1,002 matches
-
trăia de fiecare dată când publicam ceva, când primeam vreun premiu sau o altă confirmare literară, arătând mereu că micile mele victorii literare constituiau pentru ea una dintre rațiunile de-a trăi. Îi mulțumesc și acum, peste ani, pentru această îndârjire cu care m-a determinat să continui să scriu, așa încât toate cărțile și dobândirile mele în aria culturii se cuvine să i le închin ei. O fac dedicându-i acum acest poem. BUNĂ DIMINEAȚA, MAMĂ Așa îți spun în fiecare
DE ZIUA MAMEI de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 by http://confluente.ro/Lucia_olaru_nenati_de_ziua_m_lucia_olaru_nenati_1362752770.html [Corola-blog/BlogPost/359956_a_361285]
-
În sobru marș Pășesc prin timp Îmbătrânind îndoiala sub mine (Eșesc, Rameel ) Poeziile lui Rameel conduc la ideea că existența umană este o inițiere, iar sacrul și profanul sunt cele două modalități de a fi în lume. Omul, cu toată îndârjirea sa, nu poate stagna întrunul din momentele inițierii: se naște și trebuie să evolueze, pregătindu-se pentru Marea Trecere. Prin poeziile sale, Rameel demonstrează coexistența, chiar și involuntară, a celor două fațete: omul profan adoptă aspecte ale comportamentului religios tocmai
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Volumul_antologic_vade_mecum_vino_cu_luminita_cristina_petcu_1344710272.html [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
false, care se rupe de Cuvânt Să spunem NU celor cu Răul, care inund' acest Pământ ! Să spunem NU, oricui încearcă să mai modifice ceva Să-i spunem că e anatema, chiar de se crede "cineva". Să spunem NU cu îndârjire ! dar cu iubire și ritos Celor ce au mai sus "de toate", dar nu-L au pe IISUS CHRISTOS... Să spunem DA ! Slăvite DOAMNE, celor ce vor să-și vină-n fire Și se smeresc pentru Vecie, întru ÎnDumnezeire ! Să
SĂ SPUNEM NU CREDINȚEI FALSE ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1437568431.html [Corola-blog/BlogPost/372610_a_373939]
-
ALERG! Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Alerg, și cad, și iară mă ridic, În cursa vieții, lungă alergare -- Și poți să crezi că nu mai simt nimic Când stau cu îndârjire în piciore. Obstacole multiple-am înfruntat, Cu fruntea sus și ochii scăpărând, N-am ezitat și nu m-am lamentat, Deși sudoarea-mi cade picurând. Am izbândit când mulți se îndoiau Că voi răzbi în lunga alergare, Acum din viață
ALERG! de NELU PREDA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/nelu_preda_1461609394.html [Corola-blog/BlogPost/380358_a_381687]
-
2015, avizat de comisiile parlamentare - câți bani primesc instituțiile statului ONG-urile semnatare amintesc și de elicopterul prăbușit în lacul Siutghiol, accident în urma căruia patru oameni și-au pierdut viața. „Pentru românii din diaspora care au reușit, prin acțiunile și îndârjirea lor, să fie aproape de semenii lor din România, decizia voastră de a mări fondurile de 20 de ori pentru DPRRP este doar o acțiune ofensatoare, atât timp cât un elicopter SMURD se prăbușește cu personal cu înaltă calificare la bord, după nici măcar
Romanii din diaspora, foc si para pe Guvern: Nu ne puteti cumpara, nu suntem de vanzare! by http://uzp.org.ro/romanii-din-diaspora-foc-si-para-pe-guvern-nu-ne-puteti-cumpara-nu-suntem-de-vanzare/ [Corola-blog/BlogPost/92793_a_94085]
-
Ceea ce subînțelege Sfântul Vasile cel Mare, este valabil și pentru pedagogi, de vreme ce au mare demnitate de educatori ai sufletelor. În altă omilie a lui, Sfântul îl sfătuiește pe pedagog: „Să nu judeci într-un mod urât, nici repede, nici cu îndârjire; să examinezi de ce aceasta este jignire, nici să nu condamni cele mici, și să fii mereu obiectiv”[119]. Pedagogii buni „în mod blând amestecă severitatea”, acționând uneori cu indulgență și alteori cu asprime, chiar și cu folosirea pedepselor corporale, când
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
