433 matches
-
la cunoscinta Departamentului Dreptatei, prescurtare după hotărîrea să asupra darei pe fata a falimentului, insemnandu cele mai de căpetenie randueli ce se coprindu într'însă. Articolul 205 Candu sumele, ce se voru află gata în averea falitului, nu voru fi îndestule ca să acopere îndată cheltuelile ce se voru urmă cu lucrările pregatitore ale judecătoriei și cu arestuirea falitului, atunci aceste cheltuieli se voru face cu împrumutare de către judecătorie, si se voru opri că o datoria privilegiată, din cei d'anteiu bani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
competent, se va plăti la casa publică la care este îndreptat. Nu se vor face oferte reale, dacă vor esista inscripțiuni asupra immobilului espropriat sau alte piedici asupra versarii banilor in mana celor în drept. În acest cas va fi îndestul că sumele ce datoreza administrațiunea să se consemneze, spre a se împărți în urmă după regulele dreptului comunu. Articolul 64 Dacă în cursu de șese luni de la oțărirea de espropriare, administrațiunea nu cere de la tribunal ficsarea indemnisatiunei, atunci părțile suntu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
cate cincideci de stipendie intrege, cincideci de stipendie de trei pătrimi și cincideci de jumetati de stipendie. Tote aceste stipendie se voru da prin concursu la tineri români cari nu voru ave mijloace, sau ale caroru mijloace nu voru fi îndestule. 211. Cursulu va fi de patru ani. Obiectele voru fi: geometria discriptiva și desemnu de machine, geometria, chimia, mecanică, nivelare și ridicare de planuri, lemnăria (dulgheria, tîmplăria, strungăria), feraria, alămăria și turnătoria. 212. În cei d'antei optu ani de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
marfeloru și la descoperirea falsificariloru. 217. Fie-care scolaru va plăti o pensiune anuale de dece galbeni. Statului va fondă în fie-care din aceste scole cate douesupradece stipendie pentru școlarii cei f��ra mijloace sau ale caroru mijloace nu aru fi îndestule. 218. Municipalitățile oraseloru voru contribui spre a procura localulu scolei, mobile și lemnele de incalditu. Ele potu fondă asemene și stipendie. 219. Se va provede prin regulamentele speciali la esecutarea dispositiuniloru de mai susu relativu la scolele de agricultură, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
verbale descriptivu de starea loru materiale, sub pedepsa, contra grefiarului pentru neurmare, de o amendă de lei cinci-deci. Articolul 480 În cursulu sequestrului, se voru întreține, din starea sequestrata, soția, copiii, tatalu și mama contumacelui, daca nu au mijloace proprie îndestule. Autoritatea judeciara va regulă acesta. Articolul 481 Dacă acusatulu se dă prinsu, ori dacă se va aresta mai înainte de stingerea pedepsei prin prescripțiune, decisiunea dată în contumacia și procedurele făcute în contra lui, incependu de la ordonanță de iachisore sau de reinfatisare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
perenității și universalității, copilăria pare a sta la baza sintagmelor cărții Mugur de iarnă. Melania Cuc- “Taina de dincolo de cuvinte” în Revista Boema nr. 8 /august / 2010, Galați. Avem o poezie în spiritul vremii pe care o parcurgem: modernă, criptică îndestul, invitând pe cititorul elevat la un proces de gândire, de creativitate imagistică de stă în putință. Vasile Găurean-Răsunetul din Bistrița, 22.03.2013. . ,Metaforică și metaforizantă a realității cenușii, poezia Veronicăi Știr este expresia matură a posibilităților scriitoarei, e drept
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
Moldova în epoca feudalismului, 1837, Chișinău, 1975, vol. II, p. I, pag. 164). 1774. Moșie răzeșească. 54 de case, 54 de breslași, 1 preot, 1 dascal, 2 văduve, 50 de poștași. "'1793". Hristici Ocolul Mijlocului, 77 de birnici, cărăușie, loc îndestul (Uricariul, Vol. VIII Iași, 1886, p. 282). 20 martie 1814. Arsenie Lozan și Arsenie Eftenie din Hristici depun plîngere asupra decedatului șetrar Vasile Carp, cum că le-a luat moșiile ce le aveau la Cuhurești și Vanțina (ANRM), f. 2
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
străzi și mi-am venit în fire, mi s-a părut că înțeleg tâlcul acestei uluitoare întâmplări. Dar n-am îndrăznit să-l mărturisesc nimănui, și nici în această povestire nu îl voi destăinui. Viața mea și așa a fost îndestul de încercată, în urma tainelor pe care d-na Zerlendi m-a îndemnat să le cercetez, fără să aibă dezlegarea doctorului ...”". Trecând pe aceeași stradă câteva luni mai târziu, naratorul observă că vechea casă boierească este demolată, îngropându-și taina pentru
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
