1,615 matches
-
mă împingă). Și de îndată, cu o mișcare simplă (după omoplatul lui, ca într-un loc cunoscut) i-am înfipt cuțitul, simțind cu vîrful golul surpător al inimii omenești. A chițcăit ca un șobolan într-un colț. "Ma-mma-aa", a mai îngînat. Apoi s-a zbătut un pic, dar fără să scoată un sunet. Pur și simplu, se cutremura din tot trupul. Am scos casetele, le-am pus la mine în buzunar. Ce reportofon mic. Am luat tot, am verificat. Am stat
VLADIMIR MAKANIN – Undergroud sau un erou al timpului său by Emil Iordache () [Corola-journal/Journalistic/12591_a_13916]
-
aur. Scrisul meu trebuie să fie strălucitor. Vorbind, eu îmi tai gîtul împrejur pentru Tine. îmi iau de pe limbă coroana de spini și }i-o așez pe creștet, Doamne. Și iată, în jurul proscomidiei, mulți arhierei, preoți și diaconi cîntă liturghia, îngînă rugăciuni înfricoșate, se rotesc în jurul Mesei, implorînd har, îmbrăcați în odăjdi de mătase, în luminoase stihare, agitînd cruci și cădelnițe, iar înaintea lor, pe Sfîntul pristol, se arată de față Trupul și Sîngele Mîntuitorului" (Psalmul 8). Avem a face astfel
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
-i fiu cișmea? Cui să-i ling rănile sub cer, - când spaima-și pune-asupra mea pecetea... Ultima călătorie a lui Tolstoi Gară de-o clipă: trenul n-are nici o rațiune ca să nu rămână pe loc. Ci bucuria-mi se îngână cu panica. Ezit să plec de-aici. Vezi, către azi nu duce nici un drum. Oare de ce voi fi rămas în halta aceasta, mai curând decât într-alta? În întâmplare nu prea cred, oricum. Astapovo, iubita mea, e gara, în care
BÖSZÖRMÉNYI ZOLTÁN - O sumă de sonete by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/11444_a_12769]
-
a sa pecete funebra Îngăduie acum revelația seninătății: o iubire expurgata, de limpezimea cerului sticlos, și-a domolit furiile temperamentale, rămînÎnd senina și sfîșietoare totodată. Descoperim aici atitudinea mioritica; poetul elimina suferință, Isi vindeca spaimă de urît doinind: „Doina o Îngîn și-o uitu”. Grefele de poezie populară În registrul bocetelor și colindelor fortifica această lirica (care, rămînÎnd doar „de inimă albastră”, s-ar fi anemiat). Or, Cezar Ivănescu actualizează doina și ne reamintește efectul ei cathartic pentru sufletul românesc; Încercat
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
și glas de cucuvea. Nu dau nimic, topazul mă-nflorește, turcoazul plânge, fă-mă o cișmea! Deaceea-ți scriu acum, la miez de noapte: vreau să trăiesc, să mor și moartea ta! Ciută albă - iarna din mine, Hades visează, Persefona mă-ngână! Ninsoare pe gură, pe gură, pe gură și floarea tot albă, tot albă de nea. Fluture negru și crudă arsură, aici, mai aproape de inima mea! Câtă Înțelepciune, Îmi spui, are corbul! Troiene de păsări Îmi bat la fereastră, În flacăra
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
nume! În bezna acestui urcuș către moarte, sus și jos, Attiel privește asfințitul. Îngerul facerii tace, Îngerul vindecător al prostiei surâde, Îngerul ierburilor parfumate doarme. Tu, Ariel, pe aer mă rescrii. Atafiel, cel care susții raiul cu trei degete mă Îngâni, Îngerul focului plânge, Îngerul morții suspină. Numai voi, Altrib, Attaris, Amabael și Attarib - Îngeri ai iernii din geamuri, veți râde, veți râde, veți râde. În adâncul mării se naște un cântec. Ultima cupă e-n mâinile mele! O tac!... (Continuarea
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
