36,508 matches
-
Bucureștiului. Există cartea Povestea caselor, o antologie de proprietari și proprietăți. Există acum acest spectacol, dur, solicitant, al moralității și responsabilității. "Trebuie să vă fac mai întîi o mărturisire care o să vă înspăimînte: urăsc Bucureștii!... Astăzi. Dar să vă liniștesc îndată referindu-mă la un concept al psihanaliștilor: e vorba de dragoste-ură, sau cum zic franțuzii, de ciudă din dragoste (dépit amoureux)", scrie Neagu Djuvara în Conferința publicată în Secolul 20. Cam același concept definește în spectacolul său Dabija. Pentru că este
Orașul de nicăieri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15075_a_16400]
-
sertar în corespondeență. Apoi am citit mai ales Adio Europa, imediat după 1990 într-un manuscris pe care mi l-a dat Cornel Regman. M-a întors pe dos. L-am citit în avion, în drum spre Washington. Am scris îndată un articol sau chiar două în "Times Literary Supplement" din Londra (care este și a rămas, zic eu, cel mai bun hebdomadar intelectual din lume) în care ziceam că cei doi mari scriitori ai anilor '80 în România sunt Sârbu
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
Grete Tartler Cartea de debut a lui John Fowles, Colecționarul, pe care orice cunoscător de literatură clasică o va pune îndată în legătură cu un lung șir de variațiuni pe tema izolării și evoluției în captivitate, de la Furtuna lui Shakespeare până la numeroasele titluri ale romanului baroc, este, dincolo de subiectul obsedant, un omagiu adus limbii engleze în evoluție, frumuseții și perfectibilității limbii literare. Subiectul
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
stranie poveste deviaționist-psihologică: Frederik Clegg, tânăr "Caliban" needucat, funcționar mărunt, colecționar de fluturi (ca unică bucurie - frumusețea morții) devine foarte bogat prin câștig la loterie și reușește să o răpească pe frumoasa studentă în arte Miranda (nume shakespearian care duce îndată gândul la insula lui Prospero). Visul de a avea în colecția de fluturi o iubită vie, dar fixată în "acul" izolării (o ține ferecată în pivnița unui conac de țară) i se împlinește. Săptămânile de recluziune ale Mirandei o schimbă
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
de 70 de ani”; iată două dintre ele: „Olteanul care e hîtru/ Vinde umorul la litru,/ Dar Saizescu, glumeț de soi,/ Îl dă pe gratis, la butoi”; „Cum te știu poznaș, ghiduș,/ Vei fi iar spirit jucăuș,/ Convocînd pe scenă-ndată/ Să rîdă hîrb de oală spartă”; 4. Pe coperta III, trei fotografii color: „Geo Saizescu la Doctorat! Asistat de soție - prof. Avi Saizescu, prof. dr. Ion Spânulescu, Rectorul Universității «HYPERION», și prof. dr. Florin Zamfirescu, Rectorul U. N. A. T. C.
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]
-
tulburi când simți nevoia să pleci unde vezi cu ochii și te amenință o criză. A devenit repede o lectură necesară și mi-a plăcut să o parcurg pe îndelete, să mă opresc la fiecare etapă fiindcă am înțeles de îndată ca Să uiți de timp este cartea unui proces de formare. Un Bildungsroman unde protagonistul, eliberat de accidente și personaje episodice, marchează evenimentele esențiale și învățăturile transmise de ele. Că în orice aventură a formării, totul a fost necesar și regizorul
Georges Banu - Itinerar formativ by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13749_a_15074]
-
un parnasian al hazardului. Cred acum că ea i s-ar putea aplica și confratelui nostru care strînge încă mai mult șurubul jocului formal, spre a elibera apoi, cu o presiune mai mare, aburii visului și spre a le acorda îndată acestora un contur surprinzător prin exactitate. Labilitatea extremă, disponibilitatea aparent fără frîne a lui Șerban Foarță, gata a face tot timpul tumbe, se constrînge în delicate severităț, intră ( triumfal) în tipare. Într-un fel, libertatea greu dobîndită se sacrifică pe
Duet Foarță-Dimov by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13795_a_15120]
-
Eminescu, primele două strofe indicînd clar intențiile parodice ale autorului: „Avea serviciu-n Cișmegiu/ da muștele afară;/ cînd se-ntîlni cu-n lefegiu,/ cam după cinci, pe vară.// Mitică-i e amic fidel/ cu gîndul și cu fapta,/ încît îi zice,-ndată, el:/ „Hai, că te iau în dreapta" ( Caragialeta bis, p. 63). Finalul din La Moși sau urmările unei alimentații proaste își sporește efectul comic printr-o sonoritate care trimite într-un fel cu gîndul al sfîrșitul ceremonios al celebrei balade a
Vă place Foarță? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13840_a_15165]
