1,549 matches
-
unui funcționar de bancă din Mödling, am lăsat vesela, mobila, hainele și cărțile celor doi băieți simpatici și caritabililor și, după ce m-am descotorosit de inșii cultivați și, mai ales, de psihanaliști, psihologi, psihiatri și psihoterapeuți, devenită proprietara motocicletei, am îndesat în geanta cu scule niște lucruri pentru mine esențiale, printre care o ediție a Divinei Comedii a lui Dante Alighieri publicată în o mie nouă sute cinci la Florența, de G.C. Samsoni, o ediție de buzunar a Tălmăcirii viselor de Artemidor
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
timp, liric. Spania, cu dansurile sale tradiționale, e concentrată în cîteva rânduri sinestezice: "Flamenco: ritmul compus și pașii de lemn: dans de vibrații și volute de calcar, sâmburi de praf și hașiș: oprire și șarje în ritmicul flux. Tangoul se îndeasă între pulpe vegetale pe dușumele lascive, în testiculele taurilor înjunghiați departe-n coride. Salsa fărâmițează sarea de pași pe limbile scoase, samba strecoară șerpi cu pene în văgăunile aerului lipicios" (p. 101). Scriere cu mai multe niveluri, în care se
Adevărata dimensiune a călătoriei by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9045_a_10370]
-
caier fier de călcat încins cu jar lîngă cămăși de in și poate des încrețite pieptare de piele brodate cu flori ciubere de lemn strînse-n cercuri de fier paturi cu strijeac de cînepă umplute cu foi de porumb perne moi îndesate cu pene de pasăre scrinul din lemn de nuc vopsit albastru cum e cerul senin cu rîndunici purtînd fire de iarbă în cioc lampa de gaz afumată în fereastră și-n loc de geam o bășică alburie cu vene subțiri
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
la față și scuzîndu-se, primei mele soții. Ei bine, acestei făpturi superbe, în somnul ei adînc și cam crăcănat, îi venise (cum ziceau toate femeile din D) “regula”, nereușind s-o trezească! Îmbujorată, cu ochii parcă și mai albaștri, a îndesat cearceaful trădător într-o tașcă de piele, să-l spele la ea acasă. Celesta Tenzi! Cu stimă și grație, Emil Brumaru 9.IX.1980
Celesta Tenzi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13058_a_14383]
-
pogon comun/ Înconjurat cu gard de piatră,/ Să nu se molipsească pământul rămas viu/ În libertate./ Crucile de lemn după câțiva ani/ Se lasă într-o parte și mor apoi și ele (...)/ Locul mormântului se șterge -// O iarbă sârmoasă se îndeasă pretutindeni/ Ca părul pe capul feciorilor în nopțile de iarnă;/ Când e plin cimitirul ochi de la un cap/ În celălalt se reia totul de la început:/ Groapa bunicului meu, peste groapa străbunicului meu,/ Tatăl meu, peste bunicul meu/ Și tot așa
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
destule iar catalogul tuturor abea încăpuse în opt volume... Orlov De mînă cu el nimerisem în vizuina lui de bibliofag, adus pentru a-i plăti vanitatea în moneda admiraței și nu oricum, ci scurgîndu-mi balele în fața festinului copios ce se îndesa în caverna rafturilor - făcîndu-mă totdeodată să regret că n-avusei și eu parte la timpul cuvenit de asemenea harem pe post de creșă... Îmi povestise deja despre cum o dată, de mult, voind a se debarasa de prunc, părinți îl lăsară
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
acord sau nu. “Mai serviți!”, “Vă rog, mai serviți!”, “Dar, vă rog, mai serviți!” și “Dar, vă rog, mai serviți, insist!” și “Dar, vă rog, mai serviți, insist, altfel, mă supăr!” sunt formulele magice cu ajutorul cărora gospodina casei reușește să îndese în burdihanul nefericitului oaspete cât mai multă haleală. Sigur, același efect l-ar avea și un pistol, combinat cu îndemnul “Mănânci sau mori!”, dar nu orice gospodină are pistol. Paște mielul fericit... După cum am învățat încă din fragedă pruncie, românul
Are românul talent… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21262_a_22587]
-
dar, pe de altă parte, îmi pare rău după sticluță. Făcea parte din concept, mă făcea să mă gândesc cu drag la tataie, la cum a ales-o el ca fiind potrivită pentru ardeiașii cei iuți, la cum i-a îndesat el, unul câte unul, să încapă mai mulți, la cum a turnat oțet și mirodenii peste, la cum a capsat-o, cu grijă, ca să nu prindă aer, la cum ne-a pus-o cu dragoste, în portbagaj. Ardeii din sticluța
Ardeii iuţi din sticluţa de Prigat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21289_a_22614]
-
o țâfnă, o bătaie de joc care i-o adresa lui, care era taică-su, care, ostenise să-l facă om, ținându-l pe la școlile popești din Craiova... Și cuprins de furie, băgă palma în țărână și cu ea plină, îndesată de pământul udat de ploaia din ajun, îngenunchie lângă cel doborât, și venindu-i cu pumnul care ținea clisa până în dreptul bărbiei, îi căscă cu cealaltă mână dinții, și aruncă tot boțul de pământ în gura încă înecată de sânge
