KorAP: Find »[drukola/base=înfățoșa & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 2 3 4 >

87 matches

Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874

și anotimpul friguros, în primăvară, aceleași autorități, "povățuite de dispozițiile Regulamentului Organic și <de cel> al <Casei> Școalelor" după cum anunța "Albina românească" în ziua de 24 martie 1840 -, deschideau competiția pentru darea în antrepriză a construcției localului "acelora care vor înfățoșa cele mai folositoare condiții" pentru beneficiar. Locul hărăzit construcției, achiziționat între timp, a fost ales "alăture cu Institutul pentru învățarea fetelor, ca unul ce este în mijlocul politiei (orașului n.ns.) și are o uliță despărțitoare", în expresia aceluiași jurnalist. Altfel

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
comitetului Academic, în frunte cu prinții Nicolai și Gheorghe Suțu, cu reprezentantul corporațiilor capitalei, D. Boțan, un detașament al miliției pământene, "străini de distincție" și, desigur, un numeros public. "Plăcută însărcinare este pentru mine declara Negruzzi la deschiderea ceremoniei a înfățoșa la acest prilej, cinstitei Epitropii, mărturisirea recunoștinței cetățenilor capitalei pentru acest folositor așezământ, ce va deschide un nou canal industriei naționale și care, sub protecția Preaînălțatului nostru domn și sârguința Epitropiei, nu va lipsi de a agiunge la înființarea cea

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
domnitorului de a se împrumuta la "vreo casă obștească, precum este Mănăstirea Sf. Spiridon", urmând a o restitui "din bugetul anilor următori, 1847 și 1848". Prin rezoluția pusă pe acea cerere, care era însoțită și de "smetul (devizul n.ns.) înfățoșat de d. Mihalic"28, Mihail Sturdza își exprima de-îndată acordul. Pentru aceleași lucrări, tot la sugestia și prin mijlocirea lui, fusese comandată fabricarea țevilor de fier trebuitoare la uzina Rusberg (sau Ruskberg) a fraților Anton Hofman și Karl Maderspah

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
și private din perimetrul orașului, răspunzând astfel așteptărilor sau speranțelor mărturisite ale autorităților, așa cum se reflectă acestea în cuvântul de deschidere a sesiunii Obșteștii Adunări a Moldovei din același an: "Drumurile de apă a<le> capitaliei, care mai înainte nu înfățoșau nici o condiție de trăinicie, au luat o îmbunătățire însămnătoare și făgăduiesc cișmelelor orașului o curgere neîncetată; în locul țevilor de oală, să vor așeza țăvi de fier vărsat, care s-au gătit și care vor sluji de la Podul de Piatră până la

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
publicate împreună în paginile revistei transilvănene " Foaie pentru minte, inimă și literatura"21. Dar, în pofida înaltelor încuviințări dobândite și a reacțiilor entuziaste în rândul publicului avizat, proiectul acelei "școale de înotare, având împregiurul ei cămări pentru scăldătoare dupre cum să înfățoșează în planul înadins făcut de d. director Mihailik", a rămas doar pe hârtie din motive dependente, se pare, de Eforie. E de presupus că rațiuni de natură financiară au fost cu mult mai puternice decât dorința sau intenția oficial împărtășită

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
a adresat și care nu părea prea convins de argumentele invocate de ofertant, montanistului i se cereau garanții suplimentare: "Dvs. să vă încredințați pre cât se poate mai bine, la fața locului, despre toate împregiurările expuse prin memoar și să înfățoșați pozitivă și desăvârșită relație despre cariera cărbunilor de pământ din Comănești, precum și de cheltuielile trebuitoare pentru exploatația carierelor și pentru transportul acestui product, atât pe uscat, cât și pe apă, la Galați"6. Or, în contextul prezenței trupelor de ocupație

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
din toate puterile, spre a face țării cele mai folositoare serviciuri". Reamintind, cu titluri de referință, că "pe lângă Școala de Arte organizată de el și facerea apeducului din capitalie cu țevi de fier, iscălitul, ca montanist [...] n-au lipsit a înfățoșa, în mai multe rânduri, trista stare a importantei, însă apropietii de totala ruinare a salinei de la <Tg.> Ocna și, totodată, a propus planuri și cele mai nimerite înorânduiri pentru o păstrare și exploatare cu mult mai mari folosuri, nu mai

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
boit. Din floarea lui adună albinele clei și alte materii. Rășina cea limpede ca balsamul, cunoscută supt nume de "terpentin venețian", se capătă prin bortelire, iar cea mai fină, ce curge singură din coajă, se numește bijon și adeseori se înfățoșează supt nume de balsam peruan. Bureții lungăreți sau rătunzi ce cresc pe crini (Agaricus Laricinus) se întrebuințează în spițerii ca mijloc de curățenie și pentru alte doftorii. Mobilile din lemn de crin nu sufăr ploșnițe și dacă se opăresc paturile

