68 matches
-
Mi-am pus iar ciorapii, jerseul, scurta și am plecat spre aeroport. Am zburat fără probleme spre casă, ca spre o altă poveste, poate mai tristă, dar în care sunt regină. Frigul de pe aeroportul din Timișoara mi-a învăluit trupul înfofolit și bagajul cu suveniruri pentru verișorii și nepoții mei, pentru colegii de catedră și pentru vecini. Nesperat, sora și cumnatul meu mă așteptau la aeroport...cu flori! Trebuie să plec mai des! Doar așa le-am lipsit... în octombie. Timișoara
SPANIA, ÎN OCTOMBRIE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379989_a_381318]
-
ca să nu rămânem izolați mult timp și să o sun pe Ella învățătoarea să văd dacă poate să răzbească până aici, în sat. După aia îl trezesc pe copil.” își zicea Gheorghe în sinea sa. Din casă, apare și Florica înfofolită bine, căci trebuia să aprindă soba în bucătărie, să le încălzească hrana animalelor și să facă un pic de cald înainte să vină omul ei și copiii să-și ia gustarea de dimineață. - Ia uite ce vreme măiculiță! N-am
JOCUL FULGILOR DE NEA (CONTINUARE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376537_a_377866]
-
de fum, de mojici care se adună la vecernie... Prefer doar puțin aer curat, nimic mai mult! Rostise acele cuvinte cu voce suferinda, dar avea o fată veselă, de om bine dispus, bucuros că i se satisface un capriciu. Era înfofolita în bunda cam largă a mamei, care o sfătuise să se îmbrace cu ea, ca să n-o cuprindă cumva frigul. Și, Doamne, ferește!, în loc de mai bine, plimbarea să-i facă mai rău!... Tânte Aurore nu contenea din zâmbet, fata i
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
zile, era atât de epuizată încât nu se mai gândea decât la căldura sobei mari de care avea să se rezeme, lăsându-se în jos, pe dușumea. De pe treptele izbei, a zărit, sub un măr chircit, o bătrână, cu capul înfofolit întrbroboadă neagră. Încovoiată, femeia trăgea o creangă groasă cufundată în zăpadă. Charlotte a strigat-o. Dar bătrâna țărancă nu a întors capul. Vocea îi era prea slabă și se spulbera repede în aerul mat de moină. Nu s-a simțit
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
deși destul de rar - de insomie. Când o apuca și o ținea cu ochii uscați și trează până-n miez de noapte, se scula, se înfășura în șalul ei cel mai călduros și o pornea prin K pe un măgăruș catifelat. Bine înfofolită, ca să se ferească de ceață și umezeală, simțea plimbarea ca pe ceva foarte liniștitor. La urma urmei, trebuia să-și facă de lucru. Elfrida: numele i se potrivea, iar ea ura toate diminutivele. — Un nume e un nume, spunea ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
azi! A fost grozavă gimnastică! Ce ne-a mai înviorat! Ciprian: Copii, Dănuț n-a venit in curte la gimnastică ! Bogdan: Parcă-i prima oară? Zi-i “Fofolici” și gata ! Ciprian: Cum gata? Trebuie să-l dezvățăm. Umblă tot timpul înfofolit, se ferește de orice firicel de vânt de soare se ascunde, de miscat se mișcă precum un moneguț... așa nu mai merge! Bogdan: Păi... să-l dezvățăm... dar cum? Ciprian: Stați! Am o idee! (își pune masca de soare, timp
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Înălțime. Iamandi luă din nou cuvântul: „După cum vedeți, nici una nu are Încălțări. Trandafiro, un pas Înainte! Nu are ce-și pune În spinare. Garoafo! Nu are broboadă și fusta e numai găuri. Tudoro! Nu pot s-o trimit la școală Înfofolită În pătură. Zavastro! Îi pică mucii până pe piept de bolnavă ce e. Paraschivo! Trage dracu’ de cămașa aia mai jos că ți se vede - iertare, tovarăși - toată pizda!”. Apoi omul Își trimise fiicele În odaie și așteptă curios să vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
tot drumul vizați de-o privire parcă dizolvată în tot ce ne înconjura, în stratul orbitor, fluorescent, de zăpadă depus peste tot, în vitrinele împodobite cu brăduți și stele de hârtie argintie, în rarii trecători încărcați de pachete și copiii înfofoliți, cu fularele peste nas și gură. Câte o femeie îmbujorată de frigul umed, zgribulită în haina de blană, își trăgea prietenul sau soțul în fața vitrinelor cu cizme și cu eșarfe, care puneau pe fața lor umbre turcoaz, azurii, violete. Drumul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
