989 matches
-
în tăcere. Numai că, în timp ce zgomotele cad în uitare, muzica urcă în amintire, ca și cum ne-ar mărturisi ceva din Edenul originar. Sfârșirea muzicii: o poveste care, după ce e rostită, atârnă de firul vieții, precum mărgăritarele, sumedenie de vise. Vise înaripate, înflăcărate. Muzica narează și atunci când e mută. Povestea despre melodie și ritm deapănă și în liniște. Oare să nu amuțească muzica niciodată? Și-am încălecat pe-o șa, și v-am spus povestea-așa.
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
1955, ne putem explica diferența. Abia instalat la cîrma Tribunei poporului, în septembrie 1944, G. Călinescu se simte dator să-și edifice cititorii cu privire la titlul gazetei: "Și fiindcă din popor fac parte toți, toți să vină cu încredere sub fîlfîirea înflăcăratei noastre flamuri". Facticea înflăcărare nu va lipsi din nici un articol. Și nici conformitatea cu ideologia. Singura originalitate pe care Călinescu și-o permite este lexicală. El se încăpățînează să-l numească pe muncitor "lucrător manual", cu o prețiozitate voită care
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
oamenii vor numai darurile lui Hristos, dar nu-L vor pe Hristos Însuși. Însă, observăm că pentru plăcerile acestei lumi, oamenii zilelor noastre nu numai că nu mai sunt acele ruguri aprinse și nu mai există acea sete și dorință înflăcărată de a se împărtăși cu Hristos, pe care au simțit-o creștinii în secolele primare, dar refuză darurile Lui cele mai mari: copiii. Nu trebuie uitat nici că drepturile pe care le deține o persoană nu le-a primit de la
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
în aceasta o pedagogie explicită indicată exact pentru acest scop<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage: The Education of Desire in the Homilies of The Song of Songs” ..., p. 519520 . footnote>. Mireasa trebuie să învețe să pătrundă, cu dorința înflăcărată, cu palmele deschise ale necunoașterii. Pentru a facilita acest demers, filosofia conținută în Cântarea Cântărilor exersează sufletul cu paradoxuri și oximoroane: întuneric luminos; beție trează; rană de laudă; durere dulce; cunoaștere prin necunoaștere; înțelegere incomprehensibilă; în culmea perfecțiunii, rămâne o
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
P. G. XLIV, col. 301AB. footnote>, pentru că o astfel de persoană s-a avântat în nedeterminat și în infinit. Dorința după Dumnezeu este satisfăcută permanent și totuși niciodată satisfăcută, pentru că satisfacerea dorinței duce la o și mai mare sau mai înflăcărată dorință după Dumnezeu. Astfel avem definiția spiritului creat: „Dorința eternă de a poseda mai deplin frumusețea înseamnă poate perfecțiunea (τελειότης) naturii umane”<footnote Ibidem, col. 301C. footnote>. Aceasta este o definiție destul de dinamică. Deocamdată este suficient să înțelegem că infinitatea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Eclessiasticul nu predau niciodată. Înțelegerea noetică erotică ridică o problemă și trebuie învățată prin abandonarea controlului; pentru că în sanctuarul interior al prezenței divine, nu există obiect al dorinței sau concept de înțeles. Mireasa trebuie să învețe să pătrundă, cu dorința înflăcărată, cu palmele deschise ale necunoașterii<footnote Ibidem, p. 520. footnote>. Vom încerca acum în câteva rânduri să aprofundăm legea creșterii dorinței, în proporție cu participarea la Dumnezeu. Ea este expusă în opera De anima et resurrectione a Sfântului Grigorie: „Astfel
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
și care știe să facă din spațiul lax al epistolei un teren ideal de exprimare. Este drept că acest epistolar e unul, așa zicând, unilateral. Criticii nu-i răspund poetului, după cum regretatul Lucian Raicu n-a răspuns nici uneia dintre scrisorile înflăcărate (strânse și ele, ulterior, într-un volum) ale lui Emil Brumaru. Dar această aparentă non-comunicare servește devoalării emitentului, ca și retoricii sale ușor plângărețe, de om neînțeles și singur, ,fazan" captiv într-o colivie provincială. Dacă ar fi avut feed-back