te învinge: încă, și încă o dată! Aer negru Aer negru, cum răstorni dinspre melodii înalte aștri însemnați și nori prăbușiți în pagini albe. Sângeroși sunt sorii azi, sfârtecă secunde reci. Mânji de aer cu morți vii se amestecă în veci. Îngână secunde luna care nu-i de-aici, vai, nu! Arborii tresar în somn; fugi în visul lor și tu. Dormi. Adormi. Ascunde-te. Zaci încolăcit. Alene, aer negru, aer negru fulgeră din bolți viclene... Peisaj de august Ah, nouri negri
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/9268_a_10593]
-
politice/ altul violoncelist pe estrada economicului/ și altul ginecolog cu polonicul răsucit/ în uterul istoriei// fiecare caută soluții pentru salvarea patriei/ a dulcei noastre patrii căzută pradă/ relelor provocate de postmodernism// înainte de finalul pedagogiei nocturne/ foștii navigatori pe smârcuri insondabile/ îngână aria măgarului castrat" (Talk-show). Probabil că aici atingem ceea ce trebuia spus de la început: angajarea acestei lirici, dincolo de orice partizanat și astfel artistic cu atât mai eficientă. Căci nimic nu este întâmplător în această recoltă de multe cicluri, altfel dăruite celei
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
Dacă vraja s-ar risipi în minunea Zodiacului "Imago mundi" a Catedralei din Lausanne să mă lași (împărăteasa Sisi a fost asasinată pe malul Lacului Leman dintr-o confuzie) înger în zori, înger în seară exilată în colțul paginii foșnind, îngînînd... Ca să-mi spui dacă sînt vie coboară frînghia de raze să pot urca spre tine treapta fiecărui rînd... Hieroglife Nu-mi trimite rînduri scrise la calculator ci hieroglife respectînd legile frunzei în cădere la trecerea trenulețului cu aburi între Vevey
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
Lucian Alecsa e întunecă de ziuă Moartea stă proțăpită pe coșul pieptului meu chiar în dreptul inimii ca o matroană ce-și așteaptă clienții îngână un descântec de leagăn și-mi retează atenția numără toți flăcăii pe care i-a sedus cu luciul minții oțelite / sub lumina lunii cuvinte vrăjite fac hora demenței dansând haotic din buric / târfa își întinde fardurile până hăt în lumea
Poezii by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/9811_a_11136]
-
22 s-au sesizat după ce Ansamblul ”Dor transilvan” a cântat un colind în care este folosit de mai multe ori termenul ”jidov”, în mesaje antisemite. „A născut un fiu frumos / Anume Iisus Hristos / Toată lumea i se-nchină, / Numai jidovii-l îngână. / Jidovan afuristit / Nu l-ar răbda Domnul sfânt / Nici în cer, nici pe pământ.. Numai la corlan [= horn], la fum, / Acolo-i jidovul bun, / Să iasă șfară [= fum] în drum”, potrivit unui fragment din colind, publicat de Revista 22. Vineri
TVR3, reclamat la CNA pentru un colind antisemit, în emisiunea cu Pufulica: Crin Antonescu critică dur difuzarea colindului [Corola-blog/BlogPost/94002_a_95294]
-
îmbrățișați într-o încleștare aproape pulverizantă. sau într-o contopire severă a sufletelor. ca o rugăciune. un amor ca în romanțurile medievale, naive, vechi, destrămate pe jumătate, terminate, ruinate în proză. imposibil de descris, ci doar, nostalgic, de cîntat. de îngînat. de fredonat. de acompaniat cu acordeonul cu o mie și unul de bași sau cu muzicuța cu butoane, spre seară, pe o veranda pustie. Chestia-i că a fost deocamdată ca niciodată! Nedezmințit!!! Ce vă miră? Nu-i de-ajuns
A fost deocamdată ca niciodată by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12231_a_13556]
-
