121 matches
-
Închinare în Duh și Adevăr, în PSB, vol. 38, p. 479) Manifestarea ereticilor „Nimic n-are vreo însemnătate pentru ei, în discuțiile lor pot să aibă păreri felurite, câtă vreme sunt înțeleși într-ascuns să înfrângă unicul adevăr. Toți se îngâmfă, toți făgăduiesc știința. Catehumenii înșiși se socotesc desăvârșiți mai înainte de a fi fost învățați cum se cuvine de către alții. Cât despre femeile eretice, ce îndrăznețe sunt! Cutează să învețe ele pe alții, să discute, să facă exorcisme, să făgăduiască vindecarea
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și al celor false, ca să aleagă pe cele ce trebuie. Dacă l-ar avea, ar asculta de dumnezeieștile Scripturi”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII-a, cap. XVI, 94.4.-94.6., în PSB, vol. 5, p. 536) „Pentru că se îngâmfă cu închipuita lor înțelepciune, își pierd toată ziua în discuții, arătând că se gândesc să pară mai degrabă filosofi decât să fie. Astfel nu pun la temelia realităților principii care nu pot fi răsturnate, ci se lasă influențați de păreri
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
razna. Am crezut că mama și surorile tale mi-au pregătit ceva urât la sosire. De pildă, să-mi toarne ulei încins în cap sau ceva în genul ăsta. James stătea acolo, privindu-mă direct în ochi, cu un zâmbet îngâmfat pe buze, acceptând ușurința cu care fusese lăsat să intre din nou în Bârlogul Ursului, de parcă ar fi avut tot dreptul, crezând probabil că, deși eram dintr-o familie de nebuni și dintr-un neam de sălbatici, era în perfectă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
ca persoane private, d-lor sânt niște oameni serioși. Nu se poate nicicând bănui că d-lor făuresc acasă, cu câțiva intimi, zgomotul că vor fi chemați la minister, pentru a-și face cine știe ce treburi particulare sau spre a se îngîmfa două trei zile de salutările postulanților la departamentul ce și-au destinat înșiși. Dar d. Pseudo-Urechie nu cumva o fi venind la minister fără știrea M. Sale, nici a d-lui Brătianu? Nu cumva zgomotul despre chemarea d-lui Urechie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trecut în Turcia”. Nu știm care au fost pierderile moldovenilor. În pomelnicul de la Mănăstirea Bistrița sunt menționate 13 nume ale boierilor: „Acești pani au murit în război cu agarenii”. Trei dintre ei făceau parte din Sfatul Domnesc.” „Nu s-a îngâmfat Ștefan în urma acestei biruințe, scrie Dlugosz, ci a postit 40 de zile cu apă și cu pâine. Și a dat poruncă în țara întreagă să nu cuteze cineva să-i atribuie lui acea biruință, ci numai lui Dumnezeu, cu toate că știau
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Albe. La puțin timp după cucerirea ei de către turci, creștinii rămași în cetate „trimițând știre domnului Moldovei - ne relatează Sa'adeddin - i-au făgăduit că îi vor preda cetatea dacă va veni pe neașteptate. La rândul său, acest nedemn (Ștefan), îngâmfându-se, a sosit cu corăbiile lângă cetate și a pregătit scări. Atunci, apărătorii cetății (turcii), aflând de trădarea acelor ghiauri, i-au trecut pe toți prin sabie. Pe când așteptau cu luare aminte sosirea dușmanului, acel umil (domnul Moldovei) a venit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Își purta pe braț fulgarinul și haina. Lăsă fulgarinul în iarbă, își îmbrăcă haina, pe urmă își trase încet și fulgarinul pe el, continuând să privească în grădină. Pe chip, îi revenise ceva din expresia pe care Alex o considerase „îngâmfată“. Pe urmă se întoarse și porni pe cărarea ce ducea la poarta din fața casei. Adam se așeză din nou și luă volanul în mâini. Îl auzi pe Zet lătrând, pe undeva. George, deși era într-adevăr curios s-o vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
scrisori a părintelui Marin Mersenne (1588-1648), care Îi scria În 1630 filosofului: „Celor care cred că nu Înțelegeți nimic din filosofia scolastică le fac cunoscut că o știți la fel de bine ca și maeștrii care Îi Învață și care par mai Îngâmfați de atâta dibăcie”. În Evul Mediu, filosofia cunoștea o destul de complicată paletă de metode, printre ele numărându-se, ca mai importante, următoarele: scolastica, dialectica, autoritatea și analogia. Scolastica era numele dat metodei fundamentate Îndeosebi pe gramatică, Învățații și profesorii vremii
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
toate averile mele de le-aș împărții și trupul meu de mi l-aș da să ardă, dar dacă n-am iubire, nimic nu-mi folosește. Iubirea rabdă îndelung; iubirea se dăruie; ea nu invidiază; ea nu trufește, nu se îngâmfă; ea nu se poartă cu necuviință, nu-și caută pe ale sale, nu se întărâtă, nu-și ține în seamă răul, nu se bucură de nedreptate, ci de adevăr se bucură; pe toate le suferă, pe toate le crede, pe