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
improvizatorica a unor ignoranți pentru care starea fragmentată, dar și fragmentul în sine, reprezintă realitatea primară, deci una normală, iar istoria obiectelor întregi este pentru ei doar o foarte tristă și anacronica poveste despre conștiința nefericită și rătăcirea inexplicabil de înflăcărata a predecesorilor (moderniști-avangardiști). Ne putem întreba în mod logic, daca valorile modernității ar fi putut fi moștenite altfel decât într-o formă distorsionată, adică fragmentată. Iar răspunsul ar putea fi unul negativ, dacă prin comparație luăm în considerare modelul modernist
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Cronicar Bucătăria oficială românească * În revistă 22 (nr. 27 din 6 iulie 1999), Gabriela Adamesteanu face mărturisiri complete: "De mai mulți ani observ, în diferite ocazii (...) cât de demodata este bucătăria oficială românească față de cea internațională". Patrioată înflăcărata, scriitoarea se gândește la tărișoara ei chiar și când se află la un banchet fastuos, în străinătate: "nu am cum să evit umbră de umilință, comparând mesele de la Cotroceni sau Palatul Victoria cu cea pe care o văd în fața mea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
despre Polonia anilor ^80, publică un articol exact pe această temă. Ce ne facem (sau ce se fac atîtea națiuni) cînd președintele citește cărți care, din perspectiva experților, sînt cel putin discutabile. Firește, Clinton nu a fost vreodată un internaționalist înflăcărat. Ideea unei radicale intervenții militare în Balcani i-a venit tîrziu și din rațiuni pe care le mai putem explora mult timp de-acum încolo. Cartea lui Kaplan, citită de președinte și de soția sa în 1992, a fost însă
Pericolul lecturilor prezidentiale by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/17812_a_19137]
-
cam pe trei cărări, astăzi ne-am trezit visând la a treia cale. Până-n nouăzeci eram campioni mondiali ai comunismului, sub Iliescu purtăm torța olimpică a democrației, iar cum au început să zboare avioanele desupra Sârbiei ne-am trezit promotorii înflăcărați ai balcaniadei neutralității! Și asta nu așa, într-o sporovăiala, seara, întinși pe canapea, ci în proporție de masă! Șaptezeci la sută dintre români se visează astăzi elvetieini, sau măcar austrieci! Cum altfel decât infantilism să numești această penibilă umblare
Sansa democratiei: lovitura de stat?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17961_a_19286]
-
cel care ne amintește că trubadurii erau un fel de poeti-amanti profesioniști: rolul lor social era acela de îndrăgostiți. Cum și l-ar fi putut juca în deplină tăcere și non-comunicare? Marrou crede că o astfel de dragoste, a declarației înflăcărate și legămîntului la muțenie totodată, nu a fost și nu poate fi viabilă ontologic, ci rămîne un "moment dialectic", cum îl numește el. De aceea, conchide istoricul francez, poezia trubadurilor a murit repede, vlăguindu-se singură în imposibilă ei dualitate
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
Comarnescu, Sebastian, Belu Zilber, dvs. aveați aceleași relații că înainte cu Noica, Eliade, Polihroniade, Haig Acterian s.c.l.? - Ei bine, da. Prietenia rămăsese intactă. Fiindcă erau oameni de calitate intelectuală și sufletească înaltă. Se contraziceau la sînge, se schimbau înflăcărate argumente pro și contra, dar țineau unii la alții, nu se puteau uri. De pildă, Eugen Ionescu - atunci cînd l-a văzut pe Arsavir, cel mai bun prieten al lui, pe Noica, pe Eliade devenind partizanii unei dictaturi legionare - l-
