1,738 matches
-
mai avea cum să renunțe. Așa că, era de datoria lui să-și îndure chinul până la capăt. O bucată de timp, prin liniștea nepătrunsă a pădurii, nu au răzbit decât icnetele tot mai istovite ale omului, care făcea din ce în ce mai greu față înfruntării și mârâiturile neostoite ale zmeului, care părea a fi de neînvins. Și, înainte cu puțin ca din Anghel Furcilă să se scurgă ultimele picături de vlagă, când nu se mai aștepta la nimic și începuse să creadă că i-a
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
protestat, dar pe urmă a căutat cu tot dinadinsul să-mi arate că e diferit. În adolescență m-a păscut un mare pericol, să-l pierd. Magnetismul teribil dintre noi de la început se transformase în măcinare și într-o continuă înfruntare. "L-am întors acasă prin rugăciune". L-a salvat și mintea lui strălucită, talentul lui neobișnuit pentru matematici. Mă intimida cu inteligența lui, găsea rezolvări la probleme complicate care-i întreceau vârsta, nu învăța din manual demonstrațiile unor teoreme, le
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită () [Corola-journal/Imaginative/7502_a_8827]
-
ONU, în SUA și în alte câteva țări ale Asiei Orientale și ale Americii de Sud, nu s-a lăsat smuls din lumea esențelor: explicația stă în harul său, care nu s-a lăsat distrus; un astfel de om iese luminat din înfruntări. În toată agitația “lumii de jos” n-a uitat că “permanentele colivii” în care se zbat oamenii au o poartă care se deschide brusc spre înălțimi și prin care filosoful, poetul, misticul, circulă fără a fi condamnat să rămână doar
Vassilis Vitsaxis și echilibrul lumilor poeziei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/13176_a_14501]
-
le imploră ajutorul, căci e gata-gata să trădeze. Prin chiar prezența lor - ca martori, prin discurs și prin portrete reînviați - de acea dată strămoșii îl salvează pe don Ruy Gomez de Silva. Portretele sînt, de fapt, cele care decid soarta înfruntării pentru Hernani, proscrisul. Charles Surface, nepotul risipitor, nu-și vinde rudele (în efigie) decît atunci cînd nu mai poate vinde nimic altceva. După ce și argintăria și biblioteca au ajuns pe la zarafi și anticari, i-a mai rămas, ca ultimă resursă
Portretele trăiesc by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13174_a_14499]
-
mult. Iar eu nu întreb, pentru că știu, chiar înainte de a pune în funcțiune aparatul, pe cine urma să văd. Stiu chiar mai mult de-atât: că sub privirile satisfăcut-ironice ale moderatorului voi asista la un dialog al surzilor, la o înfruntare — expresivă pe alocuri, dar profund sterilă în cele din urmă și, de la un capăt la altul, exasperantă —, în care interlocutorii își vor lua unul altuia cuvântul, se vor acuza de lucruri aiuritoare, vor invoca situații penibile și, finalmente, ne vor
Procesul comunismului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13316_a_14641]
-
totuși restrâns. Dar temele ei, nu puține, sunt excelent puse în pagină, toate țintind ideea cardinală a normalității. Deși nu vrea să tragă o concluzie, aceasta reiese din text: „Un lucru mi-a devenit însă limpede: în anii dintre războaie, înfruntarea dintre bine și rău se petrece în genere în limitele normalității și, de cele mai multe ori, binele câștigă.” Dovadă că într-un timp infim (două decenii) „a luat naștere o lume nouă, temeinic construită, care a învins vechile inerții.” Și totul
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
Cicero, la rîndul lui dispare, ajunge sau visează că a ajuns la Roma, micul Caesar devine locțiitorul unchiului său, Marius și luptele pe viață și pe moarte se reiau, de astă dată cu altă miză. De la "copilăriile" de altădată la înfruntările cu barbarii cappadocieni nu e decît un pas, care poate însă răsturna istoria. Aceeași ambiguitate, care amestecă planurile temporale în relatarea despre vremea lui Cicero, făcînd din întreaga narațiune un flash-back lămuritor, întrucîtva, pentru scurtul fragment, scris în italice, de la
Istorie la două mîini by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12041_a_13366]
-
acesta, sub impulsul subconștientului, o agresează pe Deea într-un act disperat de finalizare a posesiunii mamei. Tentativa de viol asupra Deei suprapusă delirant cu rememorarea seducerii mamei (remember Elogiul mamei vitrege?), seducere incomplet recuperată mental, este punctul liminal al înfruntării obsesiei oedipiene. Sub șocul conștientizării fantasmei - o va recunoaște pe Deea înainte ca actul să fie consumat - Cezar își va afla explicația "rătăcirii". Memoria se va deschide complet, secretul din subconștient se va lumina, iar vindecarea de obsesia incestuoasă poate
Cu mama pe canapea by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12151_a_13476]
-
