7,435 matches
-
și, în momentul în care așteptările lui s-au adeverit, el a fost mai iute decît părtașa lui, încît nici n-au apucat să se atingă. Ritmul său a fost totuși altul decît al ei și pentru prima oară se înfrunta cu o strașnică presimțire care zăcea la fundul tainicei lui virtuți. Nici vorbă să se potrivească. În ultima seară Despina cumpără de la mănăstirea Sfîntul Naum două lumînări. Pe una din ele i-o dădu lui Leandru, iar pe cealaltă o
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
ei, înțelegând că trebuie lămurite originile și diseminarea textului. Însă destui din generațiile vârstnice și mijlocii, dacă le spui primele două versuri, spontan le continuă pe următoarele. Rezultă de aici că nu-i exclus ca Noaptea de Crăciun să fi înfruntat întunericul comunismului pe alte căi. Fiindcă poezia e vie în conștiința culturală românească. Nu însă în întregime, nu în totalitatea versurilor a fost inserată în cărți școlare frumoasa poezie a lui George Coșbuc. Deși sigur ar avea loc între cele
Și poeziile au soarta lor... by Teodor Tanco () [Corola-journal/Journalistic/14115_a_15440]
-
în clișeele burghez-patriarhale, iar apoi vituperează împotriva lui Niklaus. Nu înțelege nici măcar că personajul cel malefic e, de fapt, Coppelius și nu neapărat Niklaus. Sau poate că, de fapt, Hoffmann a ghicit ce se întîmplă, însă nu are curaj să înfrunte viața. O altă prejudecată spune că poetul autentic se refugiază între fantasme. Olympia are caracter, așa că, probabil, într-un ipotetic viitor comun, nu i-ar da ocazia să mai compună elegii. Prin urmare, să-l lăsăm, pentru moment pe Hoffmann
Galateea secolului XX by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14122_a_15447]
-
născut legenda pe urieșii zestrei folclorice, dispăruți, și ei, fără să se prea știe de ce - și încă mai puțin când. Ei mutau munții din loc, se scărpinau pe spinare cu falnici stejari smulși din rădăcini, puneau stânci în prăștii, se înfruntau în trânte năpraznice - aceasta ar putea fi explicația, dacă n-aveau cine știe ce minte. Sau, poate, o dată cu dinozaurii, ciocnirea unui meteorit de ghiață cu pământul pe atunci fierbinte fără nici un spor de încălzire adus de oameni, le-a fost fatală și
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
și eu l-am citit. Mi-am dorit ca portretul meu să fie purtat în Pekin, cu un poem caligrafiat în josul umărului. Mi-am dorit să zâmbesc dogmei și totuși să mă sacrific luptând împotriva ei. Mi-am dorit să înfrunt mașinăriile Broadway-ului. Mi-am dorit ca Fifth Avenue să-și amintească de potecile sale indiene. Mi-am dorit să vin dintr-un oraș minier, cu apucături grosolane și convingeri primite de la un unchi ateu și bețiv, rușinea familiei. Mi-am
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
nu și-a ideologizat mesajul. Cu același profil politic apare și cel aproape idolatrizat de autor - domnitorul Constantin Brâncoveanu. Evident, Principatele se aflau "pe marginea prăpastiei" și "clasa politică" se zbătea să găsească o soluție crizei în plină desfășurare. Se înfruntau două viziuni - cea a "deschiderii către occident" prin acțiuni concrete și fără echivoc, aici remarcându-se Cantacuzinii și Dimitrie Cantemir, și cea conservatoare, care punea pe prim plan, prin manevre sofisticate și diplomație alambicată, menținerea stării de până atunci, maestrul
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
de binecuvîntata prohibiție... Paginile sînt străbătute de o autenticitate rară în memorialistica românească. Foarte frumoase rînduri apar despre lenea boierească: "Trăiam într-o casă unde nimeni nu făcea nimic, consideram eu, afară de mine, care eram foarte ocupat. De dimineață mă înfruntam cu guvernante, profesori, profesoare care se luptau să mă învețe limbi străine, româna, matematica, pianul și cîte altele. ș...ț Ceaiurile, dineurile, vizitele și contravizitele se țineau lanț. Comme c'est ennuyeux de s'amuser!", exclama uneori bunica. Ele se
Istoriile conului Georgică by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15192_a_16517]
-
