107 matches
-
văzuse la un târg în țara lui. Venise la Cocoșul de Hurez, târg pomenind în formă și culoare neuitarea trecutului, nădăjduind să descopere cu ochii lui cum olarii hurezeni, precum și cei veniți din întreaga țară, mânuiesc gaița și cornul pentru încrustarea în smalț a valului, a spiralei, a șarpelui și a cocoșului, motive deja recunoscute în lume. Așa ajunseseră bunicii să-i aline dorul de ei o sâmbătă și o duminică de iunie! -A! Te-ai trezit?! se arătă surprins bunicul
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
lucrul a continuat în interior. Au întins firul de-a lungul părții de jos a peretelui și l-au trecut, prin geamul ce dădea spre camera din mijlocul locuinței, până la măsuța din colț, lângă sobă. Măsuța din lemn negru cu încrustări, sprijinită pe trei picioare subțiri, cam șubrede, servea doar ca decorație. Era acoperită cu o fețișoară de masă albă, croșetată, pe care odihnea o vază cu flori din hârtie creponată. Dar în acea zi, vaza a fost luată de acolo
DIFUZORUL de BENI BUDIC în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376850_a_378179]
-
ulcerată a unui inadaptabil părăsit de iluzii. SCRIERI: Oglinzi aburite, Craiova, 1918; Galerii de ceară, Craiova, 1924; Amurg prin vitralii, în Eugen, Paul și Savin Constant, Poezii, Craiova, 1926; Cu dalta pe lespezi, Craiova, 1928; Punte peste veacuri, Craiova, 1929; Încrustări în rama bibliotecii, I-II, Craiova, 1930-[1940]; Socluri devastate, Craiova, 1933; Condicar de lume nouă, Craiova, 1935; Crater scufundat, Craiova, 1936; Lumini la orizont, Craiova, 1937; Versuri, Craiova, 1937; Pământ blagoslovit, Craiova, 1938; Sărutul însingurărilor, Craiova, 1940; Melancolii sub
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
literar”. În 1942 înființează Editura Alfa. Este funcționar tehnic la Institutul de Arte Grafice „Tiparul Universitar”, unde scoate revista „Albatros”, publicație a grupării de scriitori cu același nume, din care făcea parte și F. După ce în 1941 debutase editorial cu Încrustări în gând, tipărește în 1942 poemele în proză din Libere și volumul de versuri Om, cărți care apar în plin război, în pofida cenzurii ce nu le dăduse viză. F. este condamnat la moarte și scapă ca prin minune din fața plutonului
FILEROT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286991_a_288320]
-
este poemul Sârmă ghimpată. Sunt versuri de protest, care condamnă omuciderea, privarea omului de libertate, sfidarea demnității acestuia. În volumul Reîntâlniri (1985), F. îi evocă pe albatrosiști, paginile cele mai numeroase și mai semnificative fiind cele despre Marin Preda. SCRIERI: Încrustări în gând, București, 1941; Libere, București, 1942; Om, București, 1942; Vitrină secol XX, pref. Marin Preda, București, 1982; Reîntâlniri, București, 1985. Repere bibliografice: Marin Preda, Viața ca o pradă, București, 1977, 295-300; Manu, Eseu, 142-144; Ioan Milea, „Vitrină secol XX
FILEROT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286991_a_288320]
-
cactee țepoase și le înfățișează aici drept minunate rarități, cerând să fie admirate, în vreme ce ele, acolo, în țara lor de origine, nu sunt decât niște spini netrebnici, parazitari printre zidurile căzute în ruină.” Rubricile obișnuite sunt „Cronica culturală a Bucovinei”, „Încrustări”, „Documente”, „Cronică, bibliografie”, „Necrologuri”. Poezia se păstrează la nivelul unui conservatorism ingenuu, al versificației conformiste, cuminți, ce pendulează între un peisagism delicat și portrete nostalgice de voievozi. Colaborează cu poezie George Voevidca (Adormire), Al. Brateș (La mare), Ion Buzdugan (Vedenii
FLOAREA SOARELUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287023_a_288352]
-