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
a trăit decît treizeci de ani) a purtat numele, legal, de Ciprian Porumbescu. Moartea tînărului compozitor, la 6 iunie 1882, răpus de o tuberculoză galopantă, l-a mîhnit pentru toată viața pe tatăl său, preot școlit în nemțește și patriot înflăcărat, trăind într-o Bucovină care, ca și azi, era subjugată. Înalt ca un brad, bine clădit, cu o barbă lungă și compactă lăsată pe piept, Iraclie a fost, în tinerețea anului 1848, în relații apropiate cu vestitul Eudoxiu Hurmuzaki, în
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
auzi vorbind, dându-mi sfaturi. Părintele Sofian avea un respect deosebit pentru conținutul și spiritul Testamentului lui Antim. Până în ultima clipă a ajutat, cu slova și cu fapta, multe persoane îndurerate sau copleșite de nevoi. Păstrez cu respect un mesaj înflăcărat al său, adresat, spre sfârșitul vieții, poporului georgian, împreună cu binecuvântarea sa. Mă bucur, de asemenea, că într-una din cărțile consacrate acestui om atât de evlavios, a fost inclusă și o poezie de-a mea, dedicată lui. La Samurcășești merg
Am umblat ani de zile ca să obținem adeverința că manuscrisul dicționarului nostru nu are nimic... subversiv“ by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2512_a_3837]
-
Nu se pierde nimic, iubirea se trăiește pînă la moarte prin reprezentare.»” Ceva asemănător afirmă și poetul cînd se referă la popularitatea versurilor sale: „la mine ar fi ca o momeală povestea asta cu sexualitatea. Asta funcționează la cele foarte înflăcărate la început și la cele care, desflăcărîndu-se, sunt disperate că nu vor mai fi înflăcărate niciodată. Deci, la disperate și la înflăcărate. Adică, la începutul și la finalul vieții sexuale. Deși sunt încredințat că viața sexuală ține pînă la moarte
Ars amandi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2447_a_3772]
-
versurilor sale: „la mine ar fi ca o momeală povestea asta cu sexualitatea. Asta funcționează la cele foarte înflăcărate la început și la cele care, desflăcărîndu-se, sunt disperate că nu vor mai fi înflăcărate niciodată. Deci, la disperate și la înflăcărate. Adică, la începutul și la finalul vieții sexuale. Deși sunt încredințat că viața sexuală ține pînă la moarte !“ Aceeași convingere o nutrește la rîndul ei poeta, care nu ezită a-i mărturisi reporterului „niște lucruri jenante“ : „nu cred că există
Ars amandi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2447_a_3772]
-
filozof independent aparținând Renașterii târzii) este mai puțin cunoscut, pentru că s-a retras din mediul universitar pentru a-și putea dezvolta în cărțile sale ideile filozofice și științifice în afara restricțiilor tradiției aristoteliene-scolastice, dominantă în universități. El a fost un critic înflăcărat al metafizicii și a promovat abordarea empirică (pe bază de experiență) în filozofia naturii, fiind premergătorul empirismului modern timpuriu. Opera sa a avut o influență foarte mare asupra unor filozofi de marcă ai epocii, precum Tommaso Campanella, Giordano Bruno (ambii
Româno-americanul Florentin Smarandache a primit Medalia de Aur pentru Știință!. In: Editura Destine Literare by Florentin Smarandache () [Corola-journal/Journalistic/85_a_470]
-
respectarea cu sfințenie a șapte principii ce contravin flagrant normelor eticii tradiționale. De acum încolo hazul va consta nu atît în specularea suferinței pentru dobîndirea trofeelor MTV, cît în spectacolul secund al înfrîngerii acestui simpatic cinic detestabil de către ingratul îndrăgostit înflăcărat care-și anticipează în mod categoric victoria, respectiv happy-end-ul! Și o face plin de o senină chiar ridicolă încredere blindată de ferma convingere în forța de-a dreptul mistică a iubirii sale. Conform refrenului ce a inspirat titlul românesc, pasiunea
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
