187 matches
-
epoce ce au mișcat popolii, cunoștința legilor aglomerațiunii sunt niște științe mai presus de ducumente și de mărturii, căci ca să poată învedera dacă ducumentele și mărturiele sunt adevărate sau false, niște asemenea științe le judică" (pp. 37-38). Amuzamentul inițial și înduioșarea ulterioară lasă loc respectului, stimei reale (cu o importantă componentă de gratitudine) față de acești oameni ai timpului lor, acționând consecvent și convergent pentru edificarea unui viitor național. În virtutea acestui scop, ei suplimentează ficțional istoria și forțează logica, reinventează și revalorifică
Cum se scrie istoria by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8164_a_9489]
-
cîștiga procesul și voi căpăta copilul - vom rămîne cu adevărat singuri; copilul cu mine, fără Hilda; doi orfani. I-am pus băiatului mîna pe umeri, nu părintește, ci frățește. Și uitîndu-mă bine la el m-a copleșit ceva ca o înduioșare, dar și ca o forță: Doamne, miraculos lucru e supraviețuirea. Peste cincizeci de ani, cînd eu voi fi de mult ciolane în pămînt, sau cenușă într-o urnă, el, adică tot eu, cu ochii ăștia ai lui, voi trăi mai
Plăcerea divagației by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8107_a_9432]
-
constataseră schimbările petrecute, lăsând-o într-o baltă sărată de lacrimi. Un nou motiv pentru domnul Dumitrescu de la parter să-și smulgă părul din cap și să umble de bazbuzuc prin tribunale. Melania, într-un exces de zel și de înduioșare postoperatorie, îi vârî pe sub ușă numărul de telefon de la cabinetul psihologului Bogdan Urmuzescu. Însă aspectul din ce în ce mai lucios al căpățânii domnului Dumitrescu dovedea în mod categoric că acesta nu dă doi bani pe bunele ei intenții, încăpățânându-se să prefere cabinetul
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
vultur / apar funcționarii lins pieptănați, / dispar în misterioasele coridoare / împodobite cu genți și avize" (Reședință de plasă).Un aer de pictură naivă emană din asemenea imagini țepene, cu linii tandru caricate, de o culoare voit stridentă, menită parcă a drapa înduioșarea. Nu putem a nu ne aminti ( și ne amintește și autorul) de pînzele lui Henri Rousseau, în care un infantilism al viziunii capătă rafinamentul consumat al unui stil stîngaci, se transmută în subtilitate: "În ultima zi a sfintelor sale geneze
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
sugerînd configurarea unui destin: "zeul sevei// un miros de pânză curată/ de pâine necoaptă de abur/ arome de clei de cireș și de var în/ septembrie când calm/ pomul cuprins de moarte se lasă tăiat/ împânzit de furnici și plânge/ înduioșarea lui umbrind un copil/ care vine revine să rupă cu gura decorul/ zeul sevei miroase la fel" (zeul sevei). Adică un soi de realism psihologic. Un mesaj al sfielii cu care poeta se apropie de cele ce ființează ca și
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]
-
femeile de acolo te priveau ca pe un cățel care le fură mâncarea, trebuia plesnit de câte ori se apropia de om, vai cum am învățat care e locul meu, colțul întunecat, mâncarea proastă și picioarele în fund, frumosul meu povestea cu înduioșare despre nevasta lui bolnavă, pe care o lăsase acasă doar cu părinții, o părăsise, auzi o părăsise, dar cred că gândurile lui, de aici, de la Varna, se transmiteau spre ea ca undele electrice prin cablurile de înaltă tensiune, ar trebui
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Dacă ții neapărat îți pot servi câteva argumente: escapadele tale de noapte, cercurile rău famate pe care le frecventezi și numele de Tony, ce-ți spune acest nume? Ea încercă o ieșire, dar cum nu găsi, îi pronunță numele cu înduioșare: - Alex! - Și peste acestea toate iată a venit și gestul tău din seara aceasta prin care ai pus capac bunului nume de care se cere să se bucure o domnișoară. Olga rămase fără replică. Reuși totuși să spună: - Alex, Alex
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
de fata aaceea. Ea ar pecetlui prețioasa lui intimitate cu Myatt. Când primul fel de bucate se află deja pe masă, reveni iar asupra subiectului: — Mai spune-ne câte ceva despre isprăvile domnului Myatt. — E foarte drăguță, spuse Janet Pardoe, cu Înduioșare evidentă. Domnul Savory aruncă o privire spre Myatt, ca să vadă dacă acesta nu se simțea jignit, dar lui Myatt Îi era mult prea foame. Își savura prânzul lui Întârziat. — Evoluează pe scenă, nu-i așa? Întrebă el. — Da. Varieteu. — Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
