433 matches
-
limbaj este îmbogățit de dexteritățile și expresivitatea unui pictor, de dubla lui posibilitate de a se exprima uimitor. Nu l-aș acuza de prolixitate, căci scrie mult și divers, în avalanșe succesive. De aceea nu m-am simțit omul potrivit, îndestul priceput să-i fac o selecție și să-l prezint. De aceea spun că Nino ar fi fost poate singurul capabil de o dragoste și o prietenie uriașe care să-l scoată din încurcătură, îngrijindu-se de cartea lui, făcându
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8198_a_9523]
-
Vi se pare firesc? conchise ea. El se arătă oarecum contrariat. În mintea sa se născu întrebarea: De ce îi făcea asemenea mărturisiri tocmai lui, care nu avea nici o tangență cu această poveste a ei?" Apoi, recules, găsi o replică nu îndestul de convingătoare: Știu și eu!? Știu și eu? repetă el în mod mecanic, nebănuind unde țintea profesoara. E de presupus că prin gestul meu, fiind judecată ca o femeie necăsătărită, voi fi exclusă din societate. Lumea în care trăim, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
din urmă, se îndupleca: - Bunule, mai zi-ne paramisa 1 aceea începută acum două seri despre neamul nostru de departe și de demult... te rugăm bunule, te rugăm!... Bătrânul bulibașă își mângâia îndelung barba încărunțită, își presa cu degetul arătător îndestul tutun în pipa sa mare, după care cerea unui nepoțel un bețigaș înflorat de un ochi de jăratic din vatra, în care focul era ațâțat mereu cu vreascuri uscate. Focul își ridica limbile flăcărilor vii, jucăușe, neastâmpărate ca și polatia
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Gustar și dorința firească a verii de a-și menține autoritatea statuată pentru acest anotimp de Mama Natură. În asemenea zile, nici oamenii nu par a fi în apele lor, mai ales dacă sunt nevoiți să-și încheie sejurul, niciodată îndestul, și să înceapă zi de zi o muncă de rutină, care nu întotdeauna e plină de satisfacțiile așteptate. Nu era cazul celor două fete; ele abia pășeau în prima lor zi de activitate, după o vacanță scurtă, cu minusurile și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
iluminate și strâmte, respectivul veșmânt se dovedea foarte practic dacă trebuia să te bați cu arme albe. Pusă În diagonală peste piept sau răsucită pe brațul stâng, servea de pavăză contra adversarului; și aruncată peste oțelul lui, Îl putea stânjeni Îndestul până Îl miruiai cu o „botă à la Nevers, adică o Împunsătură de spadă de toată frumusețea. La urma urmei, chestia cu loviturile cinstite, când Îți riscai pielea, o fi fost ea bună pentru mântuirea sufletului În viața de apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
vetusteți, falși filosofi, eu clamez, / numai timpul prezentul e timp și e nou" (În coliba unchiului mort). Postura persiflatoare vizează "inimile" sentimentale ce se pictează, "ele pe ele", pe "protuberanțele trandafirului": "pe a mea n-o văd, minunea / a cîntat îndestul pasămite, / a cîntat, s-a arătat, s-a prosternat/ și s-a spart, țing-zding, zding-țing" (Minunea a cîntat). Poetul își propune să practice simplitatea (fără a reuși, căci discursul d-sale exprimă un barochism senzual) cu o neliniște jucată, prostindu
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
îl obsedează. Așa că nu-i de mirare că Gunther, adolescentul care psalmodiază versurile lui Trakl - poetul tînăr, „mort în război“ - a căpătat, între timp, în jurnal, și un nume de familie: Grodeck. De ce și de unde apare tocmai acest nume familial îndestul de insolit? Înainte de a răspunde, să observ încă o dată că aici se vede foarte bine apatia hermeneutică a monografilor lui Sebastian. Căci, spre deosebire de cronicarii literari, monografii săi - oricît de satisfăcuți și de înduioșați ar fi fost de consacrata imagine edulcorată
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
umbra mereu gata să se înfiripe a „tinerei doamne Grodeck“, amintind de „umbra surorii” trakliene. Începînd cu acel paragraf trei al capitolului VIII, de cînd deasupra și în miezul pădurii montane vibrează o nedeslușită transcendență, romanul deviază de la previzibila și îndestul de banala traiectorie inițială, căci textul capătă, de la sine, un dublu registru: nibelungic (sacru) și săsesc (profan). Nu exagerez, susținînd asta. Căci muntele și pădurea își păstrează, natural, o sacralitate originară. După cum cabana de basm a lui Gunther, ascunsă în
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
de la MoMA pare să nu acorde un loc suficient de important personalității și operei lui Kandinski, creator considerat de mulți drept principalul premergător al mișcării dacă nu neapărat cel mai important reprezentant al ei... Mai mult, „Inventând abstractul” nu subliniază îndestul în ce măsură, pentru o serie de creatori - cu siguranță pentru Kandinski și Mondrian - căutarea abstractului a continuat să însemne, la fel ca pentru alți artiști din secolele trecute, o formă de căutare a divinului. Inventând abstractul, 1910-1925 este în sine o
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
sufletul, Pe cărări de rouă du-l, Să-l calce oricine-ar fi Dis-de-dimineața zmuls Către-amurg, unde scaieții Vineți rîd cu fața-n sus Și rănile-s cît pereții. Și mai dă-mi un zori de zi, Poftele să-mi îndestul. Doamne, nu mă părăsi, Ia-mi în brațe sufletul...
