600 matches
-
a văzut pe Arsavir, cel mai bun prieten al lui, pe Noica, pe Eliade devenind partizanii unei dictaturi legionare - l-a durut enorm. Eu, ca magistrat, eram neutru, n-aveam voie să mă implic politic, dar și pe mine mă îndurera să văd oameni la care țineam mult gresînd grav. Vă puteți închipui ce strîngere de inimă am avut cînd l-am văzut pe Ion Barbu în cămașă verde, el, cu o minte atît de... - De ce credeți că oameni atît de
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
tu ai încercat ceea ce eu n-am avut niciodată puterea să fac, ceea ce în cazul meu n-a trecut în veci de stadiul de proiect abulic, tu care te-ai străduit să obții acel ceva la care ajunge negrul acela îndurerat prin bluesurile lui, în sordida cămăruță dintr-un oraș murdar și apocaliptic; cât de bine te înțeleg ca să doresc să te văd îngropat, odihnindu-te în acest pampas, căruia i-ai dus atât de mult dorul, și pentru a-ți
Ernesto Sabato - Abaddon exterminatorul by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2529_a_3854]
-
creștini oameni din lume! Ne batem joc de noi înșine cu o plăcere maladivă, însă punem mâna pe ciomag imediat ce un binevoitor ne atrage atenția că ființa umană pe care o călcăm în picioare e propriul nostru copil iar femeia îndurerată cu care ne satisfacem poftele cele mai josnice e sora sau mama noastră! Un politician liberal făcea un apel plin de patetism, invitându-l pe Ion Iliescu să se retragă din cursa prezidențială. Spre binele țării, sublinia fruntașul liberal. Profundă
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
de absența afecțiunii, dar și o tinerețe naiv fericită. Într-un fel ciudat și inițial greu de înțeles, ea devine geloasă pe cea care a fost odată, și pe care soțul infidel a iubit-o cîndva cu adevărat, dar și îndurerată pentru fetița prea puțin iubită. Personajul din O iarnă la Stockholm trăiește simultan, datorită acestor proiecții facilitate de vise în diverse vîrste, trecutul și prezentul. Pentru ea timpul nu curge inexorabil înainte, ci se contorsionează în reflecție, introspecție și auto-descoperire
Într-un oraș acoperit de ninsoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17046_a_18371]
-
și n-a rămas fără ecou în România. Ambele cărți impun prin gravitate, prin capacitatea de a înțelege de la distanță istoria recentă a unei țări constrânse la o originalitate tragică și printr-un surprinzător sentiment al responsabilității (pe autoare o îndurerează situații pe care noi înșine, cei prejudiciați, le privim resemnați). Clarviziunea Sandei Stolojan este susținută de o serioasă și multilaterală pregătire intelectuală, ca și de un îndelung exercițiu al prezenței în viața publică. în afară de faptul că a scris versuri și
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
să înștiințeze familia Cantacuzino că, "spre marele ei regret", se vedea obligată să-i părăsească. Avea să se întoarcă la Paris "pentru a se căsători", zicea . Urma să se mărite cu un oarecare Jules Michelet, un nume necunoscut pentru cei îndurerați de plecarea ei. Dar e un om sărac... - Sărac, da, dar are geniu! exclamă logodnica lui. Nu l-am văzut niciodată, adăuga ea, și-mi va fi greu să cîștig pentru amîndoi, căci cursul pe care-l ține la Collège
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
Aliaților și într-o civilizație umanistă. Ralea este un adevărat cartezian. Precum bietul Călinescu, el refuză să creadă în mituri. Căci "mitomanii" l-au ucis pe șeful și prietenul său. Cu toate acestea, continuă să rămînă pe aceleași poziții". E îndurerat, la 20 iunie 1940, de înfrîngerea Franței ("Dezastrul Franței mă doare ca și cum mi s-ar fi dat o palmă de umilire personală. Mă copleșește, mă enervează") și prevede, a doua zi, mari neplăceri pentru România, (""România Mare" și-a trăit
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
lui tentativă de asasinat. A consemnat, se pare, averea în devize pe care o luase cu sine. N-am citit, mărturisesc, cu interes aceste memorii contrafăcute ale lui Stelian Popescu, iar opiniile favorabile ale editorului, dl Ioan Opriș m-au îndurerat, ca orice demers critic lipsit de elementară obiectivitate. Stelian Popescu, Amintiri. Îngrijire de ediție, prefață și note de Ioan Opriș. Editura Albatros, 2000.