și n-a mai urcat pe scenă. A vrut să mă învețe și pe mine să dansez, dar am avut două picioare stîngi pentru dans și două mîini stîngi pentru pian. Iordan a iubit-o, cînd mă gîndesc cu cîtă înduioșare de sine povestea că Liselle i-a salvat viața. Rănit la Odessa, avionul sanitar, frumoasa soră de caritate. Sîngera la călcîiele ei. Tata zîmbea. Scena cu Iordan sîngerînd din coastă, lîngă călcîiele roz îl făcea să zîmbească indulgent-ironic. Altfel fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
genul celei pe care o folosesc copiii. Titlurile „fabulelor prefăcute“ (cum adică, „prefăcute?!“) sunt o dovadă în acest sens: Bostanul și-a izbit mintea de ochii fetiței, Bursucul se chinuiește să zboare cu aripile ursului, Vulpoiul a înghițit cu înaltă înduioșare un corb necrescut, Corbul mângâie nesățios clipa cea statornică, Tânărul hârciog și-a aprins aripi în suflet etc. Sunt, în total, 210 titluri de acest fel. Și toate se referă la animale și plante. Singurul om menționat este autorul, care
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
sufletelor noastre. De ce dar, să ne temem de foc când suntem morți și nu ne este frică de Dumnezeu, când suntem vii și când trebuie să trăim potrivit voinței Lui? Celor mai mulți le este milă de hoitul neînsuflețit și-i ajunge înduioșarea de el, luând cele mai amănunțite dispozițiuni de îngropare sau incinerare, pe când în viață fiind, își bat joc de trupul și sufletul lor, nevoind să știe de Dumnezeu, Carele după zisa sfintei Evanghelii "poate dintr-o dată să omoare trupul și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
sufletelor noastre. De ce dar, să ne temem de foc când suntem morți și nu ne este frică de Dumnezeu, când suntem vii și când trebuie să trăim potrivit voinței Lui? Celor mai mulți le este milă de hoitul neînsuflețit și-i ajunge înduioșarea de el, luând cele mai amănunțite dispozițiuni de îngropare sau incinerare, pe când în viață fiind, își bat joc de trupul și sufletul lor, nevoind să știe de Dumnezeu, Carele după zisa sfintei Evanghelii "poate dintr-o dată să omoare trupul și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de aur și în opincuțe de marochin cu tocuri înalte, a miniconteselor ambalate în crepdeșin cu trene de la madam Ricci... Iată, mi-am zis, fețele crispate ale mamelor, zâmbetele superioare ale taților - la amintirea sumelor scrise pe cecuri, lacrimile de înduioșare ale bunicilor și clientelei... În așteptarea deciziei juriului. Și iat-o, în sfârșit, fericita câștigătoare ia loc pe tron, peste buclișoarele asupra cărora a trudit câteva ore madam Mimi i se pune coronița cu perle. Sala explodează de aplauze și
Limba care trebuie reînvățată by Aurelia Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7536_a_8861]
-
masculină, cu o severitate încărcată de cruzime precum cea a zeiței Atena purtând pe scut chipul hidos al Meduzei. Katalin Varga s-a transformat într-o amazoană, iar actrița joacă minunat schimbul de registru de la cel matern, cu o inerentă înduioșare, la cel al Walkiriei care-și eliberează furia sau la cel al seducătoarei malefice ademenind spre moarte pe cei vinovați. Crimele pentru care este pregătită reprezintă o răscumpărare, fiecare din ele ar trebui să o apropie de căminul din care
Pe-un picior de plai... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7139_a_8464]
-
ci din conștiința precarității constitutive. Această conștiință a șubrezeniei proprii, dublată de o blîndețe cronică, îi conferă diaristului o fatală nesiguranță de sine, o lipsă de încredere pe care și-o înfățișează fără ton de lamentație și fără imbold de înduioșare de sine: „Sunt labil psihic. Acum mă dau cu capul de pereți, peste doar un moment devin euforic" (p. 42). Cum pendularea între extreme e o constantă de care suferim cu toții, labilitatea cu pricina nu poate fi motiv de bănuială
Rutina de sentiment by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6210_a_7535]
-
ralenti, li se potrivește întru totul unor poezii care încearcă să rețină ceva din lumea pe care congenerele lor o dinamitează. „Ceasul copilăriei colbăit în tăcere" (Palmares) e cel care sună, în cadențe minore, în aceste notații de-o vagă înduioșare, frumoase ca viața văzută de sus. Un soi de artă poetică e Plasa lui Pitagora, o blândă împăcare a meșteșugului cu natura. Se spune că, prinzând pescarii o plasă de pește și aflând de la Pitagora câte capete trage capcana lor
Îndepărtări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6152_a_7477]
-
o păsărească de genul celei pe care o folosesc copiii. Titlurile textelor sale sunt o dovadă în acest sens: Bostanul și-a izbit mintea de ochii fetiței, Bursucul se chinuiește să zboare cu aripile ursului, Vulpoiul a înghițit cu înaltă înduioșare un corb necrescut, Corbul mângâie nesățios clipa cea statornică, Tânărul hârciog și-a aprins aripi în suflet. Etc. Cu sonorul dat la maximum Augustin Popescu, autorul volumului de versuri Strigăt de lumină, are un stil triumfalist, ca un candidat la
