934 matches
-
-n albastru? povară dimineților goale le apleacă tâmplele în albii secate gene de plumb pun gratii vederii înguste lumină ia urma pașilor îngropați în stâncă. și ție ți-e greu să-i asculți, nu-i așa? să-i știi rătăcind înfrigurați. palme uscate le strâng pe trup zdrențele ultimei nopți în care au îndrăznit să viseze. pe suflete arse trec funii flamande.. așteaptă cu mine, pe tărâmul oglinzilor, lângă porțile de lemn! e timpul să se afle întregi dincolo de umbre, dincolo de
CLARISSA EMANUELA by http://confluente.ro/articole/clarissa_emanuela/canal [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
de viață încercănate-n albastru?povară dimineților goalele apleacă tâmplele în albii secategene de plumb pun gratii vederii îngustelumina ia urma pașilor îngropați în stâncă.și ție ți-e greu să-i asculți, nu-i așa?să-i știi rătăcind înfrigurați.palme uscate le strâng pe trupzdrențele ultimei nopțiîn care au îndrăznit să viseze.pe suflete arse trec funii flamande..așteaptă cu mine, pe tărâmul oglinzilor,lângă porțile de lemn!e timpul să se afle întregidincolo de umbre,dincolo de Noi!iubite
CLARISSA EMANUELA by http://confluente.ro/articole/clarissa_emanuela/canal [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
sub fruntea-ți semeață părea uscat, Când ai plecat, prea curând, de acasă. De atâtea ori am cercetat, Umbra întunecoasă ce țese spațiul, Legând distanța dintre noi, Între mine și tine, lumini ne dezveleau Gândurile noastre senine. Acum mă trezesc înfrigurat, Căutând să mă leg cu mâinile de viață, Cercetându- ți ochii în privirea cerească, Prin învăluire m-ai luat, iar în suflet făcând să crească Iubirea cea ivită într-o dimineață. CUVÂNTUL E PUTERE Nici un cuvânt al unui popor, nu
POEME DE SUFLET (2) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 by http://confluente.ro/claudia_bota_1472890868.html [Corola-blog/BlogPost/369061_a_370390]
-
îi căutăm prin taina din cuvânt și-i socotim în clipele ce pier, și-i prețuim prin tot ce este sfânt privind în ochii lor către eter, și aspirând spre lumea de apoi din lumea noastră de beton și fier, înfrigurați de-al neființei ger, ne amintim ...copilul suntem noi! 11 ianuarie 2016, București Referință Bibliografică: COPILUL SUNTEM NOI / Ion Mihaiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1838, Anul VI, 12 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Mihaiu : Toate
COPILUL SUNTEM NOI de ION MIHAIU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_mihaiu_1452616283.html [Corola-blog/BlogPost/383180_a_384509]
-
din care face parte, având lumina, gustul și catifeaua verdei cetini a veacurilor vechi, e numai proaspătă, ca ninsorile azvârlite de sus, mereu aceleași, și totuși, mereu proaspete; an cu an, o colindă anume anină de cerul sonor al României, înfrigurat de sloiuri nemaitopite, lampadare aprinse cu cifrul luminii din conștiință; an cu an, o colindă anume exaltă sărbătoarea în pledoarie pentru sărbătoare, iubirea în iubirea de iubire; an cu an, versul și melodia unei colinde anume ajung la suflet, urcând
FUEGO COLINDĂ, O COLINDĂ ANUME...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Fuego_colinda_o_colinda_anu_aurel_v_zgheran_1386521803.html [Corola-blog/BlogPost/353318_a_354647]
-
Ești zgură,-n loc de flăcări! Iar templul de-nchinate,Ți-e noaptea cu tenebre!... VII. TE AȘTEPT, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2312 din 30 aprilie 2017. Străine, mi-ai bătut la poartă, Umil, cu palme sângerânde; Înfrigurat sub ploaia rece, Flămând, cerșind un colț de pâine. Nu ți-am deschis, am tras zăvorul, Să nu-ți aud chemarea blândă! Dar n-ai plecat, ai stat de veghe, Strigându-mă, încet, pe nume. Am zăbovit o viață-ntreagă
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