Academiei Române s-a descoperit începutul unei prefețe pentru volumul " Secretul doctorului Honigberger", în care scriitorul afirma printre altele: „Am preferat așadar, să povestesc unele întâmplări de tinerețe și să public o serie de lucrări tehnice în legătură cu filozofia și mistica indiană, îndestul de aride ca să ridice între mine și eventualii amatori de revelații senzaționale un meterez cu neputință de trecut. [...] Datorită unor împrejurări asupra cărora sunt nevoit să păstrez încă tăcere, m-am hotărât acum să povestesc câteva asemenea întâmplări, în aparență
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
de Geografii literare, începute în 1999, Cornel Ungureanu lua în dezbatere prima mare bornă a cazului, nominalizând Istoria literară a lui G. Călinescu din 1941! În concluzie, conștientizând că despre mulți și însemnați contemporani (bănuiesc ai autorului!) s a scris îndestul (oare?!), Cornel Ungureanu stăruie în precizări: „ Am încercat descoperirea unor paranteze, convins că anii ce vin vor instaura altele. De aceea, această carte va putea să aibă volumul doi, trei, patru (sic!), rămânând intactă chiar așa: fără precizarea că ar
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_445]
-
capitolul I a fost pentru mine o splendidă revelație, întărindu-mi ideea că limba vorbită de sfinții străromâni a avut darul de statornicire într-un spațiu dăruit de Dumnezeu, iar pe calea crediinței, a iluminării spiritului, dincolo de bucoavna cărților. Știam îndestule despre sfinții Niceta de Remesiana, Ioan Cassian, Dionisie Exiguul, atât din literatura română veche, studiată la facultate, dar și din cărțile mitropolitului Nestor Vornicescu, din convorbirile teologale cu poetul Ioan Alexandru. Revendicarea originii unor sfinți străromâni s-a făcut cu
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
Baia pierde cătunul Cotu-Băii, care devine sat în 1816. Acest document este primul găsit care numește satul cu denumirea actuală - Cotul Băii. Aceași Condică înscrie în anul 1816 în „satul Cotul Băi” al luminăției domniței Ralu Cantacuzino „loc de hrană îndestul, 45 locuitori birnici, 100 bani suma banilor unui sfert de an”. În prezent satul Cotu-Băii are o populație de 969 locuitori cu un număr de 333 de gospodării, tendința fiind de scădere datorită natalității scăzute și a migrației locuitorilor la
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
unul dintre marii compozitori. Poate că aceasta i-a oferit în sfârșit încrederea necesară pentru a termina prima sa simfonie; ea a apărut în 1876, după aproape zece ani de trudă. Celelalte trei simfonii au urmat apoi într-o succesiune îndestul de rapidă (1877, 1883, 1885). Brahms călătorea adesea, atât pentru afaceri (concerte în turnee), cât și din plăcere. Vizita deseori Italia în timpul primăverii și de obicei se stabilea într-o așezare rurală plăcută în care putea compune în timpul verii. Îi
Johannes Brahms () [Corola-website/Science/297802_a_299131]
-
de altă parte unele materii nu se puteau preda într-un mod așa de complex după cum ar fi trebuit pentru ofițerii ce se destinau armamentelor speciale de artilerie și geniu, astfel că acești ofițeri, la ieșirea lor din școală, neposedând îndestul toate acele materii indispensabile astăzi unor ofițeri de artilerie și geniu, erau nevoiți a se duce în mare număr prin școlile din străinătate pentru a-și completa studiile"”. Ca urmare, prin Înaltul Decret nr. 996l din 7 aprilie 1881, regele
Școala Specială de Artilerie și Geniu () [Corola-website/Science/329793_a_331122]
-
normală acceptarea variantelor și pentru muzica cu autor cert, fixată în scris, potrivit posibilităților oferite de sistemele notaționale de care creatorul a dispus? Problema textului original și a înțelegerii corecte a acestuia nu a preocupat întotdeauna pe muzicieni. Sau nu îndestul. Între gândul creator fixat în manuscris și textul tipărit, care urma să fie executat și să rămână posterității, conformitatea era de foarte multe ori discutabilă. Beethoven vitupera împotriva greșelilor flagrante și nenumărate ce-i „împodobeau” partiturile tipărite. Primele ediții din
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
de altă parte unele materii nu se puteau preda într-un mod așa de complex după cum ar fi trebuit pentru ofițerii ce se destinau armamentelor speciale de artilerie și geniu, astfel că acești ofițeri, la ieșirea lor din școală, neposedând îndestul toate acele materii indispensabile astăzi unor ofițeri de artilerie și geniu, erau nevoiți a se duce în mare număr prin școlile din străinătate pentru a-și completa studiile"”. Ca urmare, prin Înaltul Decret nr. 996l din 7 aprilie 1881, regele
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