idee de lege, la aceste pachiderme ale rasei umane, având un alt mod de a fi, greu de înțeles pentru ceilalți aflați la vârste rezonabile, căpătară cu totul alte dimensiuni... Mai există un Dumnezeu bun și milos al acestor făpturi înfruntând semețe Timpul a tot distrugător?... Se mai roagă oare ele cumva, de Cel Presupus, simțind că momentul fatal se apropie?... Dacă moșnegii magnifici, rasa lor volteriană, nu mai aprind lumânări, nu mai cad în genunchi la icoane, nu se mai
Rugăciunea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13438_a_14763]
-
Dar o spui, nu cu supunerea, nu cu laudele cuvenite; gândești lucrul ca pe o ipoteză necesară, deși absurdă, o închipuire doar în Pustiul Galactic Universal... În față, creasta dealului se înroșește în amurg. Chit că nu contează, trebuie să înfrunți Zădărnicia... Să spui ceva, să te rogi, mă rog, dacă obișnuința logicii nu-ți dă pace... Cei doi plopi frați, dintre care unul uscat, încep să freamăte ușor în vântul de toamnă iscat... Rândul de anini șoptește ceva în văzduhul
Rugăciunea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13438_a_14763]
-
Traian Georgescu, Pseudolus și urmașii săi, erudită și plină de umor urmărire, peste veacuri, a avatarurilor sclavului viclean al lui Plaut. O competență și o acribie filologică impresionantă vădește studiul Le langage érotique des épigrammes prénéotériques, de Anca-Cristina Dan; autoarea înfruntă arida critică de text, apoi însă trece mult mai departe, degajînd valențele literare și mesajul fragmentelor, atît de puține și de mutilate, ale poeților preneoterici latini. Epilogul cuprinde eseul subtil al Cătălinei Popescu, prezentă de altfel în volum cu încă
Noi studii clasice by Gabriela Duda () [Corola-journal/Journalistic/13435_a_14760]
-
veac e tînăr”, posedînd un „grumaz fraged și inocent” și o piele ca a „cobrei regale”. E - mai încape vorbă? - perspectiva unei revitalizări. „Văduva” e femeia, pur și simplu femeia cu inepuizabilul său potențial genetic, care are putința de-a înfrunta marasmul provincial, de a-l depăși, sub proteguirea Atotputernicului: „Are și Văduva asta tehuie bucuriile ei./ Din cînd în cînd, bunul Dumnezeu/ somnolează îngăduitor, iar pîntecele său/ enorm// învăluie în crisalida umbrei binefăcătoare/ orașul de colb, Craiova./ După-amiază de vară
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
fost foarte puțini cei care au luat atitudine. Este cel puțin imoral ca oameni ca dl Cazimir, ca mine și ca alte milioane de români care poate că nu împărtășeau ideile lui Ceaușescu, dar nici nu aveau curajul să le înfrunte, acceptînd prin pasivitate ideea că acestea reprezintă opinia majorității, să se includă astăzi, pe baza unor sofisme mai mult sau mai puțin subtile, în aceeași oală cu Gheorghe Ursu (ucis în bătaie în beciurile Securității), Radu Filipescu (arestat și bătut
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
în aceeași oală cu Gheorghe Ursu (ucis în bătaie în beciurile Securității), Radu Filipescu (arestat și bătut crunt) ori Mihai Botez (iradiat de Securitate). Dincolo de subtilitatea paradoxului această apreciere îi jignește grav pe cei care au avut curajul să îl înfrunte deschis pe Nicolae Ceaușescu și produce în societatea românească - și așa lipsită de repere morale - o confuzie de valori de care nu pot profita decît pescuitorii în ape tulburi. Citind cartea lui Ștefan Cazimir am avut la un moment dat
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
cu o materie jovial-suavă: "Sunt singură, nu știu ce zici,/ Azi e duminică dang-ding./ Văd fir cu fir absența ta/ De pînză goală de paing" ( Scrisoare de duminică). Solitudinea, resimțită în calitatea ei de vid ( sacrificiu) social ca o veritabilă crucificare, e înfruntată la nevoie prin procedeele simplității bucolice: "Ești singur, iar nu știi ce zic,/ Eu zac în iarbă ca o cruce/ M-aș ridica doar să-ți ating/ Coroana de copac ferice" ( ibidem). Să ne întoarcem la imaginea lumii, care vădește
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
dacă n-ar dovedi o fermitate de oțel ori de câte ori sunt amenințatre privilegiile grupului în slujba căruia se află, dl. Timofte n-ar fi ajuns niciodată unde este. Ar fi rămas, probabil, același obscur ofițer care-și apăra, la fruntarii, patria înfruntând dușmanul cu spatele.