Pămîntul s-a umplut de rătăcitori și de patrii mobile Morții se cutremură. Cerul e doar un punct de tranzit. Prin care călătorii își savurează deriva. Dimineață de septembrie Câte cântece triumfale de dragoste Și câte murmure de luptă poți îngâna într-o singură dimineață Când lumea se răstoarnă ca o ceașcă de cafea Cu viitorul prelins pe toartă Și soarele roșu îngheață cu arterele la suprafață, Într-un sâmbure scuipat pe o plajă albastră Suntem singuri și muți asemeni vaselor
Poezie by Carmen Firan () [Corola-journal/Imaginative/12446_a_13771]
-
tăcută / a tot ce-am făcut / și totuși armonie, lucire / de plâns etern. // Tu nu cauți trofee niciodată, / căci biruința ta-i absolută / și fără dovezi. // Zadarnic s-a umplut cimitirul / cu morți pe jumătate culcați / în alcovuri de piatră, / îngânând cântecul celor vii, / privighetori de tămâie. // Zadarnic mâinile lor de argint / alungă roiul frunzelor / de pe fețe. // Netrebnici sunt morții solemni, / morții sociali neîndurându-se / să se părăsească pe sine. // Dar tu, o, moarte, ești o simplă-ntoarcere a capului, / o
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
la ea stăpânii tăi. 9 Când calci, Domniță Brună, prin mohor Și ieși la câmp, ca să privești seninul, Păstorii/ ce nu-ți știu prea cinul/ Te socotesc o surioară-a lor Și pe imaș, unde înfloare crinul, Din trișcă ei îngână șoptitor Că numele ți-e mir mirositor Și țâța ta-i mai bună decât vinul, Iar oacheșele tale gingășii, Cum nu-s ale surorilor mezine, îl fac, cu caii săi cei purpurii, Pe Solomon s-alerge după tine, El, care
Cartea sonetelor by Octavian Soviany () [Corola-journal/Imaginative/12735_a_14060]
-
divorțat. Mi-a dat..." își rotește arătătorul în dreptul urechii "...un telefon. Am rămas surpinsă. Alo! Nu se auzea. Am suflat în receptor. Tata?" își agită arătătorul în semn de negație. "Nu crede." " Ce nu crede? Că era Costel?" "...ra Costel" îngînă Pulheria dînd din cap afirmativ. "Și ce dacă?... Poate voia să-mi dea întîlnire. Hî! Hî! Auzi! Cînd mergeam la plimbare, știi? Și se uita cineva după noi..." "Eu aveam 10 ani cînd mergeam noi două la plimbare, Pulheria, și
Mireasa cu șosete roșii (fragment) by A () [Corola-journal/Imaginative/12856_a_14181]
-
har Câteodată Iisus Câteodată tâlhar! Viața-mi rămâne Viața-mi rămâne Doar ca un templu De azi pe mâne S-o mai contemplu Patimi, iubire, Trec în uitare Ca o plutire Peste altare Lumea bătrână Dealuri și delniți Se mai îngână Stins în cădelniți Nici cum se trece S-o tângui n-o pot Cerul e-o rece Dungă de clopot Oricât ai crede Ce-ți vine-n minte, ce-alegi din toate Cât nu se-ntunecă, din cât se mai
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/12891_a_14216]
-
la fel de străin el îmi spune povestea pe de rost iar eu scriu fără să revin m-aș îngrozi să mai și citesc ce zbate trupul meu în camera asta ca un corp puțin mai mare ascult amalia rodriguez și-mi îngân zilele copy-paste încet calm cu gura străină unde e turma visurilor mele ca husky de argint unde mă poate duce scrisul și eu să nu fi ajuns deja cum să scriu mai adevărat decât am trăit dacă aș minți puțin
Poezie by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/12905_a_14230]
-
a speciei, în general și nu a unei epopei anume, cum e Virgile travesti, a lui Scarron. Spre a sublinia dificultățile traducerii, Valeriu Rusu invocă mărturia poetică a lui Blaga (Stihuitorul) de a fi tradus în limba română cântecul inimii, “îngânat suav în limba ei”. Deci, traducerea versului românesc într-o altă limbă e “o traducere de gradul al doilea”. Cele trei secvențe ale prefeței răspund curiozității lectorului francez de a se informa. Cea dintâi conturează personalitatea scriitorului, operele, epoca, problemele