Rugăciune laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15950_a_17275]
-
logica paternalistă a statului totalitar, artistul matur biologic și, mai ales, ideologic, trebuia să-l ocrotească pe cel tînăr, să-i tempereze năbădăile pînă cînd înțelepciunea doctrinară se va pogorî și asupra lui și imaginația i se va fi tocit îndestul spre a putea expune cu drepturi depline la ,,seniori". Și ciclul acesta căpătase în timp aerul unei fatalități aproape cosmice. Premiile se dădeau și ele în consecință: pentru pictură, pentru sculptură, pentru grafică ș.a.m.d., și se împărțeau frățește
Salonul Oficial, între memorie și proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10690_a_12015]
-
clipă să Te simt, Cum simt că locuiesc în acest nume Din care niciodată nu te mint! Dă-mi tot ce vrei din cât îți cer, Părinte, Întotdeauna am primit de-ajuns Și bucurii, tăceri, dar și cuvinte Și lacrimi îndestule pentru plâns... Iartă-i pe cei care-au plecat din viață Și dă-le odihnă în locașul sfânt, Când mă trezești în orice dimineață Ascultă Ruga mea de pe pământ! Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Ruga din fiecare dimineață... / Nicolae Nicoară Horia
RUGA DIN FIECARE DIMINEAȚĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384741_a_386070]
-
un moment dat, conștientizară că epuizaseră toți banii. Ar fi fost cuminte să plece, dar siguranța victorioasă a junelui le întuneca gândirea. Așa acceptară bizara lui propunere de a juca pe ANI. Da! Dacă nu mai aveau bani, ani aveau îndestul! Să-i mizeze! Fură de acord, în speranța că sorții li se vor schimba, devenindu-le prielnici. Reluară jocul. Tot el câștigă. Ei pierdeau și iar pierdeau, iar în vâltoarea stranie creată, nici nu observaseră ciudățenia ce li se întâmpla
CARTOFORII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384621_a_385950]
-
găsescă în documente, a scris, a dat telefoane, a adresat îndemnuri și rugăminți pe la cunoscuți, dând tot concursul pentru realizarea unei asemenea întreprinderi care a rămas nefinalizată de către alți înaintași sau numai în gândul unora. Nu pot să-i mulțumescă îndestul pentru gestul său de a mă informa permanent, de a mă ține la curent, prin telefon și în scris, despre demersurile întreprinse, pentru a atrage și pe alții în activitatea de culegere de informații. Când am făcut documentarea în comună
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
are preț, pentru aceasta când urma a se face mărturisire pentru ea, trebuia a se înfățișa cinci sau și mai mulți martori pentru ca să se adeverească dovada. Aceasta însă o surpă sfântul sinod, și hotărăște că și singuri trei martori sunt îndestul spre a întări slobozenia aceasta a robilor. 2-Notița de subsol din Pidalion, canon 83: "...de două feluri sunt robii. Unii se nasc robi, câți s-au născut din robi, iar alții se fac, câți se robesc de oștiri. Iar cei
B.O.R NU A ABOLIT SCLAVIA/ȚIGĂNIA-HIROTONIREA ROMILOR NU E VALABILĂ, PT. CĂ UN SCLAV NU POATE FI FĂCUT PREOT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367487_a_368816]
-
salvăm crezând că facem bine! Nu mi-am închipuit că pot greși față de dumneata și acu mi-am căpătat altă belea pe cap! - Ooh doamne! Ați făcut bine, salvându-mă din mâinile acelor ticăloși și nu vă voi putea mulțumi îndestul, niciodată pentru acest mare bine. Scuză-mă te rog pentru vorbele mele necugetate de mai devreme! Erau vorbe spuse la disperare. Te rog! Iartă-mă te rog și nu mă trimite afară, nu doresc ca ei să mă găsească! Nu
PETRECERE NEFASTĂ (3) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368497_a_369826]
-
atâția fals extremiști cu voie de la poliția de azi și de la securitatea de ieri și de mâine a Imposibilei Lustrații e suficientă Scânteia/Iskra, chiar dacă i-ai îmbuibat superstițios numele în Adevărul/Pravda, spre spaima atâtor boieri și ciocoi e îndestul să se ridice, dintre postacii disprețuiți, un Tudor Vladimirescu (guru 1821 boierului Dinicu Golescu întru satori, occidentalizare și milă Aufklärung de populație 1826), să le reexplice îmbuibaților și complicilor lor, veri de ce neam ar fi, analiști sau intelectuali, ce înseamnă
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