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
muza mea frumoasă... ȘAIZECI ȘI TREI... M-apropiu de copilărie Ca umbra de copacul ei, Șaizeci și trei sunt anii mei, Câți vor mai fi nimeni nu știe... Șaizeci și trei erau și-atunci Când a plecat sărmanul tată De lâng-o mamă îndurerară Și ne-a lăsat în urmă prunci. Sunt mulți mai tineri decât mine, Și alții mai bătrâni desigur Și fiecare s-a dus singur Cu ortul pentru vamă-n în mâini. De-aceea spun și-am spus mereu, De anii
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]
-
câștiga nimic. Dar, nu-i așa, nu suntem singurii pe hartă! Ar mai urma, totuși, câteva procedimente judiciare. Desigur că printre atribuțiile supremului bărbat în stat se numără și aceea a grațierii. Făptașii în cauză ar putea fi redați familiilor îndurerate printr-un decret de grațiere. Amnistiați, însă, crima lor, făcând obiectul condamnării, ar dispărea, întocmai cum au dispărut tancurile rusești, supte în tunelul timpului, la cotitura șoselei transnistrene. Cele pe care le-am văzut pe când nu erau, asemenea astrelor ce-
Formula ideală a reconcilierii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16078_a_17403]
-
să-l lezeze și asupra căruia să verse apoi sarcasme (pentru propriul catharsis, desigur). Cum, de pildă, îl exasperează peisajul moral și spiritual (dar și cel „fizic”, să zicem) al României, pe care-l transpune apoi în sarcasme teribile (dar îndurerate în felul lor): „cocioabe gudronate și/ cu hornuri maț de porc// oamenii salam rînced ori/ flacoane farmaceutice// clisa nesfîrșită a/ săpăturilor// surîsul ca o bubă// spațiul îngust curb/ al nopții locuite// sticlele cu două găuri/ femeile cu niciuna// o silă
stolul 2012 de al. cistelecan: Un fel de experimente () [Corola-journal/Journalistic/2794_a_4119]
-
greutate surdă și constantă, care devine aproape o obișnuință. Un element al tradiției - acel adevăr care numește lucruri și înscrie ființele într-o devenire - „durerea noastră surdă și amară”, cum ar zice T. Arghezi -, concentrat într-un eon al melancoliei, îndurerînd existența în devenirea acesteia, dar ferind-o de pieire. Dacă Dinu pune acel diagnostic pruncilor lui, nu o face pentru că ar simți sau ar intui un sfîrșit al lui sau al familiei lui... După rostirea unui asemenea adevăr, își continuă
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
-urile ironice, în el, ale autorului hiperinteligent au dispărut cu totul. Rămîne în pagină un lirism fundamental; în cinci versuri foarte scurte, precum în Plecare, o poezie poate spune totul: „Mă întorc cu fața/ Spre perete/ Si le spun prietenilor/ Îndurerați:/ Mă întorc repede”. Dacă la prima lectură, din 1997, acest tip nou de text sorescian m-a marcat, ca și pe ceilalți comentatori ai cărții (Gabriel Dimisianu puncta „tragismul integral al unei viziuni”, iar Eugen Simion califica versurile ca „sublime
Cartea morții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2750_a_4075]
-
sub brad, ci în suflete. În spatele oricărui suflet înnourat se ascunde un curcubeu... Fericirea - zâmbetul multicolor al sufletului în forma unui curcubeu. Lacrimile nu se usucă niciodată, se refulează și se revarsă în interiorul sufletului. Lacrima - supapa de avarie a sufletului îndurerat de tristețe... Din durerea mării se nasc valurile, din durerea sufletului se nasc... poeziile. Unii au pietre la rinichi, alții au bolovăni pe suflet. Sufletele îndrăgostite nu au nevoie de cuvinte. Își citesc gândurile de fiecare dată când se ating
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
sub brad, ci în suflete. În spatele oricărui suflet înnourat se ascunde un curcubeu...Fericirea - zâmbetul multicolor al sufletului în forma unui curcubeu.Lacrimile nu se usucă niciodată, se refulează și se revarsă în interiorul sufletului.Lacrima - supapa de avarie a sufletului îndurerat de tristețe...Din durerea mării se nasc valurile, din durerea sufletului se nasc... poeziile.Unii au pietre la rinichi, alții au bolovăni pe suflet.Sufletele îndrăgostite nu au nevoie de cuvinte. Își citesc gândurile de fiecare dată când se ating
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
curcubeu. Fericirea - zâmbetul multicolor al sufletului în forma unui curcubeu. Lacrimile nu se usucă niciodată, se refulează și se revarsă în interiorul sufletului Din durerea mării se nasc valurile, din durerea sufletului se nasc... poeziile. Lacrima - supapa de avarie a sufletului îndurerat de tristețe... Cel mai cald loc - unde te poti cuibări, oricând, să-ți încălzești inima - este ... Citește mai mult Un suflet curat nu va face niciodată riduri.Sufletul pereche - persoană cu care mergi de mână și când nu ești lângă
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