Edgar Allan Poe la S.R.I. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13787_a_15112]
-
această schimbare să fie și benefică. Viziunile existențiale dramatice, angoasante, aproape traumatice, scriitura confesiv-agonică, de ruptură, lexicul sărac, toate acestea, să-mi fie cu iertare, nu erau pentru el. Schimbând aproape radical registrul, Coșovei se despărțea, de fapt, de Coșovei, înfruntând riscul de a o lua de la capăt și de a sfârși într-o fundătură. Cel mai recent volum al său, Vânătoarea pe capete, este, din păcate, pe deplin relevant pentru traseul poetic neinspirat al autorului Ninsorii electrice. Cartea este, în
Vinicius uncool by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13812_a_15137]
-
izolarea în bibliotecă, unde îl așteaptă, "răbdătoare, tăcute, atîtea cărți de literatură bună, de adevărată literatură", la antipodul celor "care doar seamănă cu literatura și care de fapt n-au nici o legătură cu ea". Dar Alex. Ștefănescu preferă a-și înfrunta "adversarii" fățiș. Și anume scriind despre producțiile lor așa cum se cuvine, adică indicîndu-le implacabil, de cîte ori e cazul (și e prea adesea), reaua calitate, id est impostura. "Curatul meșteșug de tîmpenie" al vastelor lecturi indigeste se transformă astfel într-
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13899_a_15224]
-
Nouvelles. Critic și istoric literar, editor și descoperitor de mari nume. Lui îi aparține prima istorie a suprarealismului, el a fost primul care i-a publicat pe Roland Barthes, David Rousset sau Georges Perec, și primul gata să-și asume, înfruntînd un întreg scandal, editarea traducerilor cărților lui Miller, mai apoi ale celor scrise de Gombrowicz, ambii necunoscuți la data cînd, tînăr, Nadeau se grăbea să-i publice în versiune franceză, deschizînd astfel calea succesului lor european. Nadeau e apoi primul
Binecuvîntarea amintirii by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13949_a_15274]
-
oameni și de nelipsiții lor perceptori de impozite. Acolo, între acele mărfuri abandonate de cine știe cînd în cutii mari, există primejdia de a te preschimba în obiect, în sticlă, în cauciuc, în ladă de piroane, dar merită s-o înfrunți pentru detașarea și libertatea de care te bucuri. Găsisem în fine locul ideal ca să îmi petrec noaptea Putea să mă aștepte oricît, cu ochii pe ceas, cea pe care în sinea mea o numeam "răposata" Într-o zi mă gîndeam
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
degetul gros la buze în limbajul internațional, - A, sigur beau...de sting ( pusese de la ea traducătoarea, o bucureșteancă de-a noastră, nevastă de romancier). Atunci e bine, e foarte bine, admisese columbianul, un scriitor trebuie să prindă curaj, să-i înfrunte pe toți, și dacă mai are și parale, succesul e al lui Uite Hemingway... ( și spusese o întâmplare, la Paris, cu prietenul lui Fidel). Pe urmă îl întrebase brusc pe politicianul român dacă îi plăcea să fie lingușit și dacă
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
Constantin Țoiu Iar tactica lor, a chefalilor, mai spunea maiorul, era, cum ziceam, curajul, era îndrăzneala, adică să înfrunte lumea direct, la suprafață, fără ascunzișuri, să se dea ei cumva la fund, unde apa-i mai turbure? nici pomeneală. Degeaba-și aruncau ăi de la mahune năvoadele lor la fund îngreunate cu plumb, dedesubt, unde orișice ființă făcută să fie
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
ca să scape, - nu, chefalilor ăstora, domnule, le place lumina, le place soarele, umblă numai pe sus... Când orișice pescar vrednic de acest nume știe că un chefal adevărat, demn de numele lui, care în grecește înseamnă cap, chefalos, căpățână, nu?... înfruntă isteț orice pericol, fățiș, unde totul se vede limpede, însăși limpezimea asta bărbătească fiind firea lui adevărată. - Ați mâncat vreodată chefali? întrebase din senin. - Iooo !... Noooo! făcuse jignit. Cel mai bun ascunziș, ori cea mai bună direcție de atac, depinde
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
Mihai Mandache În lipsa unor figuri carismatice precum Vaclav Havel sau Lech Walesa, grupurile de partizani care se refugiau în munți pentru a înfrunta aparatul de represiune al partidului-stat au devenit simboluri ale rezistenței anticomuniste din România și au căpătat un statut aproape legendar. Volumul Cazul Șușman în judecata răchițenilor (Casa de Editură Napoca, 2005), scris de Teofil Răchițeanu și Teodor Boc, este o
O altă față a luptei împotriva comunismului by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10408_a_11733]
-
a retras în urma celor întâmplate lui Ioan, ci ne dă și nouă această învățătură: când vă urmăresc pe voi în cetatea aceasta, fugiți în cealaltă (Mt. 10, 23)? Așadar, dacă fără vina noastră ne apare vreun necaz, trebuie să-l înfruntăm cu mult curaj și încredere; cu toate acestea, dacă este cu putință să-l ocolim, ar fi o îndrăzneală prea mare dacă n-am face-o”. (Origen, Din comentariul la Evanghelia după Matei, din cartea a X-a, C, XXIII
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a prinților, creștinul nu dă înapoi decât în fața lui Dumnezeu, Căruia îi aparține. Triumfător și victorios el râde în fața celui ce l-a condamnat. Căci este învingător cel ce obținut ce a dorit. Sub ochii generalului, ce soldat n-ar înfrunta primejdia cu cea mai mare îndrăzneală? Nimeni nu primește răsplata înainte de a fi pus la încercare. Un general însă nu poate da ce nu are, adică nu poate prelungi viața soldatului, poate însă să-i acorde distincții militare. Soldatul lui
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]