zăvorul! Am așternut lumină-n casă; Doar să sosești, să-mi stâmperi dorul! Te chem să vii să-mi bați la ușă, Un cerșetor, desculț, flămând, Cu ... Citește mai mult Străine, mi-ai bătut la poartă,Umil, cu palme sângerânde;Înfrigurat sub ploaia rece,Flămând, cerșind un colț de pâine.Nu ți-am deschis, am tras zăvorul,Să nu-ți aud chemarea blândă! Dar n-ai plecat, ai stat de veghe,Strigându-mă, încet, pe nume.Am zăbovit o viață-ntreagă
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
pe cărare. Voi scrie pentru astăzi poezie, Voi scrie poezie pentru mâine, Ca în urcușul ei o ciocârlie, Ca unduirea unui lan de pâine; Cu armonii de bucium și de nai, De veghe, bucurie ori durere; Natura în sărbătorescul strai; Înfrigurate clipele stinghere. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Voi strânge / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 340, Anul I, 06 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
VOI STRÂNGE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Voi_strange.html [Corola-blog/BlogPost/364481_a_365810]
-
apriga vâltoare Ne-aruncă diamante și gunoi, Furați de timp, mai spunem cate-odată Vre-un rar și disperat „rămâi cu noi” Iar când sub greul anilor zvârlim O ultima privire înapoi, Un vis stingher ne prinde tot mai des Șoptind înfrigurați „rămâi cu noi” Rămâi cu noi căci soarele, pe-o dungă, Răzleți ne trece-n seara de apoi; De-aceea frânge colțul sfânt al pâinii Și-n noaptea asta să rămâi cu noi! ------------------- Daniel IONIȚĂ Sydney, Australia noiembrie 2016 =========== Daniel
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1479633128.html [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
perete, toată partea aceasta de oraș și încerc să străpung zidurile cu imaginația mea și să privesc de acolo perechile de tineri îndrăgostiți cum se iubesc și cum își cresc fericiți copiii; e poate o femeie frumoasă care-și așteaptă înfrigurată iubitul sau poate o mamă care-și așteaptă copilul de la școală sau de la grădiniță, sau iubitul care-și așteaptă soția cu buchetul de flori pus în glastră, sau copiii singuri, așa cum stăteau iezișorii mei, așteptându-și părinții... Apoi mai privesc
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1438411003.html [Corola-blog/BlogPost/371908_a_373237]
-
cuvinte despre acest roman. Pentru mine însă, cu mult înainte, cartea aceasta înseamnă un pariu câștigat cu mine însămi, conștiința tonică a faptului că sunt în grafic și că, în ciuda tuturor vorbelor și reacțiilor celor ce nu înteleg de ce atâta înfrigurată străduință de a nu face pauze, de a merge înainte cu orice preț, am mai lăsat un semn al trecerii mele pe pământ și certificarea că nu fac umbră acestei țărâni chiar degeaba. Cred că știți cu toții că de fapt
TAINA SCRISULUI (47) – FIECARE DINTRE NOI ESTE O POEZIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_nedelcu_taina_scris_georgeta_nedelcu_1365427432.html [Corola-blog/BlogPost/345774_a_347103]
-
lumina se divide, Tronează peste lume-al zăpezii candelabru. Aproape istovită pe-a clipei noptieră, Mi-adun singurătatea din leagănu-i emfatic, Troiene de mătase ridică frontieră Spre vântul ce suspină cu suflul său asmatic. Pitită în căsuța ostatică tăcerii, Aștept înfrigurată sublima sărbătoare, Pogoară-ncet Ajunul pe treapta gri a serii, Se naște-n taină Fiul, păstorul de mioare... Referință Bibliografică: În pași de iarnă / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2184, Anul VI, 23 decembrie 2016. Drepturi de
ÎN PAȘI DE IARNĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1482491297.html [Corola-blog/BlogPost/381175_a_382504]
-
șolduri atrăgând-o spre el, să-i simtă pasiunea declanșată de sărutările sale fierbinți, împrăștiate cu dărnicie pe tot corpul. Cobora lin, pipăind cu buzele și limba dintre superbii săi sâni, desenând adevărate geometrii, în jurul ombilicului, continuând apoi căutările sale înfrigurate din ce în ce mai jos, până ce capul se scufundă între șoldurile fetei, în timp ce aceasta îl mângâia pe creștet ca în transă, răsfirându-și degetele printre pletele sale, cu ochii scânteind de sclipiri vicioase. Cerul se mai curăță de nori, iar lumina lunii pătrundea