redacție și Petru I. Teodorescu, iar din martie-aprilie 1936 secretar de redacție devine Nae Ieremia, în comitet figurând și Eft. Mărculescu, apoi Ioan Ludu, Radu Prișcu, Victor Munteanu, Al. Popescu-Dorna, V. Marinaș ș.a. Rubrici: „Literatură, artă, critică”, „Recenzii”, „Note și încrustări”. La început sumarul cuprinde articole din actualitatea politică, socială (națională și internațională), economică, medicală, eseuri de psihologie și filosofie, apoi literatură, recenzii, cronica revistelor. Articolul-program, intitulat Noi avem ceva de spus, rezumă intențiile redactorilor: dorința de a „face literatură”, de
PROMETEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289037_a_290366]
-
tânărul istoric literar D. Popovici, în timp ce proză semnează Bazil V. Nistor, Gheorghe Antonovici, Horia Fulger, Ovidiu Constant, Neculai Roșca și Mircea Streinul (Vraciul vorbă rea), Dan Petrașincu (Roma), Silviu Cernea, Adam Lăpușneanu ș.a. Rubricile de note și comentarii polemice intitulate „Încrustări pe răboj”, „Din condei”, „Prin vitrine”, „Frânturi” dau sare și piper paginilor și ancorează publicația în actualitate. Seria a doua impune altă echipă redacțională și o nouă structură a revistei. Aceasta beneficiază acum de o cronică literară ținută de Ioan
RABOJ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289076_a_290405]
-
neîntrerupt. Redactor la ziarul „America” (Cleveland), va colabora și la „Înșir’te mărgărite”, „Exil”, „Căminul” (Brazilia), „Carpații” (Spania), „Cuvântul românesc” (Canada), „Libertatea” (SUA), „Revista scriitorilor români” (Germania). Debutează editorial în țară (sub numele real) cu volumul de schițe și nuvele Încrustări în bancă (1939), urmat în 1941 de romanul Dragoste albă. În exil scrie și publică în limba română poezie - Magul care-și caută steaua (1951), grupajul Catapetesme, în volumul colectiv Poeme fără țară (1954, împreună cu Vasile Posteucă și N.S. Govora
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
fosta soție, și o faptă eroică, aruncarea în aer a rezervelor de benzină dintr-o garnizoană sovietică. Marcate însă de maniheism în crearea personajelor și a situațiilor, prozele nu se ridică la valoarea poeziei pe care o scrie N. SCRIERI: Încrustări în bancă, pref. Grigore Bugarin, Reșița, 1939; Dragoste albă, București, 1941; Magul care-și caută steaua, Paris, 1951; Catapetesme, în Poeme fără țară, pref. Aron Cotruș, cu desene de Eugen Drăguțescu, Madrid, 1954; La capătul drumului în Povești fără țară
NOVAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
literar vom merge pe cărările luminoase ale înaintașilor. Căci noi luăm de model în avântul nostru cărturăresc pe Eminescu, Alecsandri, Coșbuc, Cerna, Duiliu Zamfirescu etc. Suntem tradiționaliști ca doctrină estetică, fiindcă considerăm tradiționalismul ca pe o categorie literară salvatoare.” Rubrici: „Încrustări”, „Memento”(știri culturale), „Reviste bucureștene”, „Revistele clujene”, „Aprecieri”. P.c. cultivă o poezie minoră, de un patetism desuet, lipsită de vibrație autentică. Se publică proză de Gh. Brăescu, I. Agârbiceanu, Aurel Decei. Cronica literară este semnată de V. I. Bergheanu
PAGINI CULTURALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288610_a_289939]
-
o mică întârziere, anume calculată, odată cu aducerea clondirului cu țuică, desfăcui micul pachet ce-l țineam la mine, și le dădui; ei, un capot înflorat, de „bună calitate”, mă asigurase doamna Pavel, iar lui o tabacheră de metal argintat, cu încrustări și reliefuri geometrice, nouă, cumpărată de mine de la un bijutier evreu, prieten cu tata, o marfă comună dinainte de război. Era lucrată cu migală: pe atunci oamenii aveau timp, pentru că timpul trecea încă încet și în parte nepăsător ca păsările cerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