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6660_a_7985]
-
Așa se face că Georgiana Sârbu reușește ceea ce literatura de cîrtiță nu poate: să-și predispună cititorul către meditații libere pe marginea lumii de mahala. Georgiana Sîrbu scrie concentrat și mustos, dar fără dulcegării și fără patetisme feminine. N-are înduioșări moi, ci tresăriri meditative, de unde și senzația elevată că asiști la un alai de comentarii fine pe seama unor portrete pitorești. Comentariile fiind mai bune decît citatele extrase din romane, simți nevoia să sari peste citate și să cauți numai considerațiile
Literatura de cîrtiță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6589_a_7914]
-
acei bănuți la mijloc găuriți - jalea cerșetorilor dar nu numai a lor -, dispunem acum de roni și năzuim să ducem la capăt acea modernizare, de care-și râdeau Eminescu și Caragiale, spre enigmaticul euro.” Barbu Cioculescu cade în exces de înduioșare culturală, numai așa explicîndu-se hiperbola prin care pe același piedestal sînt chemați să stea Shakespeare și Caragiale. Oricît ne-am regăsi noi în personajele lui și oricît de reprezentativ ar fi pentru etosul de aici, comparația e eliptică de simț
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4538_a_5863]
-
cafeneaua sibiană din Piața Mare.” Ce să spunem? Nu ne mirăm, se pare că turismul în versiunea sa românească are ca regulă să tragi pe sfoară clienții cu orice chip. De aceea, poate, e de preferat să ne reprimăm nostalgiile, înduioșarea patriotică și să alegem ca destinații de vacanță locuri sigure, verificate, de aiurea, unde nu suntem furați și unde e mai ieftin. Ceea ce atâția dintre compatrioții noștri și fac deja. Portretul turistului român O altă experiență de vacanță, de data
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3364_a_4689]
-
al lui d’Indy, care jură, de bună credință, dar nu-și dă seama că în chiar construcția armonica a leitmotivului său, îi este marcat destinul de a și-l călca, jurământul (ce-i drept, urmat de o expresie a înduioșării, rezolvată pe un profund și puternic accent făgăduind răscumpărarea). Programul pe care-l expui către sfârșitul scrisorii îmi pare într- adevăr împovărător pentru amândoi, dar poate să iasă ceva, fie și de aici, fără însă să-mi dau seama pentru
Un biograf de sorginte lansoniană – Ion Bârsan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4672_a_5997]
-
de bine că te-ai păstrat până la urmă. Ai să vezi că noi, la București, am pățit mult mai grele lucruri decât d[umnea]v[oa]s[tră]. Mă gândesc la Piatra nemțeană și la prietenii de-acolo cu mare înduioșare. Crede, te rog, în simțirile mele de prețuire și mai mult decât atât, de iubire. Dumnezeu ne va ajuta să ne mai vedem și în împrejurări, pentru noi și ceilalți, mai bune decât cele de astăzi. Îți urez un Crăciun
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
bază al termenului, în română (ca și în franceză) este pozitiv: "plin de patos, care emoționează, impresionează, înduioșează" (DEX); e drept că s-a dezvoltat și o accepție marcată mai curînd negativ: "plin de emfază, de afectare" (ibid.). Ideea de "înduioșare, emoție " e comună în toate limbile moderne în care există, pe cale cultă, urmașul unui cuvînt grecesc (transmis prin latina tîrzie) - pathetikos, din familia lexicală a lui pathos ("suferință"). Sensurile negative din română și din engleză sînt însă divergente: românescul patetic
"...un penibil jalnic și patetic" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11211_a_12536]
-
anterioare. 02 decembrie 2010 1 Decembrie-Ziua Națională a României Foto: NEMESIS advertising Ziua României 2 dec 2010 O viață de înger. șapte nuvele inițiatice, plăsmuite în perioada 1977 - 1984 la Snagov și Izvoul Mureșului, cu încântare, neliniște, adâncime, tulburare, delicatețe, înduioșare..., adunate și republicate postum - prin efortul netăgăduit al doamnei sale, scriitoarea Mariana Brăescu Silveștri - în volumul Apocalypsis cum figuris, la Editură Carpathia în anul 2009. Aproape nimic din ce scrisesem că după o dictare, - spunea în textul de introducere Artur
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
volum. La primul contact cu poezia lui Petică, frapează abundența unor formule și a unor sintagme repede transformate în locuri comune; poetul vorbește mereu de fecioare pale, fecioare blonde, rafaelice fecioare, pe care le asociază mereu cu trista voluptate, blîndele înduioșări, albe rugăciuni, seara parfumată, visuri înstelate etc. etc. Poncifele numeroase pot irita, dar, treptat, poetul își impune jocul, cititorul acceptă convenția: poezia propusă de el nu are nimic comun cu poezia care l-a precedat sau chiar cu poezia contemporană
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]