-
orizontul interpretării? Într-un eseu din Oceanografie, Mircea Eliade ia în discuție chestiunea, pornind de la Cîntarea cîntărilor, un poem nupțial în primă instanță, care cuprinde, totuși, structuri mistice, alegorice, ecleziastice: „Privit printr-un anumit punct de vedere, poemul se transfigurează îndată, capătă alte valori, altă orientare și cu totul alte intenții. Dar cine ar putea spune că autorii au știut sensul mistic sau sensul alegoric al poemului? Și totuși, cine poate nega evidența acestor sensuri?". În continuare, Eliade schițează o concluzie
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
-i: Doctorul glumește, e o nimica toată, crede-mă, nu te doare deloc". Coborâseră în salonul întunecos, unde se aprinseseră lumânările electrice dintr-un candelabru așezat pe lacul negru al pianului. La lumina acestuia, privirea scrutătoare a medicului remarcase de îndată micul nodul din pleoapa copilului. Cercetându-l, mirosul său de spital se amesteca cu acela de mormânt al plantelor din veranda închisă. Năpădit de valurile acestea grețoase, disperat, băiatul se refugia în parfumul tinerei femei lângă care se strângea pe
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
Mâine nu vom putea veni la baie; mergem la operație. Și după aceea, cine știe când voi mai putea intra în apă...", încerca el de astă dată, pe un ton jalnic, să o înduplece. Și, într-adevăr, își dădu de îndată seama că bunicii i se făcuse milă de el. Expunerea la razele ultraviolete, obligatorie pe atunci, fu scurtată în dimineața aceea. Se bălăcea pentru a doua sau a treia oară în apa sărată, căutând să facă pluta ori să înoate
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
cel mai de seamă poet al nostru, cântăreț al pătimirii poporului român sub Habsburgi", din care însă în mod ciudat nu pomenește decât poezia Clăcașii probabil sub influența comunistă , "a trecut culmile Carpaților în 1914" și a fost "îmbrățișat de îndată de Caragiale, Coșbuc, Delavrancea" în ceea ce-l privește pe Caragiale, la acea dată, poate doar "prin spirichismus", vorba lui Nenea Iancu , dar în scurtă vreme a devenit "un biet fluture amețit de lumina regală", Regele Ferdinand era un simplu handicapat
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
bolnavi decedați în spital, păstrate zeci de ani de zile, pulbere de scoici pe țărmul mării. Toți sînt anonimi, uniformi, monotoni, fără nimic individual. Și toți petreceau." Un moralist liric. Unul care știe să se bucure de mireasma portocalelor scumpe, îndată după al Doilea Război, și care totuși, la 10 septembrie 1939, cînd secolul XX începea să-și arate cele mai sumbre din utopii, scria așa: Ah, întunecat ev-mediu, plin de mărețe catedrale, de superbe mînăstiri, de sublime clopotnițe, de impunătoare
De citit la cald by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10389_a_11714]
-
până acum, zise el, așa precum am bănuit și desigur am spus, n-am fost lovit de nici o fiară. Dar acum să crezi cu toată inima. Iată merg acolo și voi fi ucis dintr o singură mușcătură de leopard. Și îndată, la sfârșitul spectacolului, dându-se drumul unui leopard, dintr-o singură mușcătură a curs atâta sânge, încât poporul, întorcându-se spre el, îi striga în față mărturia celui de al doilea botez: Mântuit, spălat; mântuit, spălat. Într-adevăr era mântuit
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
o religie fără idoli și zei; calamitățile erau puse pe seama creștinilor. - n.n. footnote> „Dacă Tibrul se revarsă peste maluri, dacă Nilul inundă ogoarele, dacă cerul nu trimite ploaie, dacă pământul se cutremură, dacă e foamete, dacă se ivește vreo molimă, îndată se strigă: (christianos ad leonem) La leu cu creștinii! Atâția la unul singur? Vă întreb: înainte de Tiberiu, adică înainte de venirea lui Hristos, câte nenorociri nu s-au abătut asupra pământului și asupra orașelor?” (Tertulian, Apologeticul, XL, 23, în PSB, vol
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
au început să verse toți niște picuri ca de lacrimi. Ba chiar și piețele și străzile principale, fără să fi căzut peste ele nici măcar o rouă, s-au udat și s-au înmuiat cu apă nu știu de unde, iar drept urmare îndată s-a răspândit zvonul că într-un mod inexplicabil însuși pământul ar fi vărsat lacrimi pentru că nu mai putea răbda nelegiuirea săvârșită atunci, încât, spre rușinea firii omenești crude și nemiloase, până și pietrele și materia neînsuflețită păreau că izbucnesc