acuză pe sine (Paremii 18, 17), ca să fii asemenea lui Iov (Iov 31, 34), care nu a evitat mulțimea oamenilor din oraș, urmând să le mărturisească păcatul lui. Să nu fii aspru în mustrări, să nu controlezi repede și cu îndârjire, (fiindcă aceasta este obrăznicie); nici să nu-l condamni pe altul pentru greșeli mici, ca tu să fii cu un înalt simț al dreptății. Să-i aduni pe cei ce cad în greșeli și să-i corectezi duhovnicește, precum sfătuiește
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
este faptul că Sfântul Vasile n-a exclus-o pe femeie de la educație. În epoca sa, în care mulți filozofi păgâni se îndoiau că femeia are suflet sau dacă trebuie să o considere om sau obiect, Sfântul Vasile apără cu îndârjire educația femeii. De vreme ce virtutea este comună și egală pentru bărbat și femeie, egale trebuie să fie și faptele și răsplățile, egală și educația. De aceea, el reliefează existența școlilor speciale pentru fete, în care educația să se facă în același
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
scenă. Auzi țipetele nevricoase ale asistentei: − Dacă nu dai mâna la mine, stăm aici până mâine dimineață! Sigur atunci asistenta ar fi vrut să-i ia tensiunea fetei, dar, în general, copiii simt când nu sunt iubiți și refuză cu îndârjire orice gest venit din partea acestor farisei, școliți special să vindece bolnavii. A mers la bărbatul care, între timp, își aprinsese altă țigară și i-a explicat situația fetei, exprimându-și consternarea și dezamăgirea cu privire la indolența lor. − Am stat și v-
PROFESIONIŞTII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Profesionistii.html [Corola-blog/BlogPost/366854_a_368183]
-
nord Dealul Gruimanu și Plaiul Moroșenilor, iar în vest comuna Lăpușul Românesc, în care se poate ajunge trecând Dealul Obreja”(p. 15)...cu un relief deluros-muntos (p. 18) ... numeroase izvoare și pâraie ce coboară de pe crestele munților, tăindu-și cu îndârjire albia prin relieful stâncos, pietros, toate obstacolele fiind învinse, fapt caracteristic tuturor apelor de munte. Beneficiază de o climă temperat-continentală, cu veri destul de răcoroase și ierni friguroase și lungi, ce țin aproape cinci luni, de pe la sfârșitul lui noiembrie și până în
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 by http://confluente.ro/Grosii_tiblesului_locuri_oameni_f_vasile_bele_1330685680.html [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
loc de muncă sigur, iar repartițiile de conjunctură făcându-se pe daibogeală... În ce-ai putea încadra, o apreciere formulată (chiar dacă ruptă din context) de genul „erecția monumentală a Casei Poporului” ? Ni se oferă vocalize incandescente ca unguente pentru neastâmpărul, îndârjirea ori placiditatea din noi. A celor pervertite în prea lungul răstimp al publicisticii „limbii de lemn” din timpul dictaturii și care acum se revendică din dreptul natural al libertății individuale. Și implicit și a celui de exprimare. Hlamida sufletului fiecăruia
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
Versuri > Istorie > CE SUNTEM, ÎNTRE IERI ȘI AZI Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 635 din 26 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Suntem născuți pe-acest pământ Rămas a noastră moștenire De la strămoși, cu legământ, Să-l apărăm cu îndârjire. Suntem cu toții fii de daci, Recunoscuți peste hotare. Cinstită ramură de traci, Cu viață-n pace și onoare. Suntem urmași de domnitori Și voievozi cu drag de glie, Viteji și aprigi luptători În orice sfântă bătălie. Suntem supuși lui Dumnezeu
CE SUNTEM, ÎNTRE IERI ŞI AZI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Ce_suntem_intrei_ieri_si_azi_marian_malciu_1348653310.html [Corola-blog/BlogPost/343603_a_344932]
-
din partea tatălui, să arate lumii că nu era copil din flori și pentru asta trebuia să știe limba. Șerban își iubea mult sora. De fapt le iubea pe toate cinci cu aceeași intensitate, dar Maria era preferata lui. Îi plăcea îndârjirea ei, dar mai ales a fost impresionat de felul cum și-a apărat iubirea pentru rusul ei. E drept că ar fii vrut să își refacă viața, nu i-ar fii fost cu neputință, era foarte frumoasă și pe deasupra harnică
