94 matches
-
din nou, adică se ascund sub un nou strat de ceară părțile care o să rămână cu prima culoare. Se pun ouăle în a doua vopsea. Culoarea din urmă predomină, alcătuind fondul sau câmpul pe care se desprind încondeierile toate." Arta încondeierii ouălor Obiceiul era ca mai toate ouăle să fie vopsite în culori vegetale. Galbenele, de pildă, se fac din coajă de măr pădureț. Roșala ne-o dă popularul băcan sau lignum. Portocaliul se capătă din foi de ceapă sau măr
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
din foi de ceapă sau măr pădureț, verdele din brândușe sau frunze, galben-verzui din laptele cucului, rămurele de salcie sau urzică. Rețetele sunt numeroase... Se pot deosebi două categorii. A motivelor vegetale și a animalelor. Legende de Paște legate de încondeiere Originea ouălor roșii se pierde în negura veacurilor. Izvoare istorice ne informează că din anul 772 î.Ch. se obișnuia în China, cu ocazia ceremoniei Tsing Ming, să se ofere în dar ouă colorate. Această sărbătoare se celebrează la începutul
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
popoare slave era datina ca la sărbătoarea primăverii să se ofere în dar ouă roșii. La romani, tinerii vopseau ouăle în roșu și le trimiteau de sărbătoarea lui Ianus. La vechii germani, oul avea, de asemenea, o însemnătate simbolică. Bucuria încondeierii ouălor Folcloristul A.I. Candrea își punea întrebarea, în 1933, ce rost avea oul la toate aceste popoare în ceremoniile religioase? Chinezii aveau credința că cerul împreună cu pământul sunt ca un ou de pasăre, cerul e învelișul pământului, precum coaja oului
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
precum puiul din găoace, spune în Mitologia românească, Tudor Pamfile. Atelierul de încondeiat al Letiției Orsivschi Cea mai răspândită și mai renumită tradiție a încondeiatului ouălor la noi este în Bucovina. Tehnicile sunt diferite. Cea mai apropiată de tradiție este încondeierea prin acoperirea succesivă cu ceară, apoi scufundarea ouălor în diferite băi de vopsea. În ornarea ouălor se folosesc motive geometrice, fitomorfe sau zoomorfe. Dintre ele amintim rombul, triunghiul, puncte, frunza de stejar, bradul, floarea de măceș, grâul, coarnele berbecului, cerbul
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
întâlnesc icoane pictate pe ouă. Dar întâlnim și alte motive:șarpele, grebla, hora, cloșca cu pui, coada rândunicii, laba gâștii, strugurele, cheptarul, ferestruica. În cultura populară actuală, ouăle împistritre sunt mai mult obiecte de artă. Este o adevărată industrie a încondeierii ouălor care constituie mândria Paștelui bucovinean. Icoane pe ouă Profesoara Letiția Orșivschi a reușit să strângă într-o impresionantă colecție peste 3.000 de ouă lucrate în tehnici diferite, în coajă de ou, ceramică, lemn, porțelan, piatră, sticlă. Ele sunt
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
de el, erau atât de tremurate că nu puteau împodobi nici un ou de jucărie. Despre puncte, flori sau figuri geometrice, ce să mai spună? Modelele lui stârneau râsul oricărui iepuraș, chiar și a celor mai mici, care încă învățau tehnica încondeierii. Cel mai bine pentru el era să stea deoparte, să nu încurce și să facă ceea ce știa el mai bine, adică să caute urme în iarbă cu lupa primită în dar de la mămica lui. În timp ce ouăle vopsite frumos în zeci
POVESTEA IEPURAŞULUI DETECTIV de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1427940583.html [Corola-blog/BlogPost/368003_a_369332]
-
postmodernist: “apoi își pune la încărcat steluța de la cercel pentru ziua de mâine”. În placheta “lacrimi cu trenă”, poeta aduce nostalgiile copilăriei pe lângă “caleașca bunicului” prin “meandrele vieții”. Un“tren cu amintiri” călătorește în inefabil, aici vocabularul se îmblânzește, sunt “încondeieri colorate de îngeri ascultători” și o frumoasă poezie de dragoste liceană, “erai tot numai flori de primăvară/ te-ai strecurat cu tot cu cer/ printre paginile manualelor de liceu”...( pietrificarea unui sentiment) Spre final, sub titlul “nestematele sacrificiului", într-o etapă bilanțieră
