11,463 matches
-
pai subțire de sticlă Ușor-ușor, gravitația trupului meu se lasă învinsă de magnetismul pânzelor sale Ca pe niște musculițe aurifere îmi devorează secundele cu delicate manevre îmi împletește în țesătura sa palmele, sângele și măruntaiele îmi absoarbe gândurile și memoria încorporează tot ce vine în atingere cu mine cuvintele ploaia de-afară scaunul bucățile de ziar frazele din Nietzsche până când ființa mea începe să se topească în circumferințele sale de fum, ce tot cresc și cresc, ies din casă, se extind
Poezie by Arcadie Suceveanu () [Corola-journal/Imaginative/5075_a_6400]
-
unei istorii viciate și linșate spontan sau executate ritual. Înainte de a modifica istoria însăși, de a-i descongestiona articulațiile gripate și de a-și defini un alt orizont, explozia mulțimilor, ori numai mesagerii ei, dezorganizează nivelurile simbolice ale realității. Statuia încorporează, așadar, în imaginarul colectiv, elementele vitale și coeziunea intimă ale unei realități nemijlocite care a devenit abuzivă și intolerabilă. Fără a ne mai întoarce pînă la Revoluția franceză și la glorioasele ei decapitări de statui, avem exemplele propriei noastre istorii
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
fi un semn, până la urmă, de „incapacitate creatoare”. A spus deseori Breban aceste lucruri și acum le reia în Memorii unde chiar la început vorbește despre lipsa de sens a jurnalului, atunci când un scriitor are capacitatea, are forța de a încorpora biograficul în opera lui „ficțională”. El nu ar mai avea, în acest caz, de ce să recurgă la jurnal: „cel ce-și poate «deversa» biograficul în opera ficțională nu mai are nevoie de jurnal”. Îndată îi apare însă în minte exemplul
Credința în literatură by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13189_a_14514]
-
N. Manolescu se arată apt a-și depăși limitele, a se deschide emoției estetice în planul a ceea ce s-a numit „critica artistică”. Adecvarea sa la obiect se vădește în ideea cutezătoare (orgolioasă) a echilibrului dintre emoția de rang primar, încorporată în operă, și cea de rang secund, a expresiei critice. Dintr-un atare unghi de vedere, critica se împărtășește din substanța prodigioasă a originarului estetic: „Atîta vreme cît critica reprezintă «o intuiție originară, dezvoltată ulterior» în legătură cu o anumită operă, înseamnă
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
Mariana Vartic (1920-1944), Ion Istrate (1945-1964), Valentin Tașcu (1965-1980), cărora li s-au adăugat Ioan Milea și prea repede dispărutul Augustin Pop (pentru perioada 1981-1989, bibliografiată de întregul colectiv). O muncă de benedictini a fost desfășurată pe parcursul câtorva decenii și încorporată într-un tom impresionant prin seriozitate, precizie, consecvență, arie de cuprindere, dificultăți învinse, meticulozitatea informațiilor, coordonarea investigațiilor de istorie literară și de sociologie. Cum dicționarele se fac din alte dicționare, iar bibliografiile noi se ajută de cele anterioare, multe alte
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
destinului eroului. Pe de altă parte, Hollywoodul, înainte de a deveni sanctuarul corectitudinii politice care e astăzi, a fost un bastion greu de cucerit; era sensibil la schimbările sociale produse de mișcarea feministă, la noile valori pe care trebuia să le încorporeze, dar nu dădea prea mare atenție teoriei și analizei de film promovate de acest curent. Iar pe feministe nu le nemulțumea doar modul în care erau descrise eroinele, ci și modul de filmare, ultra-voyeurist, definit cel mai bine de John
Controversata feminitate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12191_a_13516]
-
specificitatea culturii americane a fost pusă în evidență încă de Tocqueville care scria, în 1830, că ea este "produsul a două elemente perfect distincte care, pe alte meleaguri, s-au războit perfect, dar pe care americanii au izbutit să le încorporeze cumva unul într-altul și să le combine admirabil: spiritul religios și spiritul de libertate". Or, constată Andrei Brezianu, corectitudinea politică promovată în zona culturii este rezultatul vizibil al detașării "spiritului de libertate" de "spiritul religios". Afirmație ce consună perfect
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
cărții lui Roger Penrose, Mintea noastră cea... de toate zilele. Despre gândire, fizică și calculatoare (Editura Tehnică, 1996), volum din care poetul a preluat și opt imagini referitoare la "mulțimea Mandelbrot", nimic altceva decât pixeli măriți și reprezentări fractalice. Poemul încorporează în textele sale un fragment din Leibniz, precum și versuri din Arghezi, Barbu și Mallarmé, surse onest și exact indicate la final. În mod normal, geneza de acest fel a unei cărți de poezie m-ar fi uimit. Nu și dacă
Ode în metru fractalic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12847_a_14172]
-