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
perioada petrecută cu Lambert, învățase și să reconstituie arbori genealogici ai aristocraților și blazoanele lor din pergamente vechi adunate de tatăl său din arhiva bisericii St. Mary Redcliffe. A făcut exact acest lucru pentru un anume Henry Burgum, un tinichigiu îngîmfat din Bristol, care a fost fascinat să audă de la Chatterton că era urmaș al străvechilor nobili ai ținutului (și anume al lui "Simon de Seyncte Lyse, alias Senliz, care s-a măritat cu Matilda, fiica lui Waltheof, Conte de Northumberland
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
pentru sensul "a termina", murmuie/murmuiește, se olecăie/se olecăiește, orbecăie/orbecăiește, piscuiește/piscuie, se străduie/se străduiește, se tânguiește/se tânguie, țăcăne/țăcănește, zgândăresc/zgândăr) și ceva mai puține aparținând conjugării I (cruntă/cruntează, curează/cură, împuie/împuiază, se îngâmfează/se îngâmfă, înjgheabă/înjghebează, înstrună/înstrunează, înveșmântează/înveșmântă, învie/înviază, învolburează/învolbură, rășchiră/rășchirează, șchioapătă/șchiopătează, se țuțuie/se țuțuiază), dar și verbe neologice (anticipează/anticipă, demarchează/demarcă, inventează/inventă, preliminează/prelimină, raportează/raportă "un venit", reanimă/reanimează, reînvie/reînviază
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
a termina", murmuie/murmuiește, se olecăie/se olecăiește, orbecăie/orbecăiește, piscuiește/piscuie, se străduie/se străduiește, se tânguiește/se tânguie, țăcăne/țăcănește, zgândăresc/zgândăr) și ceva mai puține aparținând conjugării I (cruntă/cruntează, curează/cură, împuie/împuiază, se îngâmfează/se îngâmfă, înjgheabă/înjghebează, înstrună/înstrunează, înveșmântează/înveșmântă, învie/înviază, învolburează/învolbură, rășchiră/rășchirează, șchioapătă/șchiopătează, se țuțuie/se țuțuiază), dar și verbe neologice (anticipează/anticipă, demarchează/demarcă, inventează/inventă, preliminează/prelimină, raportează/raportă "un venit", reanimă/reanimează, reînvie/reînviază, solvă/solvește
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
iar DOOM2 acceptă variația liberă a celor două forme: 53 de subiecți au ales forma inventează, 2 subiecți au ales inventă și unul dintre subiecți ("nespecialist") a subliniat ambele forme, cu precizarea că sunt la timpuri diferite 5; ● el se îngâmfează/el se îngâmfă − se îngâmfă în DOOM1 și variație liberă în DOOM2: 49 de subiecți au optat pentru se îngâmfează, 6, pentru se îngâmfă, unul dintre subiecți ar folosi ambele forme și unul nu a subliniat niciuna dintre forme; ● el
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
variația liberă a celor două forme: 53 de subiecți au ales forma inventează, 2 subiecți au ales inventă și unul dintre subiecți ("nespecialist") a subliniat ambele forme, cu precizarea că sunt la timpuri diferite 5; ● el se îngâmfează/el se îngâmfă − se îngâmfă în DOOM1 și variație liberă în DOOM2: 49 de subiecți au optat pentru se îngâmfează, 6, pentru se îngâmfă, unul dintre subiecți ar folosi ambele forme și unul nu a subliniat niciuna dintre forme; ● el se înghesuie/el
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
a celor două forme: 53 de subiecți au ales forma inventează, 2 subiecți au ales inventă și unul dintre subiecți ("nespecialist") a subliniat ambele forme, cu precizarea că sunt la timpuri diferite 5; ● el se îngâmfează/el se îngâmfă − se îngâmfă în DOOM1 și variație liberă în DOOM2: 49 de subiecți au optat pentru se îngâmfează, 6, pentru se îngâmfă, unul dintre subiecți ar folosi ambele forme și unul nu a subliniat niciuna dintre forme; ● el se înghesuie/el se înghesuiește
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
inventă și unul dintre subiecți ("nespecialist") a subliniat ambele forme, cu precizarea că sunt la timpuri diferite 5; ● el se îngâmfează/el se îngâmfă − se îngâmfă în DOOM1 și variație liberă în DOOM2: 49 de subiecți au optat pentru se îngâmfează, 6, pentru se îngâmfă, unul dintre subiecți ar folosi ambele forme și unul nu a subliniat niciuna dintre forme; ● el se înghesuie/el se înghesuiește − forma se înghesuie este recomandată de ambele ediții ale DOOM-ului: 48 de subiecți au
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