CARTEA DE IDENTITATE A PRIVIGHETORII- CECILIA MOLDOVAN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1462714633.html [Corola-blog/BlogPost/379104_a_380433]
-
pic prea radical. Mi-aduce aminte de versurile din anii '50 ai lui A. E. Bakonschi: „Mai trece înc-o noapte și-înc-o zi,/ Lupta se ascute între clase,/ Dar chiaburii se arat-a fi,/ Elemente tot mai dușmănoase.//” Pe acele vremuri, încondeierea cuiva ca ... Citește mai mult Aceasta este o addendă la suita de articole care vorbeau despre semnul recent pe care l-a primit clasa politică. Ea cuprinde și un răspuns, care poate fi discutabil, dar și o concluzie care, din
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/corneliu_leu/canal [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
pic prea radical. Mi-aduce aminte de versurile din anii '50 ai lui A. E. Bakonschi: „Mai trece înc-o noapte și-înc-o zi,/ Lupta se ascute între clase,/ Dar chiaburii se arat-a fi,/ Elemente tot mai dușmănoase.//” Pe acele vremuri, încondeierea cuiva ca ... IX. CORNELIU LEU - ACEȘTI POLITICIENI CU MANEVRELE LOR DUȘMĂNOASE..., de Corneliu Leu, publicat în Ediția nr. 1446 din 16 decembrie 2014. Și... din păcate, dușmănoase nu la adresa adversarilor politici, ci a votanților pe care, în aparență, vor să
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/corneliu_leu/canal [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
la expoziții internaționale de ouă decorate, deținătoare a numeroase și importante premii și distincții, colaborator al Muzeului Țăranului Roman și al Facultății de Textile Iași, doctorand în cercetarea motivelor vechi de Bucovina. Este bucovineanca în care Dumnezeu a sădit darul încondeierii ouălor și al prelucrării extrem de fine a cojii lor, meșteșug perfecționat la nivel de artă. Ea transpune cu măiestrie, în desenele de pe coaja oului, scene biblice cu semnificații deosebite de credință ortodoxă, dar și scene în care tradițiile raportate la
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/La_casa_oualor_incondeiate_marian_malciu_1334072633.html [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
de bine alese și explicite, în același timp. De altfel, domnia-sa ne-a convins că oul reprezintă „filosofia existenței umane și istoria străbună, o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale”. Ca adevărată comoară a culturii populare bucovinene, meșteșugul încondeierii ouălor este ridicat la rangul de artă, alături de arta broderiei și a decorurilor bogate de pe costumele naționale, din care adeseori se inspiră și, pe care, în același timp, le îmbogățește. Muzeul domniei-sale este plin de inedit. Cuprinde peste 2.000
LA CASA OUĂLOR ÎNCONDEIATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/La_casa_oualor_incondeiate_marian_malciu_1334072633.html [Corola-blog/BlogPost/341464_a_342793]
-
școlii movilene, plin cu activități școlare și extrașcolare, iar pentru a mări nota de autenticitate, elevii din ciclul primar care, poate, nu au urcat pe scenă, au reușit să adune priviri și admirație din partea publicului prin organizarea unui atelier al ,,Încondeierii ouălor”, moment care a făcut deliciul micuților creatori de însemne pascale. Dincolo de modelele încercate de micuți, sentimentul bucuriei și al smereniei față de un astfel de obicei, au rezonat în gândurile și sufletele privitorilor. Elevii Școlii Gimnaziale Vădeni, prezenți pe scenă
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI PE PLAIURI MOVILENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Cornelia_viju_1396972879.html [Corola-blog/BlogPost/348512_a_349841]
-
la expoziții internaționale de ouă decorate, deținătoare a numeroase și importante premii și distincții, colaborator al Muzeului Țăranului Roman și al Facultății de Textile Iași, doctorand în cercetarea motivelor vechi de Bucovina. Este bucovineanca în care Dumnezeu a sădit darul încondeierii ouălor și al prelucrării extrem de fine a cojii lor, meșteșug perfecționat la nivel de artă. Ea transpune cu măiestrie, în desenele de pe coaja oului, scene biblice cu semnificații deosebite de credință ortodoxă, dar și scene în care tradițiile raportate la
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