un curcubeu.Fericirea - zâmbetul multicolor al sufletului în forma unui curcubeu.Lacrimile nu se usucă niciodată, se refulează și se revarsă în interiorul sufletuluiDin durerea mării se nasc valurile, din durerea sufletului se nasc... poeziile.Lacrima - supapa de avarie a sufletului îndurerat de tristețe...Cel mai cald loc - unde te poti cuibări, oricând, să-ți încălzești inima - este ... XIX. FILMMAKERUL DE ORIGINE ROMÂNĂ, ALEX ROTARU, A CUCERIT FORTĂREAȚA NUMITĂ HOLLYWOOD, de Viorel Vintilă, publicat în Ediția nr. 1653 din 11 iulie 2015
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
Regele David spune cu mare amărăciune în suflet că aceasta nu este calea lui. El nu omoară pe nimeni pentru tron, deoarece tronul este al lui Dumnezeu care conduce istoria. Când află că Absalom a fost omorât îl jelește profund îndurerat de pierderea lui. Da! Aceasta a fost calea lui David, omul cu inima după inima lui Dumnezeu. Dumnezeu a văzut caracterul regal al copilului simplu care păștea oile tatălui său și care își punea încrederea totală în Dumnezeu, considerându-l
DESPRE PRINCIPIALITATE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382209_a_383538]
-
dar nu m-aș mai fi putut uita în oglindă fără să o sparg! Acum, când privesc în urmă, când îmi trece prin față imaginea României de-atunci și când privesc ruinele înșirate de-a lungul șoselelor, ce întristează și îndurerează privirea, când văd pământurile nemuncite și pădurile distruse, când bogățiile și pământul Țării sunt date pe nimic străinilor, pentru comisioane grase, întreb ce a adus românilor capitalismul și „darul divin” al domnului Petcu? Fabrici închise, milioane de oameni „disponibilizați”, agricultura
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
numai a mea. Greșisem. Mă înșelasem. Cărțile apăruseră. Editura se deschisese și mai mult către lume. Atunci, ce îmi rămânea de făcut? Numai ca să încerc să-mi repar gafa". Frazele, așa căznite cum sunt, descriu o zbatere autentică, o pendulare îndurerată între morală și orgoliu. În cele din urmă, a găsit prilejul să facă gestul reparator. Pe care, ulterior, l-a reiterat public, prin articolul citat. E mai puțin important felul în care Gabriel Liiceanu a primit gestul ce presupune și
Știți să vă cereți iertare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8256_a_9581]
-
noi pentru ca să ne elimine din învățământul superior); ele nu m-au atins vreodată, nu era cazul să-mi asum această "pată", deoarece am continuat s-o consider marea șansă a dezvoltării mele; am iubit fierbinte Burgul, l-am tot visat, îndurerat la trezire că n-a fost decât un vis. Janina și cu mine acolo ne-am întâlnit, am rămas împreună fideli amintirilor comune din Petersburg - în baza cărora, cu suplimentările culturale de rigoare, am scris, de timpuriu, și am rescris
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
am pendulat un timp între maghiară și română. Pe urmă am luat decizia necesară: la București, într-o familie vorbind româna (locuiam, înghesuiți, la socrii mei), la începutul unei cariere universitare românești, nu puteam prelungi dedublarea, în curând schizoidă. Am îndurerat-o (poate chiar supărat-o?) pe mama, o îndrăgostită de limba în care vorbea și scria; tata mi-a acceptat alegerea, cu temperamentul său, dintotdeauna, liberal. Abia acum îmi începeam "ucenicia" în limba pe care, deși o învățasem la școală
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
pentru că în 1990 s-au șters, crimă, multe filmări memorabile!) celebrele sale scheciuri cu Toma Caragiu. După 35 de ani, l-a urmat în ceruri pe bunul său prieten... „c-așa-i în tenis”... O altă plecare care ne-a îndurerat a fost cea a jovialului Liviu Tudor Samuilă. A fost coleg de clasă cu Cornel Fugaru și primul prezentator al formației Sincron. Îmi aduc aminte de emisiunile pe care le realizam la radio cu el și colegul lui Sergiu Deleanu
Se duc valorile... by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84029_a_85354]
-
aura imaginară, care putuse pentru o clipă să-l deruteze: "Vai de capul lor. Lombrozieni. Și acești nenorociți vreau să regenereze neamul românesc! Aceștia să-l creeze pe românul nou pe care-l visam!" Și scriitorul continuă să noteze, mereu îndurerat și deprimat până la exasperare: "E ceva lugubru și atât de apăsător că-mi pare rău că mai trăiesc și aș dori să mă culc și să nu mă mai trezesc niciodată în astfel de lume." în fața devastărilor din Bărăției, Dudești
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
nebun, mânat orbește înainte de o fatalitate apocaliptică". Pericle Martinescu prevede, ca puțini alții în acel moment, că odiosul Führer va duce lumea în prăpastie. Format ca intelectual sub influența mult benefică a culturii franceze, ca și E. Lovinescu, diaristul e îndurerat la 21 mai 1940 de înfrângerea iminentă a Franței de către Hitler. Căderea Parisului sub ocupație o resimte ca pe o catastrofă personală și "a tuturor celor ce s-au hrănit până acum cu alimentul acesta indispensabil al culturii franceze. "Nici
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]