703 matches
-
artificii ale unei epoci iluzorii și derizorii. Fiindcă suntem invadați de "ultimii oameni", de ființele infantilizate pentru care viața se împarte fatal în două emisfere: muncă și distracție, nu avem altă posibilitate decât de-a adopta o atitudine desuetă.Atitudinea îndârjita, cum am arătat, e la rândul ei perisabila. Să fii doar pentru o zi în mintea cititorilor, acesta e curat blestem! Să scrii repede și scurt. De acord! Și Cioran spunea: va veni ziua în care nu vom mai citi
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
Jurnalul Național scoate o nouă primă pagină de colecție. De data aceasta au gîndit o primă pagină în care se află doar poze ale protestatarilor de la Universitate. Oameni triști, fericiți, îndârjiți sau resemnați. Cu toții au fost prinși într-o fotografie de grup ce ar putea deveni un adevărat simbol al mișcărilor din piața Universității. Citește și:
Jurnalul Naţional, ediţie de colecţie - "frumoşii nebuni" de la Universitate () [Corola-journal/Journalistic/23844_a_25169]
-
și să-i iubești poezia: „Înțelept vorbind de lucruri, / rumegam raza eternă, / până chihlimbarul mării / pe catarg zâmbi în bernă.” (Doină, Om de Povară) Chiar dacă necomformismele sale zgârie timpanul, deprimând partenerul de convorbire, subconștientul îi pune în rime doar gândul îndârjit, redându-i cheful de viață. Exemplu: „Din nou îmi vine să mă nasc / așa pățesc de multe primăveri / strâng șaptezeci și una anul acesta / dar nu-mi prea amintesc... parc-a fost ieri...” (Să mă nasc, Om de povară) George
O nuntă literară. In: Editura Destine Literare by Victor Roșca () [Corola-journal/Journalistic/85_a_465]
-
perioadei napoleoniene visa la obținerea unui certificat de noblețe, de tip nou, și la o situație socială pe măsură. Din toate visele tînărului Stendhal n-au rămas decît succesele amoroase și literatura pe care avea să o scrie, tot mai îndîrjit, pînă cînd îndîrjirea i-a venit de hac sub forma unui atac cerebral. Jurnalul rămas de la el nu e un document de scriitor avînd conștiință de sine. Dacă nu ar fi fost semnat de cel care a lăsat cîteva opere
"Curățeniile" lui Stendhal by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15944_a_17269]
-
blondă cheltuitoare și un polițist slab de înger care, nevrînd să-și piardă soția iubită în momentul cînd devine falit, se pretează să o fure pe sărmana atinsă de cecitate. Vrînd să-și recupereze agoniseala atît de trudnic obținută, eroina îndîrjită îl înfruntă pe bărbatul laș, care-i va cere să-l împuște decît să-l lase pradă abandonului și dezonoarei. Dorință pe care ea i-o îndeplinește asumîndu-și riscul fiindcă oricum știe că pentru ea nu mai există soluție, odată ce
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
revoltat social, o altă formă de revoltă, diferită de cea a "cîtorva manifestații dansate și cîntate" (la care participase în 1968, fapt ce o desparte de Eugen Ionescu al carui remarcabil portret îl face), mai curînd una de rezistență, "surda, îndîrjita, ratată, ŕ la Bartleby, scribul". Recurge la noi digresiuni și citate (din Walter Benjamin, de pildă), întrerupe lectură și o reia mai apoi, argumentează și contraargumentează, pendulînd neîncetat între "indignare și respect". Distanță istorică nu poate fi evitată: deși aparțin
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
Alex. Ștefănescu Un om suferind la masa de scris Moartea prematură a lui Mircea Nedelciu, după o luptă îndârjită și de lungă durată cu o boală necruțătoare, a fost cu atât mai impresionantă cu cât a lovit într-un om cu o minte clară și o viață organizată. Am asistat cu toții, cu sentimentul dezastrului, la prăbușirea unei construcții armonioase
Scriitorul și funcționara de la poștă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16534_a_17859]
-
trebuit să accept un post modest de gardian de parking. Nici gînd de a trăi din scris, foarte puțini autori concep asta în Occident. Franceza mea era bună, dar pentru a o cunoaște ca lumea mi-a trebuit un studiu îndîrjit. Acum, după patru ani, vorbesc bine și scriu cu puține greșeli, însă... E vorba de o limbă laborios învățată, și asta se va simți întotdeauna; accentul meu, felul de a formula frazele, de a intona - totul e străin și va
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
dormit la început pe hol, nu era apă ori curent. Până la urmă au primit o cameră la etajul XIII, vecină cu cea în care au murit ziariștii spanioli, în care s-a tras cu tancul! Au urmat zile de muncă îndârjită, într-un Bagdad nesigur, căutând să informeze țara cu tot ceea ce se petrecea acolo. Poate cea mai spectaculoasă transmisie a fost cea care a legat familia Al Abaas din Bagdad de rudele lor din Timișoara: „Ieșeam dimineața la 8 pe