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
și cântec și pâinea orișicui. Cărarea Cum mă uitam, domniță, în urma-ți pe cărare, Și mă-ntristam, răzleț, că umbra ta dispare. Azi mă răstesc la soare ca la un zeu bătrân, Că-mi face umbra gheară și mi-o îndeasă-n sân. Te așteptam, cu ziua, la câte-o cotitură, S-arunci, ca pe-o fărâmă, spre mine-o uitătură. Scânteia ei de miere să-mi fulgere prin os, Și nu mi-a fost răbdarea, câinească, de folos? Muncesc ograda
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
cînd încă mai puteam alerga în jurul axului lor, un corp pe care-l simt rupt din mine fără să-l pot pune la loc, nici acesta de acum, cu pielea scrijelită de urma femeilor umbră, sac în care se tot îndeasă zilele ca niște colivii din care au zburat canarii, arse de apele reci, ca-n țipăt șoapta abia auzită, - nimeni în urma mea, așa cum, nimeni înaintea mea, un foșnet de stuf prin alcoolul învechit la buzele sub care mocnește vulcanul unei
Cuta din cearșaf by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/11226_a_12551]
-
împiedica. Toate vin, deodată și agresiv spre mine. Am 37 de ani și spiritul meu primește cu lăcomie semnele unei lumi pe care până acum, repet, n-am cunoscut-o decât din cărți. Jurnalul meu este o cămară în care îndes, de-a valma, până la refuz, obiectele de afară. Mai exact, imaginile lor. O agresiune a privirii, o teribilă explozie a realului" (p. 50). Apoi sunt observațiile care vizează modul francez de viață. Relațiile din spațiul universitar și nu numai, felul
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
transfigurate poetic, iar cel plecat dobândește o nouă existență, este recreat din perspectiva imaginarului său, reprodus la mâna a doua, filtrat prin cel al poetei: "kamikaze, explozibilul din buzunare ți s-a-nvechit/ spre sfârșit; îi spuneai zahăr candel, îl îndesai printre/ buzele tale subțiri, printre gingiile lucitoare. vroiai/ cu adevărat să arunci în aer umanitatea de care/ ți se făcuse milă până atunci.// câteodată vorbeai despre suferință, despre/ copilărie - o iarnă geroasă unde umblai gol sau/ o toamnă petrecută lângă
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
purta mereu asupra sa...Vădit tulburat Căpitanul a plecat spre faleză... Era o dimineață de februarie, cerul era Înnourat, vântul bătea tare dinspre est și marea era foarte agitată. Colegii l-au văzut cum Își pune Jurnalul sub manta, Își Îndeasă șapca pe cap și intră În marea dezlănțuită, tot mai departe, tot mai adânc, neclintit printre valurile Înspumate ale mării până a dispărut Între talazuri... Nimănui nu i-a venit să-și creadă ochilor, scena În cauză era parcă ireală
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
privim cu atenție și să mângâiem ușor suprafața lucrurilor, pielea albă a fetelor, foițele subțiri ale cărnii și sufletului, pentru ca totul să înflorească. Iată: "Erai atât de frumoasă!/ Frângeam pentru tine flori largi/ Umplute cu îngeri de-amiază/ Ce raze-ndesau în desagi// Spre-a merge cu ele-n amurgul/ Zărit printre casele-adânci./ Cu mâna mijlocu-ți strângându-l,/ Mereu îți șopteam să nu plângi.// Și sufletul moale, din pieptul/ Ascuns în fereli de mătasă,/ În rouă-l topeam pe încetul./ Erai
Îngerul jongler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10617_a_11942]
-
ura, și-ar avea rădăcinile tot în primordii, când Dumnezeu ispitit și de draci, dar mai ales de tot felul de drăcoaice ce l-ar fi ademenit cu mirodenii și cu dragoste, le-a luat la goană și le-a îndesat și pe ei, și pe ele, tocmai în... turma porcilor. Vă amintiți, povestea din deșert! și eu când mă gândesc că porcul are și rang, și mare preț, dacă aș avea puteri, aș proceda la fel. Probabil, doar cu drăcoaicele
Scrisoare către niciunde, dintr-o lume doar cu lacrimi şi bani. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/95_a_372]
-
ucide. Trăim într-o lume a lui Jean. Nu e permis să lași garda jos. Nu e permisă greșeala. Ca în junglă, mereu ne pândește cineva. Trebuie să plătim mereu pentru încercarea de a trăi autentic și viu. Servitorii ne îndeasă trăirile în conserve fabricate de ei. Mă îngrozește faptul că ei nu știu să râdă. Impecabili, perfecți ca niște blocuri mari de gheață. Spectacolul meu invită la întâlnirea dintre foc și gheață. O lumânare aprinsă într-un frigider“, își deconspiră
Agenda2003-46-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281706_a_283035]
-