puneam tălpile goale, înțelesei că mă aflam în patrie, undeva prin Oltenia. Aburii telurici mă învăluiau, învigorându-mă, servindu-mi de încălțări. Și năpristan un gând mă scutură, ca un atac de malarie; era ziua alegerilor, pierdeam ocazia celei din urmă înfruntări cu rivalul meu, Ghelase. Ochii mi se umplură de lacrimi. Hohoteam. Ghelase avea să mă aștepte zadarnic, fără adversar nu se putea alege. Iar postul i se potrivea ca o mănușe. Cât mă privea, degeaba achiziționam Curtea Supremă, în lipsa unor
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
și când, el are tentația să-l imite. E chiar nostim când tenorul (Don Ottavio) își ia un scaun, îl plasează la rampă și cântă liniștit către noi. Primordialitatea muzicii domină întregul final. Către sfârșitul scenei de teroare, în timpul ultimei înfruntări între îndrăzneala temerară a seducătorului și pedeapsa fatală, când deznodământul pare a fi iminent se înalță din fosă, parcă atrasă în magia clipei, întreaga orchestră. Ea rămâne, cu dirijor cu tot, la nivelul scenei. Cortina se închide repede și Leporello
Wagner și Mozart la Opera din Budapesta by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12164_a_13489]
-
lumea. în vremea lui Nero, Silius Italicus consacră și el o epopee războaielor dintre Roma și Cartagina. în Punicele sale, el descifrează acest conflict istoric cu rădăcini legendare, determinat de voința divină a Iunonei și a Venerei, ca pe o înfruntare între Bine și Rău, Dreptate și Nedreptate. Epopeile istorico-legendare latine celebrează adesea victoria asupra Cartaginei, izbândă decisivă pentru Roma în tentativa sa de a dobândi statutul de mare putere, ca pe o rezolvare a unui antagonism cu origini mitice. Privindu
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
află în afara cadrului. Jocul de go al cititorului devine un "simultan": cînd cu ea, cînd cu el, așteptînd nu dez-nodămîntul, ci, pentru că întîrzie, nodul. Lecția de go devine curs de arta războiului care pune față în față două modele de înfruntare: cel macchiavelic al modernității și cel simbolic al tradiției. Cititorul primește experiența unei înțelepciuni pe care scriitoarea a avut șansa, după ce a cules-o, să o poată exprima: nu contează cine învinge, ci încercarea de a cîștiga, tu, împotriva jocului
Lumini și umbre by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12819_a_14144]
-
de sute de ori de la un capăt la altul de șoferii de cursă lungă (adevărați "specialiști" în producerea apropierii), de negustorii de mașini, de contrabandiști chiar, de clienții Eurolines-ului, într-un cuvânt de toți cei care își asumă rutina inerentă înfruntării cotidianului. Puțini eseiști de după 1989 s-au dovedit mai preocupați de ceea ce "se petrece pe tăcute, aproape pe neobservate și deloc spectaculos" (în zonele de frontieră, acelea concrete care nu întotdeauna coincid cu etericele frontiere ale spiritului, în vastele bazaruri
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
și adună apele, Iliescu va fi probabil rugat să dea o mână de ajutor foștilor protejați. Suficiente dileme, așadar, pentru a nu ne plânge de plictiseală. N-am spus nimic despre rolul pe care-l va juca în toată această înfruntare Traian Băsescu. Până în clipa când scriu acest articol - dimineața lui 10 iulie 2005 - președintele s-a menținut într-o expectativă misterioasă. Ca principal artizan al ideii alegerilor anticipate, el nu va putea să tacă prea mult. E important ca atunci când
Tăcerea furtunii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11512_a_12837]
-
în a folosi orice metodă, talentul de a-și asocia elementele declasate ale societății au constituit arme redutabile. Moștenitor al unei întregi tradiții de lupte violente pentru putere, Ion Iliescu a respirat de mic aerul fetid al nesfârșitelor comploturi, al înfruntărilor cu deznodământ sângeros din interiorul sectei comuniste. După decembrie 1989 el n-a făcut decât să aplice - când mai radical, când mai relaxat - aceste învățături. Și totuși, inculparea lui Ion Iliescu pune, cel puțin pentru mine, și o problemă de
Ur-fascism și Ur-comunism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11598_a_12923]
-
dacă e să ne gândim la baia de sânge de la începutul carierei de traficant de droguri a lui Tony, din care el emerge ca dintr-o experiență mistică. De data aceasta însă, violența cadrează cu cea descrisă de teoreticienele franceze: "înfruntarea ca trăsătură a interacțiunii umane din zona interpersonală intimă - ceea ce vedem sistematic în schema narativă a serialelor americane difuzate și la noi cu procedeul tehnic al filmării preferențiale în "plan apropiat" (deci asocierea dintre o anumită schemă narativă și anumite
Violența de la ordinea zilei by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11637_a_12962]
-
veille trece din nou, retrospectiv, la o altă turație, prin aceleași bătălii, prin delimitări, prin închideri și deschideri succesive de nuanță. Cu precizarea, strecurată printre rînduri, îmbucurătoare, de n-ar fi atinsă de-o anume "orbire" (pesemne, voluntară...), că, trecute "înfruntările" cu mai vîrstnicii și mai ajunșii (cultural vorbind...) confrați, s-a dus și greul. Viitorul nu le mai promite optzeciștilor vreo concurență sau vreo contestare: "Așa-numita Ťgenerație '90ť, inventată polemic de critici concurenți încă dinainte de Decembrie 1989, nu este
