31 matches
-
unde altița are lucrată în partea ei de jos și fâșia ce reprezintă porțiunea încrețului, aceasta la rândul ei fiind prinsă de bucata mânecii cu râuri(P.1169). O altă observație pe care o putem face la unele ciupagele cu încreț din această zonă, ca și la unele din alte zone, este că după ce acesta a devenit dintr-o cusătură utilitară una cu un caracter strict estetic, reprezentată de o fâșie transversală pe mânecă, lucrată într-un punct special numit pe
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_balta_in_colecti_varvara_magdalena_maneanu_1368597063.html [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
utilitară una cu un caracter strict estetic, reprezentată de o fâșie transversală pe mânecă, lucrată într-un punct special numit pe dos, preponderent cu motive geometrice romboidale, la o piesă dăsim o abatere de la această regulă ciupagul, P1265, care adaptează încrețului motive vegetale în vrej, brodare pe fire trase. În colecția de ciupage de la Balta, de asemenea există și exemplare care poartă o caracteristică identificată de Elena Secoșan pentru cămășile femeiești bătrînești de Mehedinți în general și anume despicătura pe mijlocul
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_balta_in_colecti_varvara_magdalena_maneanu_1368597063.html [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
populare românești mai ales la mâneci, pe piept și la gât. Unele ii sunt împodobite și cu mărgele sau paiete. Elementele de bază în compoziția iei sunt "umărul" (cusătura ce unește mâneca de părțile din față și spate ale iei), "încrețul", "altița" (bandă lată, bogat decorată pe mânecă care este elementul definitoriu al modelului și care nu se repetă în nici o altă parte a iei), "râurile" (benzi drepte sau oblice pe piept și mâneci) și "bibilurile" sau "cheițele" (cusături de îmbinare
Ie (vestimentație) () [Corola-website/Science/324222_a_325551]
-
ca niște ramuri (furci) care pleacă dintr-un ax de simetrie numit "cosoi". In Gorj apare tipul de râuri numiți "săbiate"; cosoiul dispare și fostele ramuri sunt acum benzi evidente, care se întâlnesc pe centrul mânecii, în unghi. Dupa ce încrețul și-a pierdut rolul functional, a fost păstrat totuși ca bandă decoartivă, aproape nelipsit în compoziția mânecii. Sunt excepții iile mai noi din Muscel și Prahova, unde râurii pleacă direct din altiță, repetând aceleași modele. Altă excepție sunt iile mai
Ie (vestimentație) () [Corola-website/Science/324222_a_325551]
-
noi (1900) de pe Valea Oltului, unde toată mâneca este acoperită de broderie fină, numita "tablă". Tot atunci iile din sud s-au îmbogățit cu fluturi (paiete) și fir (metalic). În Bucovina s-au folosit mărgele - în special pentru a îmbogăți încrețul; dar apar și pe altițe câteodată. Ia de Suceava are culori sobre, dar plăcute, naturale: brun, cafeniu, negru, verde inchis. Cea de Campulung e plină de roșu și negru și se lucrează cu fir gros, buclat, care dă volum. În
Ie (vestimentație) () [Corola-website/Science/324222_a_325551]
-
multe nuanțe de roșu, auriu, ocru. În Romanați se folosește o combinație de albastru tare cu roșu și vișiniu, pentru modele delicate, mici, dar de mare rafinament. În Gorj, mai ales în nord, se folosește doar negru (și ocru pentru încreț) - influență clară dinspre zona "Săliște". În schimb compoziția, motivele, sunt foarte dinamice: colul morii, stele, spirale, coarnele berbecului, cârlige, etc. În Argeș și Vâlcea, de asemenea apar compoziții monocrome, dar e vorba de roșu închis și vișiniu, mai rar doar
Ie (vestimentație) () [Corola-website/Science/324222_a_325551]