Țiganiada în franceză by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/12984_a_14309]
-
tăcere. așteparea mută. lumea un zvon uitasem. abia îmi adusesem aminte și deja începusem iarăși să uit. împînzit, cum eram, cu blăni de berbece o uitare/ și un început de uitare lămurire în care promiteam să tac/ și mă trezeam îngînînd. slab de înger/ ca oricare alt cîntăreț cu țthera fugă a omului/ din ochiul meu drept după omul/ din ochiul meu stîng după omul/ din zare. nici chipuri, nici drumuri corabie beată/ intrînd pe furiș. în povestea uitucă/ a lînii
în cîntecul singur by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/13794_a_15119]
-
înfloritoare în/ șansa unică de a găsi încă un pumn de cuie/ în care să-ți înfigi mîinile și gleznele". Dar condiția de poet de la "periferia fizică a orașului" apare și într-o aură amar-comică, mazilesciană: "oh Universule blînd papagal îngînînd zile/ și nopți de cenușă s-a născut poetul local/ minunea negăsită-n tabla de materii/ s-a născut hiena aerului liedul secret/ sorcova lui Dumnezeu vietatea/ cu tristețea cît un arhipeleag/ miracolul carnavalului triumful/ oh Universule vai de fundul
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13813_a_15138]
-
aduce un pahar și îl înclină grijuliu în dreptul buzelor sale. Deodată, un om în jogging schițează un gest de nervozitate. El își croiește hotărât drum spre ceteraș și începe să cânte: Mândru cântă vioara Da' nu-i cine o-a-ngâna. Apoi se oprește și tace îndelung și confuz. Văsîi se apleacă spre el și îi suflă o altă melodie, ca să-l scoată din impas. Bărbatul se debarasează de copilul din brațe care îl încurcă - îl dă cuiva, nu contează cui
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
în genunchi în fața mea, și iar reîncepea, frecându-și între timp sânii de pieptul meu. N-am mai putut rezista, am tras-o pe o canapea și am pătruns-o. Am repetat asta de câteva ori în neștire, și ea îngâna mereu: "ce bine e, ce bine e..." Recunosc, da, a fost bine, prea bine chiar, dar ce fac eu acum? Dacă n-o să mă mai pot lipsi de ea? Ticăloasa! Îmi distruge băiatul. Natalia îl luă în brațe cu nespusă
Ispitirea lui Mirel by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14437_a_15762]
-
un prinț s-apară-n perdeaua din fereastră, Cu-n spic de-argint și stele-n coroana lui albastră. Dar n-a venit. Doar mutul, cu-n deget, în aer, rășchirat, ți-a desenat conturul și-apoi l-a-mbrățișat. Și surdul, spân, ce-ngână cu preoții tropare, ți-a mângâiat un deget, plângând, în postul mare. Am iscodit magiștrii ursitelor și-n carte, Să aflu cine suntem, ce-am fost, în doi și-n parte, Dar m-am ales cu-n hârb de ghicitori
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
nimic cam atât jumătate din viață îmi aduc aminte un sfert dorm visez un sfert merg pe sârmă fumez mă implic cât de puțin cât de puțin ochii se odihnesc în ochi vocea-n auz mâinile cât de rar se îngână dimineața vine ca o haină în care nu mai încap casa visată am construit-o ani de-a rândul cu râvnă de furnică din temelii piatră de piatră zdrelindu-mi mâinile totul era perfect așa că am trântit ușa și-am
Poezie by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/11090_a_12415]