uluitor de bine alese și explicite, în același timp. De altfel, domnia sa ne-a convins că oul reprezintă „filosofia existenței umane și istoria străbună, o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale”. Ca adevărată comoară a culturii populare bucovinene, meșteșugul încondeierii ouălor este ridicat la rangul de artă, alături de arta broderiei și a decorurilor bogate de pe costumele naționale, din care adeseori se inspiră și, pe care, în același timp, le îmbogățește. Muzeul domniei sale este plin de inedit. Cuprinde peste 2.000
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413904105.html [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
demersuri, lasă faptele să aducă mărturie și, eventual, să convingă. Iar ele sunt elocvente și persuasive. Cum se explică reușita scriitorului? Fiindcă ea nu se bizuie doar pe simpla si facila abținere de la pledoarii și reflecții, de la portretizări caricaturale, de la încondeieri, de la șabloane discursive etc., ci este determinată, organic, de înseși structurile generative ale textului. Explicația mi se pare a sta exact în consecințele amintitei convenții a manuscrisului găsit. Breșa creată de aceasta între jurnal (memorie personală) și invenție (ficțiune), breșă
EUGEN DORCESCU, IDEOLOGIE ŞI LITERATURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_literatura_s_eugen_dorcescu_1394000409.html [Corola-blog/BlogPost/383460_a_384789]
-
pic prea radical. Mi-aduce aminte de versurile din anii '50 ai lui A. E. Bakonschi: „Mai trece înc-o noapte și-înc-o zi,/ Lupta se ascute între clase,/ Dar chiaburii se arat-a fi,/ Elemente tot mai dușmănoase.//” Pe acele vremuri, încondeierea cuiva ca "dușman" reprezenta nu numai sfârșitul carierei lui, dar chiar închisoare pe viață și cateodată executarea persoanei (de ex. Lucrețiu Pătrășcanu)”. M-am grăbit să-i răspund în ideea că: Are dreptate cu sensurile de agresivitate „revoluționară” ale acuzației
O CULTURĂ INFRACŢIONALĂ (1) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1419336097.html [Corola-blog/BlogPost/367805_a_369134]
-
precum cazări mai bune, servicii mai bune, noi case de oaspeți, centre spa. Care sunt experiențele unice pe care un călător le poate avea în Bucovina? Personal, cred că viața rurală, tradițiile vii, mânăstirile pictate, turismul activ, arta extraordinară a încondeierii ouălor, mâncărurile locale simple, dar atât de gustoase sunt câteva dintre lucrurile care creează o experiență unică pentru fiecare călător care vrea să exploreze Bucovina. Care este miezul profund al oamenilor din Bucovina? Oamenii din Bucovina sunt binecunoscuți pentru marea
Ce poate face o tânără din Editura Bucovina cu un simplu cont de Facebook. „Am un vis, îl puteți numi unul mare...” by https://republica.ro/ce-poate-face-o-tanara-din-bucovina-cu-un-simplu-cont-de-facebook-zam-un-vis-il-puteti-numi-unul-mare [Corola-blog/BlogPost/337777_a_339106]
-
-mi ducă anii departe Că-n geamul tău deschis pot să nu revin...” (Trăiesc în privirea ta). Imaginarul poetic feminin este ”geologic și biologic”, confesiv, retoric, anticalofil, antipoetizant (vezi Georgeta Sadom, Imaginarul poeziei feminine, 2010, p.95-97). Sunt și niște încondeieri subtile, marcate de suavitate și candoare a trăirii, de ingenuitate, dar și pătrunde cu dibăcie sentimentul dramatic al trecerii timpului: Tresare-n somnul meu o zi /Când merele sunt coapte... În lipsă e doar ochiul tău - / Ariciul cu un măr
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Renata_verejanu_1404209301.html [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
se referă la cursuri de confecții textile și tricotaje - covoare țesute manual, covoare înnodate, confecționarea iilor, tapiserii, ștergare; cursuri de împletituri - sfoară, nuiele, fibre vegetale; cursuri de olărit, țesut, broderie, dantelărie, ceramică tradițională și decorativă, iconografie, confecționarea de păpuși folclorice, încondeierea ouălelor, curs pentru prepararea culorilor vegetale și vopsirea materialelor tradițional, confecționarea articolelor din piele, articolelor din sticlă, articolelor din lemn; cursuri de restaurare; cursuri de prelucrarea lemnului și mic mobilier artizanal, curs creație bijuterii. Cursurile menționate și altele din acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241101_a_242430]