undeva În zonă o nouă sursă de material folcloric și vrea să-și pregătească un nou spectacol, povestește el. La 4 dimineața, În timp ce somnul le dă tîrcoale, nu pot să adoarmă pentru că frigul Îi pătrunde prin paltoanele În care stau Înfofoliți, În ecranul ferestrei, filmul Începe să dea semne de viață, altele decît figurația mașinilor sau a trecătorilor rari. CÎteva grupuri trec spre piața prefecturii, apoi camioane militare, apoi din nou grupuri care par organizate. Cei doi urmăresc În tăcere toate
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
să te înscrii. — Mulțumesc, a zis Thaw, și plecă din cameră. Peste o clipă, domnul Thaw intră la el, în dormitorul din față, și-l găsi îngenuncheat lîngă pat cu fața vîrîtă în cuvertură. Gemete reținute veneau dinspre fața lui înfofolită, iar spatele i se zgîlțîia spasmodic. Ce s-a întîmplat, Duncan? întrebă domnul Thaw contrariat. Nu vrei să mergi la școala de artă? Nu ești bucuros? — Da. Foarte bucuros. Atunci, de ce boceți? Thaw se ridică și-și șterse fața cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
locul tuturor simțurilor. Brusc, o imagine mi-a izbit retina ca un ciocan: o clădire pe care o știam cumva, Teatrul Național din București, de pe Calea Victoriei. În piața din fața clădirii stăteau aliniate mici birje acoperite de coviltir, iar vizitiii bine înfofoliți așteptau și vorbeau între ei. Copaci plini de zăpadă marcau semicercul pieței. Eram, așadar, pe Calea Victoriei. Mă întorsesem oarecum acasă și casa părinților mei ar fi trebuit să fie la câțiva pași. — Doamne Dumnezeule, unde m-ai adus? am gemut
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
o vinărie cu sediul În California, călătorea des În Erevan și era celebră pentru comparațiile ei inteligente și amuzante Între Statele Unite și Armenia. Astăzi, trimisese un test prin care Îți puteai calcula singur nivelul de „armenitate“. Dacă ai crescut dormind Înfofolit În pături Împletite de mână sau purtând cardigan-uri Împletite de mână la școală Dacă În fiecare an de ziua ta ai primit cadou o carte de citire armeană până la șase sau șapte ani Dacă ai un tablou cu Muntele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
nimănui, niciodată. Și lui Wakefield Îi plăcuse. Avusese și el momentele lui cu cadavrul, adresîndu-i monologuri sforăitoare despre nevastă-sa (acum fostă), Mariana. Noaptea arctică are efecte ciudate. La vremea aceea nu i se părea deloc caraghios să stea acolo, Înfofolit ca o mumie În vîrtejurile de zăpadă, povestindu-i tot unui leș. De fapt, toate acele conversații din acele luni suprarealiste au fost colosale, epice, neegalate de atunci Încoace. El și Zamyatin petrecuseră și cîte douăzeci de ore discutînd de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
semănat ai să culegi ce-ai semănat ai să culegi ce-ai semănat Roma adoarme Încet, cufundându-se În moleșeala nopții. În depărtare șuieră o sirenă. Ultimele autobuze, luminoase și goale, fâșâie pe asfaltul ud, iar În chioșc, un om Înfofolit În haina lui așază un vraf de ziare. În fața Palatului Viminale, câțiva muncitori de la compania de gaz, portocalii, În hainele lor fosforescente, repară o țeavă. Au aprins o lampă ce luminează prin ceață, fantomatică și orbitoare. Din când În când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
cum se lasă noaptea, cu fum, cu ceață, cu lumini verzi și roșii. Și tramvaiul face cruce cu un alt 34, mergând în sens invers, către gară. Costache Popa se dă jos din primul 34 într-un buluc de lume înfofolită care se repede spre piață. Un 21 tocmai sosește în stație. Pensionarul aleargă în L, săritura calului, și îl prinde, în vreme ce în urma lui răsună un uragan de claxoane și înjurături. Curios, doar nu se grăbește nicăieri, și cu toate astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Singurul lucru care conta era ca partea tehnică să reușească, indiferent de cât de mult timp dura. Se făcea noaptea zi și ziua noapte. Cum nu se dăduse drumul la căldură, era rece în sală, iar cei câțiva spectatori stăteau înfofoliți în pulovere. De fiecare dată când luminile reflectoarele scădeau până la acel albastru perlat al clarului de lună, aruncând luciri de argint pe mobile, ne treceau fiori. Avea un efect ciudat, de basm, o atmosferă în care zânele și duhurile erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
amintiri disparate despre oameni și locuri, fraze desperecheate care stăruie în minte, obsesiv, înregistrate de senzorii unui eu poetic retractil, ce își asumă fragmentarismul și elegia drept condiții existențiale: Ultima oară când te-am văzut era frig și tu stăteai înfofolit în jacheta mea neagră, veche. Mi-ai părut mai bătrân, mai încovoiat, mai obosit. Aș fi vrut să îți scriu că ai pierdut deja toate trenurile, iar când te-ai întors ea devenise de mult Lili Marlen. Dar ce ți-