subiecți ("nespecialist") a subliniat ambele forme, cu precizarea că sunt la timpuri diferite 5; ● el se îngâmfează/el se îngâmfă − se îngâmfă în DOOM1 și variație liberă în DOOM2: 49 de subiecți au optat pentru se îngâmfează, 6, pentru se îngâmfă, unul dintre subiecți ar folosi ambele forme și unul nu a subliniat niciuna dintre forme; ● el se înghesuie/el se înghesuiește − forma se înghesuie este recomandată de ambele ediții ale DOOM-ului: 48 de subiecți au subliniat forma se înghesuie
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
România. Considerații istorice Există un sentiment de umilință crescândă în momentul în care cunoști tot mai bine o temă, deoarece îți dai seama cât de mult nu poți cunoaște din acel domeniu și cât de limitat ești. Este adevărat, cunoștința îngâmfă, însă acest lucru se petrece în viața celui care nu s-a comparat niciodată cu Dumnezeu care este Atotcunoscător. Când îți dai seama câte lucruri nu le poți cunoaște pentru că nu mai ai acces la ele îți dai seama cât
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
războiți fiind, și războindu-ne în apărare, să dobândim puterea de a deosebi virtutea și păcatul. 2. Apoi, dobândind prin luptă și durere virtutea, să o avem sigură și nestrămutată. 3. A treia, ca înaintând în virtute, să nu ne îngâmfăm, ci să ne învățăm a ne smeri. 4. Pentru ca, după ce am fost ispitiți de păcat, să-l urâm cu ură desăvârșită. 5. Iar a cincea, care-i mai presus de toate, ca, devenind nepătimași, să nu uităm slăbiciunea noastră, nici
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
FREAMĂTUL, revistă apărută la Piatra Neamț, lunar, între ianuarie și mai 1925 (cinci numere), apoi la Focșani în ianuarie-februarie 1927 (un număr dublu). Director: Gabriel Drăgan. În Cuvânt înainte se spune că nu sunt agreate literatura și arta „îngâmfate cu «ismuri» șubrede”, ci trăirile autentice, „un prinos al sufletelor ce se încheagă”. Rubrici: „Cronica revistelor”, „Cărți”, „Cronica literară”, „Prin reviste”. Semnează versuri Gabriel Drăgan, Constantin Goran, M. Bantaș, iar proză scrie Ionel Todericiu. Se publică traduceri făcute de Pimen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287086_a_288415]
-
În ultima instanță - prizonieratului lor. Cu o sinceritate care i-a șocat pe mulți dintre confrații de la unu, el scrie aceste propoziții nu lipsite, nici ele, de un anume patetism: „CÎt de departe mi se par de aici acele pretenții Îngîmfate de «eliberare din artă». Ascultă: mă supără nu ceea ce faci, ci pretenția ta că faci «altceva» cînd faci același lucru: adică literatură, adică: pictură. [...] Să rămînem la uneltele noastre. Suntem literați, suntem pictori”. Cu toate că nu era nouă În ce-l
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
diferență de voltaj”. Încît nu e de mirare că poetul care mărturisește că „Între a trăi aventura și a o scrie prefer(ă) ipostaza din urmă”, ajunge, În pragul rupturii cu camarazii de la unu, să se distanțeze de „acele pretenții Îngîmfate de «eliberare din artă»”, recunoscîndu-și, nu fără mîndrie, statutul de scriitor. Trădare a spiritului avangardist? - Răspunsul poate fi dat din două direcții. Mai Întîi, observînd că, la fel cu majoritatea militanților mișcării, și Voronca se „clasicizează” Într-o fază mai
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
războiți fiind, și războindu-ne în apărare, să dobândim puterea de a deosebi virtutea și păcatul. 2. Apoi, dobândind prin luptă și durere virtutea, să o avem sigură și nestrămutată. 3. A treia, ca înaintând în virtute, să nu ne îngâmfăm, ci să ne învățăm a ne smeri. 4. Pentru ca, după ce am fost ispitiți de păcat, să-l urâm cu ură desăvârșită. 5. Iar a cincea, care-i mai presus de toate, ca, devenind nepătimași, să nu uităm slăbiciunea noastră, nici
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
leprele iudaice și masonice din țară și străinătate. Rozin, acest lingău la masa lui Auschnit, e un poltron care a încercat să facă pe nobilul și pe marele magnat, dar nu i-a reușit. După ce e prost, mai e și îngâmfat! Băgate-aș... de lichea patentă, s-a înfuriat Rozin. Dacă ai văzut că nu poți să mă tapezi și nici cu lacrimi prefăcute n-ai putut să obții nimic, te-ai apucat să mă denigrezi și să mă insulți în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ai în cap? Nu actul ignoranței, al necunoașterii, e lucrul cel mai grav pentru om, această lacună se poate remedia. Dar care? Îngâmfarea! De boala aceasta suferă în general cei ignoranți. Ignorantului nu-i stă bine dacă nu e și îngâmfat. E bine să ne cunoaștem limitele. Nimeni nu crede despre sine că este prost, incapabil sau lipsit de posibilități. Dar e bine să înțelegem că fiecare e înzestrat deosebit și își are locul lui între ceilalți. În raport cu corpul social, mai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]