decide ca, în momentul unei recolte slabe în Banat - așa cum avea să se și întâmple la sfârșitul anilor 1860 -, unul din acționari să pornească spre Orșova și mai departe, spre a încerca achiziționarea unei cantități suficiente de grâu. Respectivul își îndesa buzunarele cu galbeni, se urca în trăsură și pleca într-o călătorie din care, de cele mai multe ori, se întorcea abia după câteva săptămâni. Cât despre pericolele pe care le prezenta o astfel de delegație, este suficient să spunem că, înainte de
Agenda2004-36-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282833_a_284162]
-
noi, toate aceste construcții, faraonice în intenție, vor avea consistența hârtiei creponate. Ce garanție de stabilitate să pretindem, când, de sus până jos, nomenklatura ceaușistă face legea? Din parlament până la cluburile de fotbal, activiștii și securiștii dau tonul și își îndeasă în buzunare săculeții cu bani negri. Cu un cinism de mahala, mulți dintre ei recunosc pe față că fac și azi ce au făcut sub comuniști. Iar noi luăm act, uluiți, de această nerușinare și ne vedem în continuare de
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]
-
o gară/ printre soldați, vagabonzi, cerșetori,/ simțind parfumul unui îndepărtat trup de femeie la care visez/ de pe vremea lui Ghilgameș./ Viața îmi dă întotdeauna de știre:/ lasă tu terfeloagele, ia de pe mine cîțiva bănuți/ și uită!/ Eram fericiți -/ viața mea îndeasă în cărți vieți ce pînă acum/ n-au existat vreodată" (Literatura, fericirea în care trăiesc sărac și umil). Cărțile înseși devin vise, virtualități ce îngînă trăirea sortită inactualizării. Dintr-o atare incongruență cu viața cu care se confruntă poetul, ia
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
cultivă imperfecțiunea (alt semn al sfidării), voindu-se călăuza sufletelor în lumea subterană, în imperiul lui Hades (adoptînd o funcție psihopompă): "Scrisul agonic nu realizează/ panorame, sinteze./ El preferă spațiul tensionat al/ ciornelor, al foițelor zdrențuite,/ al bucăților de ziar îndesate prin/ buzunare// Scrisul agonic nu descinde în piețe,/ nu conduce dansul carnavalurilor ci/ conduce pașii dansatorilor spre/ subteranele conclavurilor, spre crame/ și poduri amețitoare// he, he, definiția este sfîrșitul/ poemului agonic" (ibidem). Pitorească ni se înfățișează, în lirica de care
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
brichetă specială pentru pipe și trabucuri și pe care scria, apucasem să văd cerînd-o s-o cercetez, scria cu litere aurii: VICTORY. Era, probabil, un semn că insul se împăcase cu ideea că făceam contrabandă cu trabucele interzise. Peter se îndesa și mai ceru și el una, uitînd că la începerea soarelii îi oferisem, una fără comentarii... Eram că un hiper-milionar care împărțea în jur un produs pe care ceilalți milionari, fiind la începuturile lor, le pizmuiau și mie mi se
IOWA-CITY OCT. 1978 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18013_a_19338]
-
Călătoria alături de poet în această parte atît de civilizată a țării este pentru mine un prilej de noi și surprinzătoare întîlniri... Așa l-am cunoscut de exemplu pe Ion Capătă, vizitiul cu șapcă de piele, - șapca pe care i-o îndesase pe cap pe vremuri un sas și pe care de-atunci nu și-o mai scosese. Avea 73 de ani, părea un șofer de moșie, și dacă îl confundai cumva cu vreun șofer, răspundea liniștit, - nooo, eu mi-s cu
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
șapte ani de când realizează emisiunea „În gura presei", Mircea Badea a fost un brand profitabil pentru Antena 3. În timp ce el și-a câștigat notorietate (laude și înjurături), postul a vândut spații de publicitate în timpul programului, acoperindu-și cu vârf și îndesat cheltuielile, și acelea mici. Cu un decor minimalist, format dintr-un laptop și un birou fără pretenții, emisiunea difuzată pe Antena 3 spre miezul nopții a adunat, ca o furnică, seară de seară, puncte de audiență. Iar acestea s-au
Câți bani a produs Mircea Badea pentru Dan Voiculescu () [Corola-journal/Journalistic/25121_a_26446]
-
mirifice Transilvanii,/ Ori numai lampa din amintire, în nopțile mele de vară/ Cînd a început să mă apese această sfîntă povară./ Pe-atunci eram trimisul norilor pe lespedea cerului,/ Acum sînt un simplu cetățean al cartierului” (Lespede). Unele stihuri sînt îndesate asemenea unui sac cu detalii gospodărești, cu vorbe poporane: „O altă lege-a dăruirii nu-i,/ Oricît ar fi să-ntorci și să despături/ Din ploi și neguri, turme și omături/ Sub dunga lor văzută din chicui/ Sarmatice încovoieri și
„În asfințit“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2544_a_3869]