-
se referă la cursuri de confecții textile și tricotaje - covoare țesute manual, covoare înnodate, confecționarea iilor, tapiserii, ștergare; cursuri de împletituri - sfoară, nuiele, fibre vegetale; cursuri de olărit, țesut, broderie, dantelărie, ceramică tradițională și decorativă, iconografie, confecționarea de păpuși folclorice, încondeierea ouălelor, curs pentru prepararea culorilor vegetale și vopsirea materialelor tradițional, confecționarea articolelor din piele, articolelor din sticlă, articolelor din lemn; cursuri de restaurare; cursuri de prelucrarea lemnului și mic mobilier artizanal, curs creație bijuterii. Cursurile menționate și altele din acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241101_a_242430]
-
se referă la cursuri de confecții textile și tricotaje - covoare țesute manual, covoare înnodate, confecționarea iilor, tapiserii, ștergare; cursuri de împletituri - sfoară, nuiele, fibre vegetale; cursuri de olărit, țesut, broderie, dantelărie, ceramică tradițională și decorativă, iconografie, confecționarea de păpuși folclorice, încondeierea ouălelor, curs pentru prepararea culorilor vegetale și vopsirea materialelor tradițional, confecționarea articolelor din piele, articolelor din sticlă, articolelor din lemn; cursuri de restaurare; cursuri de prelucrarea lemnului și mic mobilier artizanal, curs creație bijuterii. Cursurile menționate și altele din acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233072_a_234401]
-
se referă la cursuri de confecții textile și tricotaje - covoare țesute manual, covoare înnodate, confecționarea iilor, tapiserii, ștergare; cursuri de împletituri - sfoară, nuiele, fibre vegetale; cursuri de olărit, țesut, broderie, dantelărie, ceramică tradițională și decorativă, iconografie, confecționarea de păpuși folclorice, încondeierea ouălelor, curs pentru prepararea culorilor vegetale și vopsirea materialelor tradițional, confecționarea articolelor din piele, articolelor din sticlă, articolelor din lemn; cursuri de restaurare; cursuri de prelucrarea lemnului și mic mobilier artizanal, curs creație bijuterii. Cursurile menționate și altele din acest
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233072_a_234401]
-
4 sate componente. Satul Prisaca Dornei a fost colonia germană Eisenau. Principalele domenii de activitate sunt creșterea animalelor, cultivarea terenurilor, prelucrarea lemnului, serviciile și turismul. Populația practică încă și multe dintre meșteșugurile tradiționale, printre care cioplitul pietrei, țesutul, prelucrarea lemnului, încondeierea ouălor, potcovirea cailor, toarcerea lânei. Comuna Vama este una dintre cele mai vechi comune din țară, cu excepția poate, a unor localități din Ardeal, care sunt amintite din secolul al XII lea sau al XIII lea. Un act sigur despre existența
Vama, Suceava () [Corola-website/Science/325051_a_326380]
-
toate acestea, sunt primiți cu brațele deschise de stăpâna casei, ospitaliera și încântată de prezență occidentalilor. Într-o scenă complet neverosimila, familia (despre care se înțelege că este urbană și relativ înstărita) se chinuie să le arate străinilor procesul de încondeiere a ouălor de Paste. În acest episod tipic exotizant, publicul (occidental) neavizat este lăsat să înțeleagă că acesta ar fi un obicei obișnuit în rândul clasei înstărite bucureștene. Mai departe, Winifried și Ines se apucă să cânte o piesă de
Toni Erdmann – perspectiva sălbaticului () [Corola-website/Science/296145_a_297474]
-
pe drumul spre casă. Odată ajunși acasă, românii continuă sărbătoarea tradițională, cu o masă care include specialități ca pască, cozonac, drob (măruntaie de miel tocate, amestecate cu verdețuri și condimentate), friptură de miel, brânzeturi sau pandișpan (pain d'Espagne). Măiestria încondeierii ouălor de Paști este o tradiție din cele mai vechi timpuri ale românilor. Credința că ouăle reprezintă sursa vieții, a dus la legarea ouălor de anumite ritualuri de înviere a naturii și în cele din urmă la legarea Paștelui de
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]