229 matches
-
riguros și exact, dacă ar fi trebuit să știe și el, i-ar fi spus. Au trecut pe drumul mare, care desparte Cociobana de Dobrinca și cu greu au urcat dealul abrupt al Jdoginei ajungând sus pe Zare. Amândoi erau Îngândurați și, dincolo de durerile aferente unor pierderi ireparabile, a unor ființe și locuri dragi, de motivele și motivațiile invocate, fiecare mai avea câte ceva În plus: Valerică se gândea la Maria, buna sa mamă vitregă, iar Victor tot la Maria, Maricica, așa cum
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ca într-o oglindă cu părul castaniu revărsându-se pe umeri, cu ochii de culoare albastră ca a cerului de primăvară, cu buzele-i cărnoase și cu o seninătate ce-i lumina întregu-i chip. Hai, Matei, ce mergi așa de îngândurat, îl îndemnă prietenul. Cum de n-am mai văzut-o până azi? — Pe cine să vezi, măi? Ce tot spui? Pe fata care a fost cu noi. —Să nu-mi spui că ți-a căzut cu tronc. — Cu tronc e
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
tatăl lui. — Am avut o operație dificilă. —Săracii oameni, e rău când ajung la cuțit, îi compătimește nevastă-sa Ștefania. De unde era bolnavul? —Din satul Măgura. —A mers bine operația? — Da, însă a durat cam mult. Păi atunci de ce ești îngândurat sau altceva te frământă? îl întrebă frate-său Tiberiu. —Probleme și iar probleme. Când rămân numai ei doi, Tiberiu nu se lasă până nu află adevărul. — Problemisime zici, Matei. Mie poți să-mi spui. Nu cumva sunt în legătură cu iubita ta
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
trăiască viața.” Sau „Nu se poate ca o mare iubire ca a lor să nu le aducă binele”, ori „Viața este darul cel mai de preț ca și iubirea”. Tu spre care posibilitate înclini, Gelule? Nu știu ce să spun, Leontina, era îngândurat Gelu. După cum am văzut-o mi-e greu să mă pronunț. —Vezi? Poate de aceea bietul Matei este distrus, că el fiind medic își dă seama de toate implicațiile acestei come, deși ar trebui să gândească pozitiv. Cred că gândește
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
curcanul, pentru a-și da importanță, în timp ce a mai făcut două piruete, una pe stânga și cealaltă pe dreapta, evazându-și în semicerc aripile, în timp ce trăgea ocheade fierbinți către curcile aflate în asistență. După ce și-a scuturat penele, făcea pași destul de îngândurat fudulindu-se cu penajul lui destul de alb, după care s-a adresat celor de față: -Stimată audiență, doresc din partea domniilor voastre disciplină, liniște și o reală înțelegere pentru ca procesul să decurgă în bune condițiuni iar noi, arătând cu aripa către jurați
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
ființelor dragi, în măsură a genera un climat de inconfort inclusiv scriptic, îl dezamăgește pe autor, împingîndu-l spre o melancolie de sorginte străbună, pastorală, ce îmbracă forme moderne, atinse de-o anxioasă vibrație ce nu întîrzie a le disloca. Stînd îngîndurat ca pe-o cruce de aer și gheață, lipsită de cuie, asemenea unui întreg popor care, imobil de la naștere, visează să ajungă "undeva departe", într-un loc cu biblică amprentă, "unde s-au născut străbunii", d-sa continuă a-l
Poet și personaj by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7642_a_8967]
-
Internațional (FMI) a cerut Italia trebuie să asigure o "aplicare fermă" a măsurilor de reducere a cheltuielilor, pentru a-și diminua datoria publică, confor unei cerințe a FMI. [caption id="attachment 83258" align="alignleft" width="300" caption="Premierul Italiei, tot ma îngândurat față de situația financiară din țară"][/caption] Apelul intervine în condițiile în care continuă îngrijorările că Italia ar putea fi următoarea țară din zona euro afectată de criza datoriilor, relatează BBC. Între timp, Guvernul italian spune că avansează cu planurile pentru
FMI: Italia trebuie să-şi reducă drastic cheltuielile () [Corola-journal/Journalistic/60111_a_61436]
-