Agenda2003-19-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281005_a_282334]
-
Pentru ediția de sâmbătă, 21 iulie, a emisiunii ”Nuntă cu surprize” de la Kanal D, difuzată de la ora 20.30, Andreea Mantea și-a pus băsmăluță pe cap și a intrat în rolul unei precupețe îndârjite, hotărâtă să negocieze la sânge legumele pe care trebuie să le vândă într-o cantitate cât mai mare, într-o zi toridă de vară. Andreea Manta, mare precupeață la o tarabă din Piața Progresul din București, burdușită cu roșii, ardei
Andreea Mantea, o precupeață îndârjită cu băsmăluță pe cap () [Corola-journal/Journalistic/22328_a_23653]
-
spornică omidă / În codrii noștri roade iar frunzișul / Și povestește numai de obidă, / Spălând mormântul tău, cu lacrimi, Crișul. Privesc în zări feciorii de pe Mureș, / Proptindu-se, îngândurați, în coasă - / În pieptul lor mocnește frântul iureș.... / Și iar pornesc, mai îndârjit, la coasă! // Pe umile prispe de la sate, / Durere torc nevestele, din caier, / O doină de suspine, sfâșiate, / Urzește toată jalea lor prin aer. // Din vârfurile munților de piatră / Amar adună moții, în ciubară / Și, cu amar, se-ntoarnă iar la vatră
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
acestui studiu de o disciplină ideatică benedictină - revelația unui scriitor puțin citit, puțin cunoscut, în opera căruia s-au aruncat până acum doar câteva sonde și asupra căruia încep să se fixeze, sufocante ca o crustă, prejudecățile care vor stărui, îndârjite precum câinele din Pompei, mușcând din muntele de lavă’’. Amendând fragmentarismul, care domină analizele operei lui Fănuș Neagu, ce denotă lipsa unei viziuni de ansamblu asupra operei, carența cuprinderii și armonizării domeniilor -, Viorel Coman deplânge inexistența unui consens: ,,Nicolae Manolescu
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
era fatală sau ingenuă, nu mai avea importanță, exaltarea era proporțională cu natura receptorului. In 1837, Balzac, urmărit de creditori, s-a refugiat la prietenii săi, Guidoboni-Visconti, ca să redacteze, în câteva săptămâni, La Femme supérieure. După o lună de muncă îndârjită scria: "După ce trimit scrisoarea, o să fac prima mea baie, nu fără spaimă, întrucât mi-e groază de moleșeala fibrelor musculare, întinse acum la maxim, și trebuie să o iau de la capăt, ca să scriu César Birotteau, pe care nu îl mai
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
văicăreala din Altoi, la fel ca Ornic... Aspectuosul volum din 1972 cuprinde totuși, și cele mai multe poeme definitorii ale încă tinerei mele maturități! Cel dintâi, Fântâna dă măsura lirismului la care speram să ajung, fie și din când în când; glasul îndârjit al eului liric domină visarea și îi dă viață: Dus de vis ca vălul miresei în joc, dus de vis peste goluri, pe unde talpa-i ușoară și încrezătoare. Și o bătaie a inimii poate fi treaptă și o zbatere
Celălalt by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8165_a_9490]
-
vor trece pragul cîrciumii pînă nu-l vor vedea pe țăran la pămînt, făceau plimbări pe peronul gării și se uitau pe ferestre. Iar de cînd se aflase că judecătorul îi pregătea una mare lui Stelian, chiar și cei mai îndîrjiți susținători ai cîrciumarului rămas fără cîrciumă începuseră să-și rărească vizitele la el acasă. Caută Ionică curcani mai întîi la piața mică, din centru: acolo găini, porumbei pentru bolnavii de inimă și niște rațe. Se duce duminică la oborul de
Curcanii lui Tefik by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8108_a_9433]
-
la jocurile de rimă ori la vagi caligrame. Astfel Aurel Rău își exhibă în răstimpuri meșteșugul în sine cu o ingenuă superbie ca încă o performanță pe care o poate înscrie în contul însușirii idiomului estetic modern. Cu atît mai îndîrjit acest efort al estetizării cu cît fărîmele tematicii locale alcătuiesc un punct de plecare tot mai modest, precum într-un pariu. O altă reacție a poeticii lui Aurel Rău față de fondul d-sale originar se produce cînd d-sa relativizează
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
printre cheflii și dansatori, să-i împingă într-o parte și să-și facă loc s-o caute pe Irina, și râsul care fierbea în el, umflat ca o spumă de șampanie, să rămână acolo, sus, suspendat în gol, nor îndârjit și răzbunător. Ce căuta el, aici? Era nebun că venise, că se lăsase împins de curiozitate, de îndoială, de gelozia lui rea și venise să afle, ce? că-l înșală? că altul mai șmecher... Coborî atent, amestecându-se printre cheflii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