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425974717.html [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
aude muzica sferelor în mișcare Într-un ochi-a pământului se-oglindește... O stea pâlpâind ce-acum se-odihnește Zorii stufoși prin hăuri se-arată, Luna-i pe cer și nu se dă plecată! Zăpada-n noaptea neagră-a adormit Înfrigurată-i Luna și-n ceruri s-a pitit. E dimineață și mi-ar prinde bine ... Pare ciudat...o incursiune-n mine, Toate drumurile arată cam la fel E-o alegere la noroc ar spune el.... Între rău și bine există-alternative
PUSTIURI MARI SE PIERD de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1492954052.html [Corola-blog/BlogPost/368607_a_369936]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > ÎNFRIGURATELE FANTASME Autor: Nastasica Popa Publicat în: Ediția nr. 2233 din 10 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Înfriguratele fantasme Umbră-mi ești, dar și lumină Cuprinsă-ntr-un noian de gânduri, Cărarea stelelor divină, Cu-aripi de vultur în adâncuri, O
ÎNFRIGURATELE FANTASME de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastasica_popa_1486712587.html [Corola-blog/BlogPost/375491_a_376820]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > ÎNFRIGURATELE FANTASME Autor: Nastasica Popa Publicat în: Ediția nr. 2233 din 10 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Înfriguratele fantasme Umbră-mi ești, dar și lumină Cuprinsă-ntr-un noian de gânduri, Cărarea stelelor divină, Cu-aripi de vultur în adâncuri, O dimineață ce îți lasă Miros de tei cu-a sa dulceață Și noaptea, când oare îți pasă
ÎNFRIGURATELE FANTASME de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastasica_popa_1486712587.html [Corola-blog/BlogPost/375491_a_376820]
-
Un soare-n spate-i se ascunde, Apoi îmi vii ca vreme bună Și te găsesc printre secunde, Un dor în umbră si lumină, Într-un noian dintr-o poveste, Cărarea stelelor Divină Când mă trezesc, ea nu mai este. Înfriguratele fantasme Din nopțile ce sunt geroase Le simt ca florile din basme, Plutind pe lac...mult prea frumoase! Referință Bibliografică: Înfriguratele fantasme / Nastasica Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2233, Anul VII, 10 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
ÎNFRIGURATELE FANTASME de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastasica_popa_1486712587.html [Corola-blog/BlogPost/375491_a_376820]
-
umbră si lumină, Într-un noian dintr-o poveste, Cărarea stelelor Divină Când mă trezesc, ea nu mai este. Înfriguratele fantasme Din nopțile ce sunt geroase Le simt ca florile din basme, Plutind pe lac...mult prea frumoase! Referință Bibliografică: Înfriguratele fantasme / Nastasica Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2233, Anul VII, 10 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nastasica Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ÎNFRIGURATELE FANTASME de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastasica_popa_1486712587.html [Corola-blog/BlogPost/375491_a_376820]
-
frunzulițe...al fiecărei crenguțe rupte din trupul copacului din care a crescut...; Sunt un martor neputincios...în fața ”tragediei” ce are loc în fața mea...; natura moare încet... schimbându-și culorile feței din verdele viu...în palida culoare a...morții. Privesc copacii înfrigurați, goi și sleiți de puteri sub loviturile necruțătoare ale vântului și ploii... Brațele întinse spre cer de parcă ar cere îndurare... dezbrăcate de frunze îmi strecoară în suflet un fior rece... Pașii calcă pe frunzele căzute, cerându-și parcă iertare de la
LACRIMI DE...TOAMNĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Lacrimi_detoamna_doina_theiss_1381083080.html [Corola-blog/BlogPost/352317_a_353646]
-