să murim împreună, ca să nu mai am frica de-a te pierde. Ți-am spus, Nicuță, că pentru mine viața s-a încheiat. Ce-mi mai spui tu, că sper să aflu alt amor cu ușurință și că nu apreciez îndestul dragostea ta? Nu mai sunt în stare și nu voi mai fi de-a iubi nimic în lume, afară de tine. Dac-ai cunoaște această mizerie sufletească care mă roade, dacă ai ști cu câtă amărăciune, cu câtă neagră și urâtă
ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU-VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353870_a_355199]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU LICENȚIOSULUI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 235 din 23 august 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU LICENȚIOSULUI Lui Iacob Voichițoniu Nu v-am iubit, neiubitelor, îndestul, niciodată fiind mult prea grav și licențios, ori poate gângav, si trist, si vicios, ca rimă această...neregulata - tot visez, visez...trupuri de cuvinte despuiate asemenea vestalelor flamande de viață, stropite cu roua, la ceas de dimineață, într-o dragoste
ELOGIU LICENŢIOSULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354179_a_355508]
-
ci aceea care inspiră mila, regretul că o poți observa cu ochiul care umbrește fiindul: „Plângeam, și rătăceam pe stradă / În noaptea vastă și senină”. La Bacovia m-a interesat întotdeauna, nu topica, nu metrica pentru că acestea au fost analizate îndestul de teoreticienii literaturii, pe mine mă preocupă interiorul creației sale, disecarea cuvântului în dor și durerea de dor prihănit de lumea umbrită de umbrele ce se distrug între ele prin distrugerea propriului fiind. El a fost primul care a cugetat
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
cu cele ce îi sunt îndeajuns, și cel ce caută să se înconjoare pe sine de slavă (suferă mai multe) decât cel ce își duce viața în umbră. însă, din pricina vieții noastre pline de desfătări, virtuțile ne apar nouă ca îndestul de anevoioase. Dar să ne silim pe noi înșine, pentru că spune Domnul: "Împărăția cerurilor se ia prin străduință și cei ce se silesc pun mâna pe ea" (Matei 11, 12). 3. De aceea este nevoie pentru noi toți de râvnă
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
chiar dacă este fără voia lor. Însă cei bogați și cei ce viețuiesc în desfătări și plăceri, și cei care se bucură de slavă vremelnică, și în chip simplu aceia care doresc și capătă asemenea lucruri, nimeresc și ajung în patimi îndestul de grozave și vor cădea în cursele cele multe, mari și greu de suferit ale diavolului. Pentru că cel ce s-a îmbogățit nu înlătură din sine dorința de a fi bogat, ci aceasta mai degrabă sporește și se întinde la
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
în hol, se văzu întâmpinată cu duioșie de motanul ei. O salută printr-o atingere delicată cu coada, apoi sări la fereastră mieunând ușurel și rugător să i-o deschidă. Mira se conformă, ca de obicei. Blănosul prieten, după ce luă îndestul aer proaspăt, se postă la tăvița cu hrană. Cum se vedea un crâmpei din fundul vasului, imploră, prin alt mieunat, să fie ascunsă dovada pauperizării, el netolerând asta! Stăpâna se execută pe dată. Nu crâcnea nici în sine față de asemenea
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
astfel de gânduri atinse amurgul. Lăsă racla lângă un bătrân paznic al pădurii, cum îi zicea bunu-său teiului pentru că pomul ăsta ferea codrul de năpada răuvoitoare a buruianului mai mic, mai mare. Și găsitul ăsta își lăsase bejenite prin jur îndestule frunze dup-o bănuită ploaie de curând căzută. Erau, pesemne, din cele mai plăpânde, lipsite de vigoarea păstrării legăturii cu pomul. C-un braț de foi fragede, încă verzi și răcoroase, își va așterne patul, căutând somnul după îndestularea c-
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
plânge biată mamaDupa ce m-a sarutatSi ,privind înspre icoana:-Doamne ,ce copil mi-ai dat!... IV. RONDELUL FRUMUSEȚELOR NEPRIVITE, de Mihai Lupu, publicat în Ediția nr. 2333 din 21 mai 2017. Atâtea frumuseți sunt neprivite! Scurtata nu-i distanță îndestul. Mișcări de fulger, ce-s de timp grăbite, De ai avea și tot n-ai fi satul. Și zece vieți de-ar fi sau însutite, Atâtea taine n-ai cum să cuprinzi, Atâtea frumuseți sunt neprivite Ce-n micul fir
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/378755_a_380084]