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
e stricat. Există mereu accidente, care se întind peste tot și toate. KARLI: Există și câteva posibilități bine nutrite. Posibilitate" este un cuvânt, care trebuie cunoscut, pentru că este un cuvânt foarte prietenos. Și în filmele despre pustiu există un om înfofolit și o fată blondă arsă de soare. Fiecare pustiu are un gust și un sens. După ce este ai văzut un film despre pustiu bei mai multă bere decât după un film polițist. SCHWEINDI: Și acum închipuiți-vă, domnu' Karli că
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
mult de cât ai aprinde o țigară, că, Anton uitându-se înapoi se pomeni strigând... - Oprește, Ioane... oprește!... continuând cu glasul sugrumat... Tu vezi ce văd și eu?!... și inima începu să-i bată mai tare în piept. - După cum e înfofolită, pare să fie o femeie! îi răspunse el pe un ton liniștit. Femeia, în fugă, se apropie de sanie. O bertă groasă, încrucișată, pe piept și înnodată la spate, îi acoperea umerii și capul până peste ochi. Când își feri
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
din viața veselă a tinereții lui de pădurar al codrilor Fălciului, dar și de vânător neîntrecut. Își mai amintea de vânatorile pe zăpadă, cu boieri din Fălciu, din Huși, chiar și din Bârlad... cu sănii cu zurgălăi, în care vânătorii înfofoliți în blănuri, ca niște momâi, se gândeau mai mult la chefurile care-i așteptau seara; la ochii albaștri ori negri ai cucoanelor și la cântecul de inimă albastră, cântat la ureche al lăutarilor... decât la fiare, la căpriori și la
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
-mi mai amintesc decât chipul ei alb ca laptele, surâzător, legănându-mă, și glasul cristalin, copilașul meu! clopoțeii argintii pe care îi string cu putere între degete, țâța ei caldă, albinele și greierii prin iarbă, adorm ocrotit în brațele ei înfofolite, atât de fericit cum niciodată nu-mi mai amintesc să fi fost de atunci, nu țin minte nimic din ce s-a întâmplat după aceea, Mulți ani mai târziu l-am întrebat pe părintele Ioan, Floarea din Drăgosteni e mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
omule. Mi-au Înghețat boașele aicea! Colin Miller, cu obrajii Îmbujorați și nasul roșu, Înfofolit cu o haină neagră, cu ghete groase căptușite și pălărie Îmblănită. Foarte rusesc. — Urcă. Reporterul se sui pe bancheta din spate și un alt bărbat Înfofolit bine i se alătură. Logan se răsuci brusc, strâmbându-se de durere când stomacul Îi aminti de copcile care-l țineau la un loc. — Laz, el e Jerry. E fotograful meu. Fotograful scoase o mână din mănușa groasă și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
În loc de asta, zăvorul cel mare atârna inutil de balamaua sa de metal. Logan Împinse ușa ca să o deschidă și păși În toaleta femeilor. Chiar părea mai frig decât fusese afară. O pereche de agenți În uniforme supravegheau cei trei copii Înfofoliți, cu vârste Între șase și zece ani, ale căror respirații umpleau aerul de aburi. Copiii păreau entuziasmați și plictisiți În același timp. Unul dintre agenții În uniformă Își ridică privirea de la Îndatoririle sale. Cabina numărul trei. Logan, dădu din cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
am privit înapoi spre drumul pe care venisem și-am respirat adânc, încercând să mă calmez suficient cât să merg mai departe. Eram în fața oficiului poștal și, ca de obicei, la intrarea de lângă mine era o îngrămădeală patetică de siluete înfofolite. Bieții de ei: aseară, mai mult decât oricând, arătau ca niște maldăre de haine aruncate. Mi-am scos o mănușă și-am scotocit în geantă după mărunțiș, recunoscătoare pentru scuza oferită ca să mai stau pe loc o vreme. Am găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
cunoștință, își păstra amintirile pentru ea, își înfigea doar mâinile în acoperitoarea de blană pusă pe genunchi, simțea cum zdruncinătura de la plecarea săniei o va aduce din nou acolo, înapoi, unde mai demult străzile și piețele erau înghețate, iar oameni înfofoliți ca niște mumii așteptau ceva în fața ferestrelor înalte dinspre șosea, decorate cu stuc, oamenii aceia cu mâna la pălărie. Simțea ritmul calului, clătinându-se ușor în trap, un ritm care îi încorda trupul, o umplea cu cele trăite, dar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]