"Lupii" sub lupă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11669_a_12994]
-
ușor decît aș fi crezut să împiedic ieșirea pe teren". Pe Pașadia îl amenință cu "darea în vileag a dedesubtului acelei Ťafaceriť, care numai de Ťonoareť nu se putea numi". Speriat că-și pierde renumele de "monsieur", Pașadia renunță la înfruntare. La rîndul său, Pantazi cedează atunci cînd Ilinca - la sfatul martorului - îi cere stăruitor, "ca întîi dar de logodnă, renunțarea la duel". Nu numai "plictiseala" l-a pus în mișcare pe martorul pacificator, ci și teama că Pașadia o să-l
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
secolului al XIX-lea - notează Vasile Alecsandri -, "bonjuriștii" români se duelau "pentru motivuri de nimic".29 Cam la fel se întîmplă lucrurile peste un secol, în 1926, cînd își plasează Camil Petrescu duelul din romanul Patul lui Procust. Evident, cauzele înfruntării țin de codul cavalerismului în societatea mondenă bucureșteană. Fiind "la băi", la Tekirghiol, Fred Vasilescu o jignește în public pe doamna T., iar George Demetru Ladima îi cere satisfacție. Și de data aceasta duelul se dovedește a fi un complicat
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
a fi un complicat ritual masculin cu motivații minore și rezultate nule. Un fel de coregrafie virilă de rut, menită să impresioneze femela. Au fost aleși patru martori, cîte doi pentru fiecare adversar, care s-au întîlnit ca să stabilească condițiile înfruntării și să le consemneze într-un "cartel". S-a ales pistolul ca armă (Fred era și "bun scrimeur"). Pentru că nu au găsit pistoale în Constanța, un martor a plecat cu mașina și le-a adus de la București. Martorii au schimbat
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
pentru că cele vizate se dovedeau improprii. După cum am văzut, în foarte multe cazuri, femeia disputată (sau unul dintre martori) intervine pentru a tempera avîntul războinic al dueliștilor. Și în romanul lui Camil Petrescu, doamna T. a încercat să împiedice producerea înfruntării. Explicîndu-i-se că duelul a devenit "inevitabil", ea a implorat un martor ("a stăruit atît, a plîns aproape") ca măcar "să nu existe victime". La rugămintea doamnei T., dar nedorind nici ei "să-și provoace complicații", martorii au aranjat ca armele
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
Romanul Patul lui Procust a apărut în 1933, iar Thomas Mann a publicat Muntele vrăjit în 1924. În duelul dintre Settembrini și Naphta, cel dintîi trage și el în aer, ridicînd pistolul "foarte sus". Cu toate asemănările, mizele celor două înfruntări sînt esențial diferite: un simplu act monden de cochetărie masculină în cazul romanului camilpetrescian, o uriașa dispută ideologică în cazul cărții lui Thomas Mann. Dar și modul de desfășurare a duelului este diferit. Cînd Settembrini trage în aer, Naphta nu
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
totuși cîteva excepții: duelurile reale, practicate de iuncherul B.P. Hasdeu (cu precizarea că s-au produs în coordonatele civilizației cazone țariste), și duelurile virtuale, prezente în dramaturgia lui Camil Petrescu. În rest, duelurile din istoria/cultura română sînt de regulă înfruntări ratate: trucate, mimate, simulate, caricaturizate, refuzate, neterminate sau amînate. NOTE 23. G. Călinescu, Istoria literaturii române, Ediție Al. Piru, Ed. Minerva, 1986, p. 371 24. Idem, p. 370 25. B.P. Hasdeu, Opere, vol. III, Ediție Stancu Ilin și I. Oprișan
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
găsi că păcatul este plăcut și că are vreme să se pocăiască".15 Boierul Răducanu Rosetti Uneori, gloanțe oarbe se foloseau nu numai la duelurile jucate de "ahtorii" din piesele de "fteatru" scrise sau adaptate de Negruzzi, ci și la înfruntările reale. Pe la 1853-1854, doctorul Cihak a fost desemnat ca martor al boierului moldovean Răducanu Rosetti la duelul acestuia cu Leon Cantacuzino. O înfruntare impusă de "un schimb de cuvinte" între cei doi protagoniști. Cihak a constatat faptul că "duelul nu
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
la duelurile jucate de "ahtorii" din piesele de "fteatru" scrise sau adaptate de Negruzzi, ci și la înfruntările reale. Pe la 1853-1854, doctorul Cihak a fost desemnat ca martor al boierului moldovean Răducanu Rosetti la duelul acestuia cu Leon Cantacuzino. O înfruntare impusă de "un schimb de cuvinte" între cei doi protagoniști. Cihak a constatat faptul că "duelul nu se poate evita" și i-a fost teamă că se poate întîmpla "o mare nenorocire" în caz că moare vreunul dintre adversari, fiecare fiind "căsătorit
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]