râvnită. Pieptul ca o gușă de porumbiță săpa fântâni negre-n carnea lor. Ceva mai în spate, o curvulice de șaisprezece ani, inconștientă și vicioasă, râdea de nu mai putea. Râsul ei îl dezmetici, și-l făcu s-o urască îndârjit. De fapt se ura pe sine că venise și stătea acolo caraghios și flămând, în hainele de împrumut, lung și slab cât toate zilele, să se ia singur la palme, cu capul vâjâind, neajutorat și scofâlcit, cu coșuri pe față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
lucru. Ce încărcau pe-o parte ceilalți, cu santinelele nemțești în vagoane, conform ordinului, ei, pe de altă parte, cu băieții de la sculărie, descărcau. Toate piesele principale erau scoase din vagoane și îngropate în spatele depoului, sub stiva de zgură. Lucrau îndârjiți, încordați, pe muțește. Santinelele, cu armele la piept, mișcându-se automat de ici-colo, supravegheau cazna celor care se speteau scoțând fierăria din ateliere. Un lăcătuș băgat sub vagoane, întins pe linii, cu burta pe traverse, își sălta capul, nevăzut, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Cămașa aruncată neglijent pe el atârna răsfrântă din pantaloni, lăsându-i bustul gol. Miluță își aminti valul uscat de căldură arzătoare de pe locomotivă. Strigă repede, disperat: Unde-i Irina? Ce-i cu Irina? Ce ți-a venit? Unde-i? repetă îndârjit, cu urechea ciulită, rotindu-și ochii în toate părțile. Ce-i? chicoti Todireanu. Se opri din râs. Îl privi, înălțând, mirat, sprâncenele. Miluță se încruntă. Nu-i mai era rușine, uitase de toate, c-un huruit greu în cap. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de stridența metalică a megafonului, dar nu îndepărtându-se în largul pieței, spre capătul celălalt, cum ar fi fost normal, sau oriunde în altă parte, ci ca și cum ar fi alergat îndărăt, apropiindu-se de ei, sau, tropăind pe loc, din ce în ce mai îndârjit și nebunește și nefăcând altceva decât să trimită spre gangul lor ecoul pașilor lui. Omul striga ceva. Nu se-nțelegea ce. Strigătul izbucni și se stinse ca un fulger în beznă. După el, în scurt timp sau într-un timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
fricosule? se năpusti spre el Virgil. Dacă știi, spune! Tomiță nu mai deschise gura. Se mulțumi să ridice neputincios din umeri. Ia, ia tăceți, să ascultăm puțin, propuse Vlad. Țah, țah, țah, se auzi iar glasul lui Napoleon tot mai îndîrjit. Și, cu fiecare clipă, răsuna tot mai aproape. Hai să ne urcăm pe creasta zidului! dădu ideea salvatoare Virgil. Acolo nici ursul nu ne poate ajunge. Crezi tu? suspină Ilinca îngrozită. Hai! ziseră cu toții într-un glas și, cît ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
aceștia în admiratori ai realismului socialist ori ai Uniunii Sovietice. Ceea ce se urmărea era desprinderea programată a României de matricea ei europeană, urmată apoi de încadrarea țării unei alte sfere socio-culturale, purtînd semn asiatic și colectivist. Pe parcursul acestei îndelungate și îndîrjite dispute, în care fiecare înfrîngere ori victorie avea nuanțe infinitesimale, zona pur intelectuală a rămas și cea a rezistenței pro-europene. Fiecare carte citită în original ori tradusă din alte limbi decît rusa, fiecare tînăr care învăța engleza, franceza și germana
Întoarcerea fiului gonit by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9980_a_11305]
-
diagnostic. Să te gândești cum o să te descurci fără auz. Și să-ți fabrici o lume doar pentru tine. Să te întorci între oameni și să presupui ce vorbesc ei acolo." (p. 109). Iată limba comună pe care o caută îndârjit scriitorul urcat, în spital, pe masa de operație sau coborât de pe ea sleit de durerea fizică. Neobosit, însă, în a oferi noi suplimente narative. Se creează astfel un spațiu în care viața și proza lui, amestecate, sunt în aceeași măsură
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]
-
se amesteca în furtuna aia de țipete și mugete teribilă ca însăși realitatea faptului că toți eram niște animale acolo-n țarcul ăla cu pământ bătătorit pe jos, niște animale de rase sau specii diferite care-n așteptarea tainului bâjbâiam îndârjiți după un grai comun tinzând să se confunde cu sfâșierea de mamă a mutei." (pp. 163-164). Nimic, chiar nimic de adăugat.
Orașul subteran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9028_a_10353]