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392345755.html [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
și financiar net superior celor din categoria anterioară, nu au neapărat o problemă cu imigrația, deși nu sunt, nici ei, mari fani ai imigranților, ci se opun mai degrabă principial Uniunii Europene și valorilor ei. Sunt votanți care cred cu îndârjire în suveranitatea națională și se simt frustrați că o lege sau o reglementare, oricât de utilă, poate fi impusă de la Bruxelles Parlamentului de la Westminster. Totodată, sunt cetățeni mai degrabă în vârstă, care au încă nostalgia măreției fostului Imperiu Britanic și
Brexitul pe înțelesul românilor. De ce îi este frică acestei doamne by https://republica.ro/brexitul-pe-intelesul-romanilor-de-ce-ii-este-frica-acestei-doamne [Corola-blog/BlogPost/337854_a_339183]
-
un popor educat numai. Altfel totul se interpretează aleatoriu. Asta este situația României începând cu decembrie 1989. Iar ca procesul să fie desăvârșit s-a dat dezlegare totală unei populații neadaptabile la viața de societate civilizată și care rămâne cu îndârjire la stadiul de semi-primitivism -țiganii. Până a se înțelege coordonatele viețuirii în democrație, fiecare a simțit că a venit clipa fărădelegilor și după cum va fi de capabil ca șmecher, ca infractor, sau cerșetor, așa își va croi o viață mai
VIITORUL RROM-ANIEI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Viitorul_rrom_aniei_stelian_platon_1346436524.html [Corola-blog/BlogPost/343451_a_344780]
-
și eroi ai unor evenimente dintr-un trecut mai apropiat, epoca obsedantului deceniu, spre prezentul imediat postrevoluționar. Se țese astfel un roman al evenimentelor de tranziție cu speranțe și decepții cu examene de conștiință și amărăciunea eșecului, cu revoltă și îndârjire, unde eroii se află sub focul evenimentelor, a amenințărilor și în linia întâi a implicării. Tabloul social al acestor etape este marcat de realități dureroase precum copilăria consumată în culorile sumbre ale lipsurilor și restricțiilor de tot felul, depășită într-
ANTONIA BODEA PRECUM CURSUL OLTULUI ÎN GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 by http://confluente.ro/Antonia_bodea_precum_cursul_oltului_al_florin_tene_1342754885.html [Corola-blog/BlogPost/355073_a_356402]
-
cu sfioșenie, statul într-un picior. Căderea piezișă a privirii ori fixarea ei, pierdută într-un închipuit și regăsit orizont-colț de tavan al speranței - acolo unde-și agață paingul pânza întrețesută a hamacului său și asupra căruia se îndreaptă cu îndârjire neîncetată zborul țepilor-sulițe ale avioanelor de hârtie mototolită și având drept boturi minuscule bolduri. Cătarea privirii, anvergura brațelor, vocabulele șuierătoare și sâsâite și altele conchid o evidentă și clară părere, că cei mai mulți dintre cei „analizați” deveniseră proeminețe politice, mahări ai
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_i_.html [Corola-blog/BlogPost/366681_a_368010]
-
Autorului Minciuna Mi-i dor să-mi dăruiești o floare, Inima-ți să-ntipărești pe-ale ei petale. Cântecul adâncului tău să-mi sune în timpan, Oh! Iubite, urmele tale pe suflet înca am. În ochii tăi vedeam speranță, cu-ndârjire m-agățam De-a ei scară. Spre Cer încet înaintam. Dar astăzi, oare ce-mi rămâne de facut? Mi-i frânta speranța, sufletul mi-i rupt. La nemurire iubirea ne ducea cu gândul, Ca-mpreună om rămâne de s-ar
MINCIUNA de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 by http://confluente.ro/maria_cristina_parvu_1455277215.html [Corola-blog/BlogPost/369339_a_370668]
-
învățătorul Toma Ștefănescu a știut să sădească în sufletul mlădițelor tinere sentimentul de dragoste față de patrie. Adesea, la lecții, scenele de front se derulau prin fața ochilor de copii căpătând proporții mitice și sădind admirație și respect pentru ostașul român și îndârjire față de cotropitor. Lecțiile despre Războiul de Independență Națională le făcea în Podișor, lângă monumentul eroilor rucăreni căzuți pe câmpurile de luptă de la Plevna și Smârdan, iar cele despre Războiul pentru Întregire a Neamului le făcea lângă monumentul ostașului-infanterist din centrul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxii_.html [Corola-blog/BlogPost/364562_a_365891]
