35 matches
-
neagresiune cu România care să conțină următoarele trei cuvinte: 1Ă integritate; 2Ă inviolabilitate; 3Ă suveranitate”19. Răspunsul ministrului român de externe era următorul: “constat 19 Ibidem, p. 70. 16 13 că reușita negocierilor pare a fi cât de poate de îndoioasă“20. Drept urmare, negocierile dintre cele două state au fost întrerupte. În schimb, Polonia și Franța, urmărindu-și propriile interese, dar ignorându-le pe cele ale românilor, au încheiat pacte de neagresiune cu Moscova la 25 iulie, respectiv 29 noiembrie 1932
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
români, București, 1895. 774. Pentru L.A. Treboniu și I.C. Massim, balabusta Înseamnă „soția unui judan ; se zice mai ales În râs” ; cf. Glosariu, care cuprinde vorbele din limba română străine prin originea sau forma lor, cum și cele de origine Îndoioasă, București, 1871, p. 46. Pentru Lazăr Șăineanu, balabusta este un „termen ironic”, „luat din graiul evreo-german”, cu sensul de „evreică măritată” (295). Pentru I.-A. Candrea, este vorba de un „cuvânt de origine ebraică, Însemnând «stăpâna casei»” (773). Într-adevăr
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
neagresiune cu România care să conțină următoarele trei cuvinte: 1Ă integritate; 2Ă inviolabilitate; 3Ă suveranitate”19. Răspunsul ministrului român de externe era următorul: “constat 19 Ibidem, p. 70. 16 13 că reușita negocierilor pare a fi cât de poate de îndoioasă“20. Drept urmare, negocierile dintre cele două state au fost întrerupte. În schimb, Polonia și Franța, urmărindu-și propriile interese, dar ignorându-le pe cele ale românilor, au încheiat pacte de neagresiune cu Moscova la 25 iulie, respectiv 29 noiembrie 1932
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
istoria unui asemenea popor, așa cum a vrut Bălcescu să facă, va trebui să adopte calea sacrificiului de sine: "Lucrați numai spre a vă întări brațele și inima și a vă îmbărbăta în credință și spre jertfire; sprijiniți inimile slabe și îndoioase, propoveduindu-le adevărul care luminează și dă putere; pătrundeți-vă de sfințenia vieții sociale și de datoria ce Dumnezeu ne impune ca să trăim, să muncim, să suferim și să ne jertfim pentru binele omenirei. Nu vă desperați de suferință, căci suferința, știți
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
cuprins în Lexiconul de la Buda (1825). Laurian și Massim îl înregistrează în Glosarul care completează dicționarul lor academic, fiind rezervat cuvintelor non-latine (Glossariu care coprinde vorbele din limba română străine prin originea sau forma lor cum și cele de origine îndoioasă șindouiosaț, 1871); încearcă totuși să-l salveze prin ipoteza unei origini latinești (din involvere), care nu a fost acceptată de specialiști. În DA, i se indică o lungă serie de sinonime populare și regionale: bruș, boboloș, cocoloș, blucă, boț, bulz
Bulgăreală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4953_a_6278]
-
în Transilvania) sau „codobatură“, adică pasărea care bate din coadă (în Banat). Încă din DA (tomul II, partea I, 1934), unde cuvântul este înregistrat o singură dată, cu toate sensurile, S. Pușcariu (care girează etimologiile din această lucrare) precizează: „E îndoios dacă avem a face cu un singur cuvânt.“ În consecință, pentru sensul din Transilvania trimite la etimonul maghiar menționat mai sus, dar sugerează și o posibilă origine onomatopeică a cuvântului, cu toate sensurile sale, pornind de la înțelesul fundamental „a mișca
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
că atuncea v-ați însărcinat d-voastră cu corectura lui. Calea aleasă de mine o cred prin aceea preferabilă pentru că, oriunde s-ar ivi neînțelegeri asupra sensului, îl am pe autor aici și-l pun sau să-mi explice pasagiile îndoioase sau să prelucreze textul mai limpede. Introducerea a fost prelucrată de trei ori dupăolaltă. Am fost o dată la d. Carp. Impresiunea ce dumnealui a făcut-o asupra mea a fost foarte plăcută, deși după prima vedere n-am putut să
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
pasiunilor care-l îmboldiseră să lupte pentru a cuceri rangul înalt la care ajunsese. Dar mai era ceva După felul în care Secoh i se adresa lui Enro în ziua în care Ashargin era pus la detectorul de minciuni, părea îndoios ca seniorul gardian însăși să fie un adept al dogmei sale. Gosseyn considera că momentul va fi favorabil pentru a aborda subiectul. Dar cum? Optă în cele din urmă pentru franchețe și vorbi. Când tăcu, Secoh îl privi îngândurat. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
pasiunilor care-l îmboldiseră să lupte pentru a cuceri rangul înalt la care ajunsese. Dar mai era ceva După felul în care Secoh i se adresa lui Enro în ziua în care Ashargin era pus la detectorul de minciuni, părea îndoios ca seniorul gardian însăși să fie un adept al dogmei sale. Gosseyn considera că momentul va fi favorabil pentru a aborda subiectul. Dar cum? Optă în cele din urmă pentru franchețe și vorbi. Când tăcu, Secoh îl privi îngândurat. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
țesăturile de în, Pătrunde iarăși în a ei odaie, Preface-n tânăr sufletu-i divin: 255El stă frumos sub bolțile ferestii Purtând în păr cununa lui de trestii. Blond e - azi și părul lui de aur moale Pe umeri cade îndoios, îmflat; Ca ceara-i palid... buza lui cu jale 260Purta un zâmbet trist, nemângâiat. El o privește... sufletu-i s-adună În ochiul lui albastru, blând și mat... Ș-astfel cum sta mut înger din tării Părea un mort frumos
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]