34 matches
-
ne-nțeles, ori înțelegător, Până ce cade somnolentă ceața; Și vis, și dor, și umbră, și lumină, Schițează-un țel orientat precis Ce din suișul lui, mereu se-nclină Atras de taine-n funduri de abis; Lumini și umbre fi-vom încurând, Dar pe moment, ne ocrotește viața Și-i mulțumim cu glasul tremurând, Când ne așteaptă-n praguri, dimineața...
LUMINI ?I UMBRE by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83822_a_85147]
-
guvernului, părăginirea intereselor publice, înjosirea puterii statului la uneltiri meschine și la lupte de partid, toți acești factori stricăcioși contribuiră în mod activ pentru ca statul bulgaro-romîn să decadă, încet-încet însă neoprit. La aceste se mai adaose împrejurarea că, în urma pierderii încurînd a părții de țară curat românești din cuprinsul Macedoniei și a ținuturilor precumpănitor românești din munții Tessaliei și ai Emului, elementul bulgar câștigă preponderență în paguba celui românesc, își manifestă precumpănirea aceasta într-un mod simțitor și fu o cauză
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se întinde și ia mâna Planciniei într-ale ei. — Era doar o copilă când s-a prăpădit taică-său, dar în tot acest timp a plătit din plin tributul dragostei și al durerii. Desigur, desigur, se grăbește să încuviințeze femeia, încur cată. — Și de ce tocmai acum? e în continuare nedumerit Piso. — I-o fi fost frică să reîmprospăteze o durere atât de mare, își dă cu părerea bătrâna Calpurnia. În sfârșit, o remarcă de bun-simț. Vipsania îi zâmbește recu nos cătoare
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
se poate de plastic și de explicit ideea postexistenței defunctului, datorată consubstanțializării acestuia cu copacul : Omule-pomule, nu te milui, nu te jelui ; bucură-te bucură că rădăcina ta murind în pământ a prins în cer și lutul tău s-a încurat de unde-a venit în vis liniștit. Bucurați-vă, bucurați și voi ceilalți oamenilor-pomilor femei și bărbați, beți și mâncați, cântați și jucați că (Ion) nu a răpus e numai dus, e numai întors în lume ce-o fos’... (78, pp.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Întors capul spre Mick, care mergea liniștit lângă ea, grijuliu să nu i-o ia Înainte, de parcă aștepta să fie condus. Le sare ușor țandăra, nu ți se pare? a zis. — Nu-s decât niște studenți, a zis Margaret, oarecum Încura jată de propria ei voce. Ce prostie, și-a zis. Să se teamă că se apropie de un grup de studenți legați la cap cu banderole caraghioase și fluturând pancarte cu lozinci! Pe unii Îi și recunoștea, uite colo, cel
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a petrecut copilăria în orașul natal și tot aici a învățat carte, la școala Generală „Vasile Pârvanʺ Studiile secundare le ‐a făcut la școala Medie‐Tehnică Mecanică din Iași, între anii 1951‐1955. Primele încercări literare datează din anii 1950, încur ajat fiind de mama lui și de colegi. A apărut ca autor în diferite culegeri de poezii editate de organele culturale ale vremii. A col aborat la diferite reviste: „Pagini ieșeneʺ, „Estʺ „Inscripțiiʺ, „ Luceafărulʺ, „școala bârlădeanăʺ, „Bârladul odinioară și aziʺ
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
o întrebă pe câți bani le dă pe-amândouă, femeia îi spuse că sunt de dar. Începu micul joc de „ba da“ și „ba nu“, de „așa nu se poate“, care semăna cu taruf-ul persan, în care doi oameni se încură în politețuri și nu-și spun niciodată cu adevărat ce gândesc. Omar rămăsese cu două bancnote în palma întinsă, pentru că femeia o luase pe scări, prefăcându-se că n- aude. Veterinara apucă pâinea și și-o duse sub nări. Era
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
ales în colinde, această transfigurare fiind realizată în urma coexistenței sacru-profan, spațiul ritualic devenind transcendent: "Omule pomule, / Nu te milui, / Nu te jelui, / Bucură-te, bucură / Că rădăcina ta, / Murind în pământ, / A prins în cer, / Și lutul tău / S-a încurat / De unde-a venit, / În vis liniștit. Bucurați-vă, bucurați, / Și voi ceilalți, / Oamenilor-pomilor, / Femei și bărbați, / Beți și mâncați, / Cântați și jucați / Că (Ion) nu a răpus, / E numai dus, / E numa întors / În lumea ce-o fos`..."187 Pactul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
e viteza prozodică: Moartea iarăși scofâlcită Și-nvelită În lințolu-i infernal, Cu o coasă la spinare Fuge tare, Fuge tare tot pe cal! Când fantastic zbiară surle, Și să urle, Face munții, ape, mal, Noaptea-n selba cea obscură, Mi se-ncură Riga Elfilor pe cal! Depărățeanu e un bucolic în stilul Salvator Rosa, cu tablouri imense, fără sălbăticii, poiene mari cu aburi ce se strâng sub lună, în ruină sombră populată de ciovlice și bufnițe. Teatrul lui Depărățeanu e neglijabil. Don
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]