-
A rămas aici să învețe carte pe copiii celor care nu au putut să se refugieze. Obștea l-a desemnat să-i conducă destinele între anii 1916 și 1918. Atitudinea sa față de armatele de ocupație a constituit o pildă de îndârjire și speranță pentru toții rucărenii. A fost un dascăl modest, pătruns de răspunderea misiunii ce avea de îndeplinit. Și-a îndeplinit datoria cu o conștiinciozitate rar întâlnită. Era atât de ounctual încât oamenii din sat cunoștea ceasurile dimineții după trecerea
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxii_.html [Corola-blog/BlogPost/364562_a_365891]
-
Unite ca în anul 1947 să creeze în locul din care plecaseră înaintașii lor în urmă cu aproape 2000 de ani, două state: Palestina și Israel. Palestina era locuită de arabi, care în timp ocupaseră acele teritorii, și se opuneau cu îndârjire colonizării evreilor. Conducătorii israelieni fiind în bune releții cu americanii, s-au stabilit acolo, provocând apoi multe conflicte armate. Susținuți de S.U.A. și-au extins teritoriile. Chiar și acum există așezări evreiești în teritoriile controlate de arabi. Dacă ne luăm
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Pelerin_la_mormantul_sfant_profesorul_andone_mihai.html [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
fără trudă, fără luptă? Că nu oasele mele le vreți voi! S-au oprit și lupii. Nu dau semne că s-ar grăbi să atace, nici că ar dori să plece, doar mârâie la vorbele bătrânului. Bădia, mai mult decât îndârjirea lupilor, le simte rânjetul, parcă ar fi batjocoritor, parcă ar râde de neputința lui. Îi privește în ochi pe fiecare, își potrivește toporișca mai bine în mână: -Așșș! Mânca-v-aș sufletul! Păi rea socoată v-ați făcut, măi diavolilor
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439040365.html [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
post-decembriste fără să reținem din ea nimic util pentru viitorime? Felicităm conducerea UZPR pentru consecvența cu care a pregătit prima bătălie într-o cameră a parlamentului, parlament a cărui încredere aluneca periculos pe toboganul sondajelor de opinie a populației. Felicităm îndârjirea senatorului Haralambie Voichițoiu, devenită subit o dovadă irefutabilă că nu „toți parlamentarii sunt la fel”, că există și inițiative parlamentare care elimină neajunsurile și omisiunile sistemului legislativ ce șerpuiește de ani buni între interesele proprii sau de grup și interesele
LA SENAT S-A FĂCUT DREPTATE. ARTICOL DE NICOLEA N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1446308346.html [Corola-blog/BlogPost/377779_a_379108]
-
februarie 2016 Toate Articolele Autorului Vrei? Vrei să-mpărțim lumina amândoi Strivind în palmă, din azur, cerneală? Robiți de patimi să-ncetăm apoi Iubirii să-i mai cerem socoteală... Să toarcem firul gândului în vers Când zbatul vieții țese cu-ndârjire, Poem de vis acestui univers Bolnav de-atâta ură și-nvrăjbire. Cu mâini de rugă slobode-n cuvânt Să nălucim avântul și simțirea Și mântuită carne-n templu sfânt Din rai să plângă peste noi iubirea! de Gabriela Mimi Boroianu
VREI? de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1454957125.html [Corola-blog/BlogPost/379549_a_380878]
-
p. 204 ). Desigur schimbarea circumstanțelor și, mai exact, procesul de schimbare a acestora prin violența revoluționară, îi transformă pe revoluționarii înșiși. Toți gânditorii, re-creatorii și oamenii politici nihiliști au subscris la „mistica” violenței cu ura, cu mânia, cu resentimentul și îndârjirea de a domina societatea sau lumea. Numai între 1914 și 1945, respectiv în trei decenii s-au declanșat două războaie mondiale și o mare Revoluție nihilistă, care au mutilat omenirea, provocând dese mutații și transformări în diversele domenii, așa cum menționează
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1336158733.html [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]