că nu am pretenția ca fiecare vers al meu să cuprindă câte o "cugetare profundă" sau câte un enunț peremptoriu, vizând ADEVĂRUL (oricum relativ). Ele, aceste versuri, sunt jeturi ale cunoașterii și imaginației mele și sper ca ele să se încorporeze în poeme coerente și plauzibile. Dacă unele se rețin sau devin cumva emblematice, aceasta nu poate decât să mă fericească... C. P.: Cum să iubim și cum să ne dăruim unii altora în această lume în care vie e cu
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
în 1946, și scrisă oarecum în stilul lui? Sau că acea "cruce a spațiului și a timpului" a fost înlocuită cândva cu "axa x și axa y"? Câtă vreme nu sunt luate la lectură poemele înseși în care au fost încorporate, citatele "se veștejesc". Poate nu și unele, din sutele de metafore folosite, ca de pildă: "Și era lumină, și era lumină ca-ntr-un pahar cu ceai în care-a explodat o albină" sau "vara", plecând "târâtă ca un văl
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
este radical schimbată. Aproape că nu a fost ediție a premiilor UAP care, în ultimii ani, să nu suporte serioase amendamente. Importantă instituție a oricărei vieți culturale cu o minimă dorință de a se manifesta normal, premiul, în general, a încorporat în România, de-a lungul timpului, atîtea inadvertențe, erori de percepție și disfuncții interne încît riscă să devină derizoriu pînă la limita inutilității. Și asta nu pentru că toate premiile s-ar fi atribuit aberant, deși aceste situații au putut fi
Artiștii și contextul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12362_a_13687]
-
ordine constructivistă, fie că imaginează turbioane cromatice, un fel de corpuri cerești în expansiune sau în implozie, adică universuri dinamice privite în perspectivă expresionistă, fie că cioplește brut forme oarecum arhaice sau poliseasă, brâncușian, esențe pure pînă cînd lumina se încorporează materiei pentru a afirma pricipiul și a nega substanța, fie că bricolează mici obiecte utilitare, de la cutiuțe pentru tutun, la suporturi pentru pipe și lămpi vag antropomorfe după cele mai explicite ritmuri ale sensibilității art nouveau, Mattis Teutsch se implică
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
o teorie a restituirilor complementare, logica interpretării sonore pătrunde (ca și logica formală a lui Lukasiewicz, cu trei sau mai multe valori, ori ca logica intuiționistă a lui Brouwer-Heyting) în universul adevărurilor multiple, pe care cu generozitate opera muzicală le încorporează. Am putea merge mai departe, să asemănăm opera muzicală cu un concept. Și așa cum conceptul de om, de pildă, captează în matca lui semantică totalitatea oamenilor, desemnîndu-l totodată pe fiecare om în parte, tot așa și un opus sonor va
Logica partiturii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11415_a_12740]
-
alte obiective culturale, prea ambițioase. Rezultatul rămâne însă tot ,o operă uriașă", un monument de erudiție filologică și savanterie culturală. Iar asemenea performanțe nu pot fi decât fructul muncii unor specialiști devotați. Pentru a da o idee de munca enormă încorporată în acest proiect, am să încerc o descriere sumară a structurii unui volum, aceeași de la unul la altul, cum e și firesc. În partea de început se găsesc toate explicațiile necesare. Volumul XI, consacrat psalmilor, cuprinde două studii ample de
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
minute în care realizatorul său, Michelangelo Antonioni, privește cu candoarea și curiozitatea unui copil celebrul Moise al altui Michelangelo, geniul renascentist. Sculptura, aflată în biserica San Pietro in Vincoli din Roma a fost restaurată, împreună cu întreg complexul monumental care o încorporează, după o muncă de patru ani. Iar scurtmetrajul a fost realizat ulterior acestei operații. Un film despre privire, cea umană și cea a operei de artă. Un dialog mut într-un loc al reculegerii, al regăsirii de sine. Fericita exemplificare
Întâlnire de gradul trei by Mugur Popovici () [Corola-journal/Journalistic/11525_a_12850]
-
pelicula sunt forța brută și rezistența la durere, materializată în capacitatea de a nu țipa. Dacă nu v-ați prins până acum, s-o spun pe șleau: Orașul păcatului este un film noir, în toată splendoarea acestui gen. Adică îi încorporează toate convențiile, și mai pune și de la el. Să enumăr: atmosfera expresionistă, filmat în mare parte în alb/negru, decor impersonal urban (și nocturn, și ploios), compoziția geometrică a cadrelor, jocul de umbră și lumină,eroi exclusiv masculi, alienați și
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
Perkins, dar, vorba unui critic american, e un lungmetraj parazitar. Nu face decât să "însceneze" un text a cărui logică e țicnită, în speță sofistă până la granița cu absurdul. Or, legătura dintre aceasta și cei care ar trebui s-o încorporeze, adică să îi dea literalmente viață, nu e scoasă la iveală într-un mod organic. Efectul? Adio identificare. Actorii nu reușesc să devină personaje, par să recite un text care le e la fel de străin cum le-ar fi "Somnoroase păsărele