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
apoi asemine țările înzăstrate cu minerii producând aceste metaluri, totdeauna vor ave sigură vânzare în alte țări lipsite de minerii. Cât de mult pot mineriile a spori înavuțirea unei țări pe tot anul se vede din următoarele arătări statistice care înfățoșază anuala producție de metaluri a mai multor staturi ce se îndeletnicesc cu minerii. După o sigură socoteală, producția de aur a Transilvaniei în anul 1827 au fost de 1.560 marce; 1 marcă = 15 țentnari 60 funți sau 468 ocă

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
ar pute face ca să aibă apa lacului o curgire în Bahlui prin un înadins canal. Lacul, în acest fel, curățit și îndestulat, ar fi deagiuns pentru facerea unei shoale de înotare, având împregiurul ei cămări pentru scăldătoare, dupre cum se înfățoșază în planul înadins carele s-au făcut dupre proiectarea d<umisale> directorului Mihailik. Făcându-să pe acest loc sterp un asemene institut, <în>cungiurat de o frumoasă grădină, care și în privirea sănătății ar fi foarte folositoare, capitalia ar câștiga o

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
nalte până la 60 palme, ducând șalgăul, numit glodașul, în spate, câte un drob de 70-80 ocă. <A>ceste movili, rămăind îndelung expuse la ploaie, droburile scad până la 50 ocă. Cărătura sării se face în două direcții: una peste dealul Pietricica, înfățoșează mari greutăți la suirea acestei stânci poncie, unde, mai ales în timp umedos și iarna, este suirea foarte grea, pe când, prin un încungiur, s-ar pute înturna această greutate. Alt transport se face în gios, spre Galați, la care mii

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
care este paveluită. Afară de apele minerale de la Slănic, depărtate patru mile (ceasuri), se află aice pe malul Trotușului apă minerală cu iod, unde d. cam<inar> Anast<asie> Mihalucă au informat băi, ce se întrebuințează cu bun rezultat. Stampa 14 înfățoșază o sțenă la gura ocnei arestanților, în care se vede operațiile scoaterii sării, căratul ei și, în față, un arestant scos, șezând pe un drob de sare, sub paza soldatului ce îndreaptă asupră-i arma, în care poziție artistul nostru

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
au fost arendator moșiei Svinițe (Swinicze), în comitatul Aba-Ujavar (Aba-Ujvarer), după care au trecut ca arendator a crăeștii fabrici de hârtie de la Roșcani (Roskany), pre care au reformat-o după sistema cea mai nouă. Asupra tuturor acestor arătări, iscălitul poate înfățoșa vrednice de credință documenturi. În urmarea întâmplătoarelor păgubiri ce au cercat iscălitul și în nădejdea ca să poată prin a<le> sale iconomice, tehnice și montanistice cunoștințe afla un folos mai mare în aceste Prințipaturi, s-au înduplecat iscălitul a-și

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
s-au însărcinat a cerceta în vara aceasta deosebitele locuri a<le> Moldovei și, în curs de cinci luni de zile, petrecând și cercetând o mare parte a munților, deși nu ave mineri întru agiutor unei aseminea lucrări, totuși au înfățoșat rezultaturi foarte împăcătoare. Din această lucrare, s-au discoperit deodată că acest pământ are câteva soiuri de marmoră albă, vânoasă și roșie, precum și iaspis prețios, îmbelșugate miniere de Realgar, piatră acră, frumos pământ de porțelană și spat, etc. Pre lângă

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
catarguri și durarea vaselor, de care cultivarea cu atâta mai mult este a se îngriji că necumpănita tăiere a bradului amenințază peste puțin a lipsi pe Moldova de acest product folositor negoțului. Aceste descoperiri și rezultaturile ce se pot câștiga, înfățoșând patriei neprețuite folosuri, Epitropia nu pregetă a le supune cunoștinței Înălțimii Voastre ca rodul științei și ostenelilor ce d<umnea>lui Mihailic au dizvălit la această împregiurare, rugându-vă totodată să binevoiți a încuviința, din capitalul shoalei, soma de 2

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
celor ostenitoare de atâția ani, de-abie i-au agiuns spre întâmpinarea celor de nevoie. De aceea, subscrisul, cu încredere nădăjduiește că cinst<ita> Epitropie va binevoi a lua în dreaptă băgare de samă întemeiatele ceriri mai sus propuse, le va înfățoșa după cuviință Preaînălțatului Domn și-i va mijloci o despăgubire dreaptă și cuvenită. Mihalic de Hodocin 1848, mai, 25, Iași [Rezoluție:] Să va face anafora cu prescrisăle împregiurări a cererii jăluitoriului. Balș SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice, Moldova, dosar 292/ 1843