că este liberă și suverană. Însă, dincolo de chestiunile de principiu, există o situație de fapt, o contestare căreia trebuie să-i dăm un răspuns, și pentru că uneori, astfel de provocări, pot constitui prilejuri eliberatoare, menite să purifice filosofia însăși de încrustări irelevante, de neînțelegeri și condiții datorate experiențelor din trecut. I. Interogația Noi posibilități de «mirare» Filosofia, după cunoscuta expresie a lui Aristotel, s-a născut din mirare, adică din tresărirea de uimire pe care omul a încercat-o, în momentul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
uitându-se la icoanle agățate de standul, ochii i-au fost atrași de o icoană pe care nu o mai văzuse până atunci, o reprezentare a lui Hristos acoperită de bujuterii. Cercul de perle, din jurul capului Mântuitorului, era brăzdat cu încrustări de safire și lazulit, toate pe un suport de argint. Uimită, simțea cum își pierde răsuflarea și încerca să nu se lase impresionată numai de frumusețea și băgăția bijuteriilor și a metalului prețios, înțelegând că aceastea erau menite să reprezinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
au respins însă toți porumbeii deja aliniați sau ghemuiți în grupuri compacte pe speteze, pe rafturi și pe chiuvetă, pe frigider și pe mașina de spălat rufe, pe scaune și pe dușumea... nou-venitul a observat totuși o anumită posibilitate de încrustare pe aparatul de radio, un aparat de modă veche, cu mici butoane pentru fiecare tip de lungime de undă : medii, scurte, ultrascurte... Pînă la urmă, noul-venit n-a avut noroc, cu o furie la care nu încetez să meditez ceilalți
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
prenumele. Alte sigilii inelare se distingeau unele de altele prin formă și semne simbolice specifice. Nu trebuie să uităm de folosirea amplă a răboajelor (corect: răbojuri), acele instrumente milenare din lemn pe care se scriau diferite tranzacții, prin crestături și încrustări de semne, în special cele legate de bir. Răbojul satului era păstrat de un anume responsabil, răbojarul satului. Cum instrumentul era făcut din material ușor perisabil, avea o existență de scurtă durată, dovadă lipsa lor din inventarul exponatelor muzeistice de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Compozitorul și Pianista ridică fețele în sus pentru a strânge răbdare, apoi pianista se repede la cântăreață) PIANISTA (cântăreței): Deci eu, dacă aș fi în locul tău de care nimeni nu are poftă, mi-aș face și eu o imagine în încrustare lemnoasă despre propria istorie. Dacă aș fi eu Cântăreața, aș distruge oribila polifonie în favoara unei voci solitare cu o stilizare flaușată. Deci ca cântăreață m-aș ridica ca să cânt (declamă) Să cântăm cântatele cârpe fără de început Nu mai există
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
lignină a fost introdus de F. Schulze în anul 1865, derivând din cuvântul latin „lignum” (lemnă. Astfel, lignina este definită ca o substanță de natură aromatică, stabilă la acțiunea acizilor, dar sensibilă la acțiunea agenților oxidanți, ca un material de încrustare a țesutului vegetal, alcătuită în principal din unități fenil propanice C6 - C3 polimerizate, cu un conținut ridicat de grupări metoxil. Lignina este un polimer natural rezultat prin polimerizarea dehidrogenativă inițiată enzimatic, a trei precursori principali: alcoolii coniferilic, sinapic și cumaric
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
Nimeni nu se așteaptă să-l audă de Kesarion Breb vorbind literalmente grecește în Bizanț, sau în limba dacilor pe plaiurile olimpiene ale muntelui sfânt 46. Sau, dacă se așteaptă la așa ceva, nu poate face parte dintre cititorii acestor rânduri. Încrustarea bine dozată a unor elemente lexicale, sau a unor turnuri lexicale meșteșugit decelate va crea impresia, iluzia, starea estetică de arhaic. Aceste considerații banale, extrem de comune, se cer totuși făcute pentru că trebuie reamintit faptul că esențială este căutarea autorului, efortul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