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
prin dinții fiarelor (n.s. 5, p. 211) footnote>, jertfă lui Dumnezeu”. (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole (către romani), cap. IV, 1-2, în PSB, vol. 1, p. 210-211) „Aș dori ca fiarele să-mi fie pregătite și mă rog să-mi fie îndată gata. Am să le lingușesc, ca să mă mănânce iute, nu precum se tem unii, și nu se ating de ele. Iar dacă nu vor voi de bună voie, eu le voi sili. Iertați-mă! Eu știu ce îmi e de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
printre ei. Și unde îl târăști pe acest biet copilaș? Atunci femeia spuse: Ca să merite și el să suporte martiriul. Când bărbatul acela a auzit acestea, s a gândit la voința celor care se adunau acolo. Și ducându-se de îndată la împărat, l-a încunoștințat că sunt pregătiți cu toții să primească moartea pentru credința lor; și a adăugat că e lipsit de rațiune să omoare atâția oameni într-un timp așa de scurt. Spunându-i acestea i-a potolit mânia
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cu adevărat pe noi! (II Mac. 7, 6)”. (Origen, Exortație la martiriu, cap. XXIII, în PSB, vol. 8, p. 370) „Și al treilea (Macabeu - n.n.), negândindu-se deloc la suferințe și disprețuindule din iubire pentru Dumnezeu, cerându-i-se limba, îndată a scos-o și mâinile cu îndrăzneală le-a întins, și a zis vitejește: Din cer le-am dobândit și pentru legile Lui nu Țin seamă de ele, pentru că nădăjduiesc că de la El iarăși le voi dobândi (II Mac., 7
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ca de livezi înflorite; era încântat de născocirea de noi chinuri ca de felurimea florilor”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVII-a, II, în PSB, vol. 17, p. 521) „De câte nu sunt păgubit, a luat îndată Gordie cuvântul, dacă nu pot să mor de mai multe ori pentru Hristos!”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVIII-a, IV, în PSB, vol. 17, p. 529) „Căci creștinul, ajutat fiind de har și progresând printr-
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
însoțitorii ei de mucenicie erau adânc întristați de a lăsa o așa de bună tovarășă și însoțitoare singură pe calea aceleiași speranțe. De aceea, cu trei zile înaintea muceniciei, uniți cu toți în aceeași întristare, au făcut rugăciune către Domnul. Îndată, după rugăciune, au cuprins-o durerile (nașterii). Și pe când suferea, plângându-se de greutatea firească a unei nașteri în luna a opta, unul dintre paznicii celor închiși i-a zis: — Dacă acum tu suferi atât de mult, ce vei face
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sau să se întoarcă măcar din locul în care se afla, într-o vreme când urșii și leoparzii, inspirând teamă de moarte, aproape că atingeau trupul lor, dar nu știu cum, printr-o putere dumnezeiască și negrăită, li se înțepenea botul și îndată se repezeau înapoi. Și tot astfel puteai vedea și pe ceilalți, cinci de toți, cum au fost aruncați la un taur furios. Cu coarnele sale acesta arunca în aer pe ceilalți, care se apropiau de el și după ce-i sfâșia
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sunt mai strălucitoare decât stelele așezate pe cer, ascultați! La cer și la stele privesc și oamenii, și demonii, dar la rănile sfântului acestuia, numai oamenii credincioși; demonii nu îndrăznesc să se uite, și chiar de încearcă să se uite, îndată li se orbesc privirile și fug pentru că nu pot suferi strălucirea cea de acolo”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Sfântul Mucenic Iulian, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
celui legat și cât de mare e neputința tiranului! Fiindcă unul n-a putut să pună frâu unei singure limbi, ci suprimând-o a deschis în locul ei și împreună cu ea mii de guri; iar celălalt s-a înfricoșat și atunci îndată după înjunghiere - căci frica îi zdruncina atât de mult conștiința, încât a crezut că a înviat din morți și făcea minuni -, și acum și în tot timpul și toată lumea după aceea atât prin el însuși, cât și prin alții. Căci
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ele binecuvântare, să nu cădem în cursele diavolului”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XV, V, în col. PSB, vol. 21, p. 175) „Într-adevăr, de stai lângă racla unui sfânt, îți dai seama bine cum lucrează îndată puterea sfântului. Vederea raclei îți izbește sufletul, Ți-l zguduie, Ți-l trezește și te face să simți că cel ce se află în raclă stă lângă tine, te vede și se roagă împreună cu tine. Apoi, după ce ai fost cuprins
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]