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
al cărei director general este ing. Eugenia Ciubâncan. Ar merita să dăm și alte detalii, și alte nume din caseta tehnică, pentru că acest volum cu adevărat excepțional ca realizare, la care au participat toate compartimentele, este o operă monumentală ce încorporează un efort intelectual, critic, istorico-literar, tehnic, artistic, fizic, financiar - de-a dreptul imens, iar coordonarea este perfectă dintre aceste paliere. Proiectul Academiei Române, conform planului editorial anunțat în final, cuprinde 23 de volume, în care vor fi facsimilate toate manuscrisele eminesciene
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
60 al secolului 20. Conceptualismul formal, în care compozitorul își enunță sintagma sonoră printr-o formulă (ecuație) logico-matematică, pariază pe o schemă abstractă (ceea ce înseamnă în fond o adorare mai mult sau mai puțin motivată a formulei), schemă ce poate încorpora și coduri ale unei posibile forme muzicale ca, de pildă, în anumite muzici semnate de Anatol Vieru, Haubenstock-Ramati sau Javier Darias. în sfîrșit, conceptualismul schematic se deosebește de cel formal prin abdicarea de la acea frică informală de care vorbea Germano
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
incizia grafică la jocul aleatoriu al combinațiilor cromatice și pînă la ieșirea din suprafața plană, pentru ca, mai apoi, să coaguleze totul într-un cuprinzător discurs despre lumea creată, despre rațiunea ei ascunsă și despre aspirațiile spirituale pe care ea le încorporează. Asemenea lui Horia Bernea cel din ultimii ani, cu care a fost des asociată și, de cele mai multe ori, în mod mecanic, Ioana Bătrânu și-a luat ca temă, într-un moment major al creației sale, ca pretext de meditație artistică
Horia Bernea and Ioana Bătrânu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11706_a_13031]
-
Puneam pentru prima dată piciorul pe un pământ locuit de români. Simpatia mea profundă pentru acest neam misterios făcea să-mi bată inima". Romanul-feroviar Claudius Bombarnac și romanul-danubian Frumoasa Dunăre galbenă, sunt ultimele două scrieri ale lui Jules Verne care încorporează elemente românești. în prima românului Claudius Bombarnac, reporter la "XX Sičcle", i se alătură pe traseul transasiatic (Tiflis-Pekin) alți conaționali, frumoasa modistă Zinca, "o blondă de 22-23 de ani, cu ochii negri caracteristici tipului românesc" și logodnicul acesteia Kinko (probabil
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
codurilor de care se folosește. Impactul e unul postmodernist sută la sută: printr-un mixaj inspirat al codurilor, se ajunge la "încețoșarea" granițelor dintre realitate și film, adică exact ce făcuse Woolf cu linia de demarcație dintre literatură și realitate. Încorporând codurile realismului, Orlando depășește statutul de fantezie al peliculei, statut care funcționează cam ca Disneylandul menționat de Baudrillard: fiind definit ca fantezie, el susține statutul de "realitate" a ceea ce e dincolo de limita Disneyland. În acest caz, filmul lui Potter acționează
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
Pavel Șușară Am scris, cu un alt prilej, despre pictorul Silviu Oravitzan, dar și despre subtilul cercetător al limbajului și al duhului încorporat în imaginea artistică, un text pe care și acum îl socotesc perfect plauzibil în ceea ce privește lectura picturii sale și reprezentativ pentru capacitatea mea de a percepe expresia artistică și pulsațiile ei imponderabile. În acest context, oarecum așezat, solicitarea lui Silviu de
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
spiritual al Nouvelle Vague atacă niște probleme "grele" în filmul său (Exilul) despre - relativ - acceași perioadă: acolo regizorul se concentra asupra figurii regelui, cumva feminizată. În sensul că refuzul monarhului de a se adapta la normele ierarhice, de a le încorpora, se exprimă prin relația cu o femeie inadecvată la rangul său, comentează criticul de film Susan M. White. În contrast, Barker preferă să scoată de la naftalină o altă relație, de data asta între doi bărbați, din care să facă pivotul
Fantezie și istorie pe micul ecran by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11798_a_13123]
-
constructivistă, fie că imaginează turbioane cromatice, un fel de corpuri cerești în expansiune sau în implozie, adică universuri dinamice privite în perspectivă expresionistă, fie că cioplește brut forme oarecum arhaice sau poliseasă, br�ncușian, esențe pure pînă cînd lumina se încorporează materiei pentru a afirma pricipiul și a nega substanța, fie că bricolează mici obiecte utilitare, de la cutiuțe pentru tutun, la suporturi pentru pipe și lămpi vag antropomorfe după cele mai explicite ritmuri ale sensibilității art nouveau, Mattis-Teutsch se implică la fel de
Ultimul Mattis - Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12896_a_14221]