din ele ademenitoarea aromă a cafelei arabe, esențiala amintire pe care o căuta de atâta vreme începu să i se deslușească în fața ochilor. Apărea ca o referire rezumativă la preistoricele umbre ale animismului, care acum i se conturau ca o încrustare într-o ordine matematică. Ca un tatuaj executat într-o ireproșabilă alcătuire, își sublinie Profesorul impresia și, încet-încet, degetele i se desfăcură de pe podul palmei, brăzdate de scrijelituri intenționate, făcute atunci, când de față se aflau Vânătorul și Fata lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ex.: de către Aspergillus și Penicillium [16]) a componentelor nemetalice ale instalației sau din pământul adus de vânt sau de apa de adaos. b. Componenta biotică are de asemenea un caracter dublu, anorganic, respectiv organic. Ne referim în primul rând la încrustările și tecile pericelulare și chiar pericoloniale de FeS (Desulfovibrio), FeO (Thiobacillus), Fe(OH)3 (Crenothrix, Ferribacterium, Gallionella, Leptothrix, Naumaniella, Siderobacter, Siderocapsa, Siderococcus, Sideromonas, Sideronema), Mn(OH)2 (Crenothrix), CaCO3 (de regulă alge ca Chara, Schizothrix, Lithothamnion, ultima la foulingul biologic
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mai mult chiar, se poate divide la adăpostul chistului [91]. Alte organisme aparținând ordinului Euglenoidea, precum Trachelomonas, au membrana impregnată cu Mn, Fe etc. [91], dovedind implicarea lor posibilă în schimburile de ioni metalici între faza lichidă și cea solidă. Încrustarea cu diverse săruri a membranei celulare este o caracteristică destul de generală a euglenoideelor [84]. Comentariile privind efectele prezenței flagelatelor în componența foulingului biologic sunt practic aceleași ca și cele referitoare la protozoare (v. §2.3.2.2.1.3), motiv
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
special marin, se întâlnesc des formele mari ale monocelularelor, precum și pluricelulare propriu zise, fixate, macroscopice, precum alga verde Ulva, alga brună Fucus sau roșii precum Ceramium și Lithothamnion. Toate participă la foulingul naval, iar ultima realizează în plus și o încrustare cu CaCO3 [16]. Completăm cele discutate cu tabelul 9, cuprinzând cele mai importante alge implicate în foulingul și coroziunea biologice. 2.3.2.2.2.3. Lichenii Deși din punct de vedere sistematic sunt plasați într’o încrengătură, ei nu
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
intruziunii exteriorului în interior, o logică a lui dintr-o dată care face ca o scenă narativă survenită să atace spațiul dialogic, anulându-l. Cu pasajul analitic intitulat Rapprocher le lointain, Beyaert pune în relație fereastra cu dispozitivul proxemic al tabloului. Încrustarea scenei de grădină în spațiul interior, înțeleasă ca intruziune, este văzută ca suprapunere a îndepărtării peste distanța intimă. În termeni antropologici, proximitatea oferă o percepție polisenzorială, marcând o predilecție pentru tangențiere și pentru disponibilitatea tuturor simțurilor. În planul privirii însă
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
plantelor, în ea fiind incluse cuticula și apendicii, ai căror rol a fost prezentat. Duritatea epidermei este conferită de prezența celulozei și hemicelulozei, iar rezistența plantelor în acest caz, este invers proporțională cu degradarea enzimatică a acestora la acțiunea patogenilor. Încrustarea pereților celulari cu diferite substanțe. Celulele epidermei pot fi încrustate cu compuși organici înalt polimerizați (lignină, cutină, ceruri, suberină) sau cu substanțe minerale, care constituie straturi impermeabile (siliciu, calciu). Pentru efectuarea schimbului de energie și gaze cu exteriorul, pereții protectori
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]