limbaj este îmbogățit de dexteritățile și expresivitatea unui pictor, de dubla lui posibilitate de a se exprima uimitor. Nu l-aș acuza de prolixitate, căci scrie mult și divers, în avalanșe succesive. De aceea nu m-am simțit omul potrivit, îndestul priceput să-i fac o selecție și să-l prezint. De aceea spun că Nino ar fi fost poate singurul capabil de o dragoste și o prietenie uriașe care să-l scoată din încurcătură, îngrijindu-se de cartea lui, făcându
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8198_a_9523]
-
să fiu înțeles greșit - pentru că n-ar exista dorință sau interes pentru o politică pro-europeană. Noi sperăm într-o politică pro-europeană autentică și de lin parcurs a Republicii Moldova. Robert Turcescu: Și atunci, de ce ezită? Mihai-Răzvan Ungureanu: Uneori nu comunicăm noi îndestul de bine, alteori nu există instituții pregătite de partea cealaltă a frontierei, alteori este nevoie să fim noi mult mai interesați în a promova propriile avantaje. Vă dau un exemplu care v-ar putea fi la îndemână și care servește
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
Noi nu vorbim numai de Uniunea Europeană aici, pentru că sunt nenumărate organisme care monitorizează legislația internațională, aplicarea legislației internaționale în materie. Dar nu putem să nu constatăm că, pe anumite segmente, această legislație, în funcție de interese pe care noi nu le cunoaștem îndestul, dar pe care le sondăm, nu este luată în seamă, și atunci, ceea ce și Uniunea Europeană, și România transmit Kievului este următorul lucru: soluții europene la problemele europene. Marian Voicu: Ați primit un astfel de răspuns la un astfel de semnal
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
vă învețe copiii, și n-au destulă minte pentru a se economisi pe sine și voiesc [să] vă iconomisească pe voi toți". II. PARALELE ECONOMICE Trebuie să admitem că între anii 1830 și 40 vor fi esistat abuzuri și neajunsuri îndestule în țările noastre, pentru că neajunsurile se țin de natura lumii aceștia, încît oricând ne putem ruga, ca bătrânii, ca să nu dea Dumnezeu omului atâta necaz cât poate duce. În epoca aceea în care s-a născut Regulamentul și-au ivit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
victime ale radicaliei, ca să nu zicem un cuvânt mai rău, în zăpadă și în ger, nemâncați, neîmbrăcați, decimați mult mai mult de frig și de lipsă decât de gloanțele dușmanului. Nu sunt în toate limbile omenești la un loc epitete îndestul de tari pentru a înfiera ușurința și nelegiuirea cu care stârpiturile ce stăpânesc această țară tratează cea din urmă, unica clasă pozitivă a României, pe acel țăran care muncind dă o valoare pământului, plătind dări hrănește pe acești mizerabili, vărsîndu-și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-i supăra în retragere, a le da provizii și a trata bine pe negustorii ruși cari vor petrece în Bizanț. Din 60 000 de ruși nu mai rămăsese în Dorystolum decât 22 000 cu viață. Acestora Cimisces le dădu provizii îndestule. {EminescuOpX 40} Dar abia trecură Dunărea spre a se întoarce în țară și locuitorii de dincoace, mai cu seamă pecenegii nomazi, năvăliră asupra lor si-i uciseră împreună cu ducele lor Svetoslav. Din suta de mii, cu câți venise întîi Svetoslav
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ceea ce dorim să nu ni se facă nouă. E dar sigur că, în urma izolărn noastre între elementele străine, acela din ele ne va părea mai preferabil și stâlp mai bun de razim pentru zile grele care respectează individualitatea noastră, altfel îndestul de inofensivă și tolerantă. Cine ne alungă limba din biserică și din instrucția educativă (a școalelor elementare și secundare), cine nu ne lasă să fim ceea ce sîntem a rupt-o cu conștiința noastră națională și cu simpatiile noastre intime, oricât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din Bulgaria, toate acestea sânt de natură a face pe mohametanii din Dobrogea să piardă orice gust de a fi lipiți de o provincie în care majoritatea generală ar estermina majoritatea locală. Dar daca dreptul nostru istoric și împrejurările sânt îndestul de puternice față cu Bulgaria și cu alte puteri, lucrul nu stă tot astfel față cu chiar populația Dobrogei. În privirea acesteia maxima jus posterius derogat priori e-n vigoare. Locuitorii Dobrogei sânt adevărații proprietari ai ei și dreptul nostru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
scoate un ziar italiano-român pentru a face Ro-mînia cunoscută conaționalilor săi. Nu discutăm necesitatea ziarului, căci în urma urmelor aceasta va atârna în mare parte de la modul cum va fi redigeat. E adevărat îndealmintrelea că tocmai în Italia am fost calomniați îndestul, că chiar astăzi cercurile oficiale ale noului regat nu ne dau un sprijin îndestul de puternic și că în special Italia ne cunoaște foarte puțin, deși națiunea italiană ne e cea mai înrudită prin limbă dintre toate celelalte națiuni romanice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]