din 20 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului timpul iși țesuse pereții de ceară în jurul meu confundam inexplicabil întunericul cu lumina m-ai dezbrăcat de umbre ca de o haina umezită cu lacrimile cerurilor cu ochii vindecători din palmă iți întorc înfrigurată paginile sufletului * ce este scorbura dacă nu trauma mugurelui crud care nu a învațat încă sa vorbească în stamina zâmbetul din frunză și nici nu a visat vreodată să miroasă a copt? brațele -crengi înfloresc pagini scrise pe tulpină și-
RENAŞTERE DIN TRAUMA MUGURELUI de OANA RADU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Renastere_din_trauma_mugurelui.html [Corola-blog/BlogPost/355460_a_356789]
-
voi ieși în ploaie, lăsând-o să-mi curgă pe față-n șiroaie ca pe-o apa vie, neîncepută, ca pe-o binecuvântare, surâzând extraterestru, cu nepăsare, singuraticelor siluete ce îmi vor ieși zgribulite în cale, scuturându-se pe lângă ziduri înfrigurate umbre hilare, într-o greoaie echilibristică pe-nghesuitele și cenușiile tipare de transhumanțe milenare. TOTUȘI VIAȚĂ Peste marginea paginilor rămase de-o eternitate albe străfulgeră irizările verzi-aurii ale zilelor agile șopârle ce se fac nevăzute-ntr-o clipă în abisul nimicului
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? II de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1470762167.html [Corola-blog/BlogPost/365219_a_366548]
-
căzuți... nu mai au nici șansa și nici speranța de a mai vedea lumina bunăstării, ci doar întunericul cel mai de jos al sărăciei. Cei aflați pe buza prăpăstiei... în plină agonie - agățându-se de câte o liană fragilă, căutând înfrigurați“rădăcinile adevărului”. Dar adevărul... este împărțit între “cele doua tabere” de prădători neobosiți.. care supraveghează atent “ecoul prăpăstiei” având grijă să “curețe” - din când în când - orice ar “germina” și s-ar înrădăcina... mai mult decât ar permite siguranța celor
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“... (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI” ... ) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/In_cursa_pentru_varful_lantului_tr_valentina_becart_1338463003.html [Corola-blog/BlogPost/358723_a_360052]
-
da, să pornim degrabă, întări și Papa, furișând priviri peste umăr spre jocul de neînțeles al umbrelor peșterii, dar neînstare să atragă atenția și celorlalți asupra temerilor sale. Doar Patriarhul și Doc îi țineau isonul prin gesturi așijderea, în răstimpuri. Înfrigurați și înfricoșați, versiunile întinerite ale camarazilor cutezători porniră în șir de-a lungul apei clipocitoare. În aceeași ordine în care își începuseră urcușul pe munte, dar într-o liniște desăvârșită. Doar Miramoț se-ncumetă să spargă tăcerea la un moment
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1438495078.html [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
obrazul zdrențuit, de frigul unui noiembrie păcătos, ascunzându-și fața vizibilă și ochiul plângăcios care-i rămăsese de la ultima eclipsă. Vântul deja amețise răscolind frunzele rămase de la florăreasa localului, care-și făcea aprovizionarea de unde putea, iar acum seara se zorea înfrigurată la intrarea restaurantului să-și întâmpine preferențial clienții obișnuiți ai casei. Buchetele erau ornate cu ferigi ... în funcție de obraz, avea pregătiți câte trei și cinci trandafiri selectați cu greu. S-a orientat fără greș când ne-a văzut coborând dintr-un
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_anii_mei_apocaliptici_.html [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]
-
ultimul nivel. - Până aici ați plătit! Ne spuse ascensorul, după ce a oprit ... culmea, destul de lin, având mișcarea asemănătoare cu a unui asteroid înfuriat, aterizând pe o planetă necunoscută. Ne-a abandonat într-un hol întunecos. Giulia, și mai ales Edy, înfrigurați se grăbeau nejustificat ... cunoșteau zona. Îi văd că ies afară din bloc pe o ușă camuflată de-un intrând. Am rămas o clipă în urmă ... vroiam să gândesc, trăgeam adânc aer curat în plămâni, eram fericit! - Piruetez pe acoperișul lumii
ANII MEI APOCALIPTICI de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_anii_mei_apocaliptici_.html [Corola-blog/BlogPost/355527_a_356856]