[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896

a salvat un subaltern atins de boală, își încheie astfel trista narațiune: "Într-o zi, după masă, fusăsem trimis în târg cu un raport cătră Gheneralul M[irkovici]. Nu sânt în stare, domnilor, să vă descriu tăcerea și mâhniciunea ce înfățoșa Iașul. De-abea de la margine până la cvartirul Gheneralului întîlneam când și când câte un chip de om. Era ceva în aer și pe ulițe din pustietățile de care vorbesc scripturile; în locul mulțimei de trăsuri, neguțitori, de miimile de jidovi, domnia tăcerea

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
înregistraseră 71 de cazuri de holeră. În sfârșit, în numărul din 13/25 septembrie se afirma: "De la București se scrie că... în astă Politie [oraș], urmasă [se numeraseră] câteva cazuri de holeră: însă, unde și unde, astfeliu că epidemia nu înfățoșa decât un caracter sporadic. Cea mai mare parte din acele cazuri s-au declarat între armiea turcească, pe lângă care apoi, mai toate au fost urmate de însănătoșire"421. În sfârșit, o scurtă notiță din "Telegraful romîn" de la Sibiu, din 17

Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868

jalba văduvii Mariei ce au fost soție mortului Iordache Harabagibașa... în cuprindere că: în vreme ciumii urmate la anul 1829 scoțîndu-să molipsiții de ciumă (aflați la mănăstirea Hlincea) în viea ei spre aerisire i s-ar fi stricat gardul... Au înfățoșat și două documenturi: unul din 1808 septembrie 29 cuprinzător de vînzare a cinci fîrte vie și cu livada ei de la un Vasile Fustașu din satul Nebuna”. Am găsit apoi „Diata” Anei, soția răposatului Ion Nica Chetrariul, din satul Nebuna, întocmit

Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922

nu-l am, însă pot să-l am, cugetarea mea este problematică; iar cugetând un ceasornic pe care-l am în faptă, cugetarea mea este aievnică. Când cugetăm noi despre un obiect, care este în faptă de față și ne înfățoșăm nouă vreo notă din același obiect, sau giudecăm cumcă această notă ar putea să lipsească din acest obiect, sau din contră cumcă n-ar putea lipsi, în cazul cel dentîi cugetarea noastră este întîmplătoare (contingens) sau despre materie întîmplătoare; iar

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
este o neființă logică (nonens logicum); - adică vrând noi a cugeta despre vreun lucru, pe dentîi îl socotim pre acesta ca pre un ce care se poate cugeta, iară apoi supuindu-l minții noastre, adică vrând în faptă a ni-l înfățoșa, atuncea sau aflăm cumcă într-adevăr se poate cugeta și cunoaștem acest lucru ca pre o adevărată ființă logică, sau găsim, din contră, cumcă nu se poate cugeta și așa apoi îl numim neființă logică sau nimic; și așa nimic

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
întîi tractează despre concepturi, a doua despre județe și a treia despre socoată. Despre concepturi. Priceperea, părțile alcătuitoare și nașterea concepturilor Conceptul este acea lucrare a minții prin care cu o înfățoșare cuprindem feliurimile vreunui obiect, sau prin care ne înfățoșăm deodată notele unui obiect; așa pentru exemplu când cuprind eu notele animalității și raționalității cari sunt comune lui Petru, Pavel și altor fețe omenești în aceasta una înfățoșare om, am alcătuit conceptului omului, așa și aceste înfățoșări: cetate, sat, animal

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
contrazicătoare nu se pot împreună-cugeta; însă metafizica va hotărî de sunt toate acestea în vreun obiect împreună cu putință sau nu. Despărțirea concepturilor întrucît se cumpănesc cu mintea noastră Concepturile în privire cătră treapta și modul conștiinței cu care ni le înfățoșăm se despart în chiare și întunecoase (claros et obscuros), în lămurite și nelămurite (distinctos et nondistinctos), în deplinite și nedeplinite (complectos et incomplectos); mai pe urmă în concepturi cu putință (possibiles) aievnice (reales), și neapărate (necessaria). 1) Chiare concepturi sunt

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
mai multe înfățoșări și se numesc universale, spre ex[emplu]: ființă, animal. Mai pe urmă terminul este technic, carele le întrebuințează în știință și măiestrii. Întrebuințarea terminilor. Noi ca și din fire legăm concepturile noastre de termine și oricând ne înfățoșăm ceva, gândim totodată, și despre terminul cu care prin obicinuirea noastră este legată o asemenea înfățoșare. De aice vine aceea că, adeseori, mai nainte ne aducem aminte de termini decât de concepturi, așa încît se vede însăși natura a fi

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
însemnat obiect al literaturei. Despre judecăți (județuri) Priceperea și părțile alcătuitoare ale județurilor. Priceperea județurilor. - Noi nu numai formăm reprezentații și județuri, ci și hotărâm cum se au ele între sine când se rapoartă cătră acel obiect pre care îl înfățoșăm și așa ni le închipuim cu această hotărâtă relație. Făcând aceasta ni zicem a judeca. Puterea sufletului prin care lucrează aceasta se numește puterea judecărei, iar productul acestei puteri județ. Daca am reprezentația Petru și conceptul învățătură, acum de aș

Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]