ca și prin defectele sale, unul din cei din urmă reprezentanți la noi ai școlii romantice apusene." Această școală romantică, din justificate idealuri naționale, a ținut să glorifice istoria unui popor, destinul său în lume, a creat o întreagă literatură înflăcărată și extatică, populată cu eroi de legendă, ideali și invulnerabili. Această "strălucitoare lumină" se obținea însă adeseori prin eludarea unor date ale izvoarelor istorice sau prin hiperbolizarea altora. Construcțiile istoriografice care s-au înălțat pe aceste șubrede postamente - vecine cu
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
mai departe nu se putea vedea nimic din cauza spinării ondulate a acestui gigant dinozaur ce părea că face baie în pământ de o veșnicie". Amintind - în mod intenționat sau întâmplător - tehnicile artei kitsch, autorul îngroașă uneori trăsăturile adolescentului naiv și înflăcărat, în detrimentul prospețimii narațiunii: "Îmi amintesc cum ne revoltam împreună împotriva războiului colonialist al Portugaliei și cât simpatizam poporul vietnamez", sau, cu ocazia unei excursii de 23 august, "festivitatea zilelor acestora de sărbătoare generală potența atmosfera de mulțumire sufletească. Aveam impresia
Vârsta și scriitura inocenței by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17053_a_18378]
-
confesive, eseistice și poematice, în conformitate cu temperamentului eruptiv al lui N. Steinhardt, care detestă gradul zero al scriiturii. Mai mult decât atât, expeditorul îi reproșează la un moment dat destinatarului, pe un ton patetic, că nu primește de la el scrisori la fel de înflăcărate: " Foc supărat, întristat, indignat, revoltat, amărât, cătrănit, mâhnit peste măsură, cu sufletul acrit și răscolit de stilul ultimei tale scrisori - circumlocuțional, simandicos, obsecvios, fastițios, năzuros, meandric, contabilicesc și, în general, cu totul lipsit de prietenie - de parcă nu mi-ai scrie
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
și Salomina, pentru că sînt cîștigate de cătră români! Chiar locurile patriei mele îmi par mai plăcute, mai frumoase decît locurile cele mai clasice... Trebuința istoriei patriei ne este neapărată chiar pentru ocrotirea driturilor noastre împotriva națiilor străine". Și, după aceste înflăcărate judecăți romantice, datorate unui istoric din școala romantică, aflăm altele care definesc calitatea de român, oriunde istoria mașteră i-a așezat: "Departe de a fi părtinitorul unui simtiment de ură cătră celelalte părți a neamului meu, eu privesc ca patria
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
utopiști ai Renașterii de care strungarul nici nu auzise... Vera îl aproba sinceră, era pe la început cînd pînă și celor mai mari atrocități, încă în fașă, li se dă, istoria parcă le-ar da o șansă... În momentele cele mai înflăcărate ale discuțiilor, în mijlocul cărora ședea țeapăn pe fotoliul cam șubred Louis XV, Axente, musafirul de stînga, este ridiculizat de ceilalți cum vorbește, cum mănîncă, cum întrerupe lumea cu "lozinci bolșevice". Marea revelație a revoluției comuniste are loc în "Vizuina cu
Vizuina cu hoți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16301_a_17626]
-
ale glorioșilor noștri contemporani, care rezolvă sarcinile colosale legate de ridicarea neîncetată a industriei grele [...] care înalță gigantice centrale electrice, perfecționează metodele de construcție, valorifică milioane de hectare de pămînturi înțelenite [...] Poporul sovietic vrea să vadă în scriitorii săi luptători înflăcărați care se angrenează activ în viață, care ajută poporul să construiască o societate nouă [...], în care să crească un om nou cu o psihologie liberă de rămășițele capitalismului [...]. O sarcină importantă și de onoare a literaturii este educarea tineretului, a
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]