vagonul metroului 12, cu care călătorea, părăsea stația Concorde. ... Pentru a vindeca ființele șamanii togolezi de etnie kabre rostesc incantații și aruncă prafuri colorate, preparate din plante, asupra umbrelor pe care soarele ființelor le lasă pe pământ. Rose Ndiaye merge îngîndurată pe Boulevard de Rochechouart și își amintește de unul dintre acești șamani care aștepta eternitatea în piața din Lome, lângă taraba cu țesături aflată în proprietatea mamei ei, Diane Kokoa. Praful roșu, praful albastru și praful galben s-au așezat
Porumbelul din metrou by Silviu Lupașcu () [Corola-journal/Imaginative/15400_a_16725]
-
de astăzi se angajează din aceeași pricină chelneri pe vasele de croazieră din Caraibe: ficțiunea de atunci se prelungește în realitatea de acum. Cu Norocul, Valjan încearcă o formulă dramatică diferită; alegoria pune poate cel mai limpede în evidență privirea îngândurată cu care dramaturgul scrutează condiția umană; omul este o ființă ale cărui tropisme sunt dictate de semnele exterioare ale puterii și banului. În fața acestor zei, prevederea, chiar instinctul de conservare adorm, iar omul se transformă într-o jucărie a unui
Actualitatea dramaturgiei lui I. Valjan by Gabriela Duda () [Corola-journal/Imaginative/15324_a_16649]
-
Gheorghe, un bărbat simpatic, înstărit și el, cu pământ și pruni, cu bani la bancă și la cooperativă; om de încredere al popei, prieten al lui taică-su, Dumitru, învățătorul cel bătrân al comunei, răposat demult. - De ce pari așa de îngândurat, părinte Grigore? Ca și cum nu l-ar fi auzit, popa mormăi: - Vin de la Sărățeni. - Cum merge �sezonul", nașule? - Plin, finule, răspunse părintele obidit, plin ochi, de nu mai încap... - A dat norocul peste ei. - Apoi de aia stau și eu și
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
fresie îți scriu o poesie. Nu-i vorba de-o plîngere, Iubitule îngere. Și nici de-o afacere Ce-ar fi să ne macere în zori pîn'la suflete, Ci numai de-un fluture, Dormind pe o scîndură, Ce-adînc mă îngîndură... 2. Trăiesc la barieră Mari fluturi ce disperă Că nu mai pot să treacă La noi din lumea greacă. Ci țipă-acolo singuri Pînă ce morți de friguri Sînt îngropați sub șine, Printre traverse line, Pe unde trec marfare Cu
Scrisorile lui Julien Ospitalierul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16804_a_18129]
-
că de aceea nici nu se îndrăgostiseră ,nebunește" unul de altul,... zeilor le plac pasiunile acestea dezordonate care îi amuză și le cred potrivite pământenilor. Asta se văzuse încă din textul scrisorii, scrisă pe nisipul încins al plajei în ziua îngândurată de august când marea se sprijină leneșă-n țărm... Era, fusese, sigur, o prevestire; o pătrundere în culoarul viitorului; când viitorul ăsta, cam zăpăcit, șovăitor, prea tânăr ca să reprezinte ceva, să fie ceva cât de cât, chiar și în raport cu ce
Fete răzlețe... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11139_a_12464]
-
ani și ai lui către Germania. O Germanie unde, astăzi, toți cei ce se chemă Blach știu că între ei sunt rude de sânge și izvorăsc din același Moș și, cum zice cronicarul, de colo cura. Episodul acesta m-a îngândurat într-un anumit fel. Ce secret al alcătuirii există în fiecare dintre noi și ce voci neauzite de altcineva ne face să recunoaștem scene, înfățișări și părți de cuvinte care nu le-am văzut și nu le-am auzit niciodată
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
tehnica desăvârșită l-au făcut celebru. Ciudatul pictor a fost considerat un poet vizionar, un artist al sublimului, un plastician virtuos, o enigma... Tablourile sale combina viziuni remarcabile asupra lumii și se bucura de apreciere, chiar daca uneori rămânem Întrebători și Îngândurați În fata lor. Simbolist, peisagist, portretist, realist magic, surrealist la urma urmelor, el a trecut prin viata lăsând o semnătură originala În arta secolului douăzeci. Tragediile antice și dramele teatrale din ziua de azi incită oamenii să plângă, să-și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
nr. 2263 din 12 martie 2017 Toate Articolele Autorului S-au întâlnit ei de câteva ori, Constantin încercând să-i explice gestul său. Dar, Florica nu-l asculta. Într-o după-amiază fierbinte de sfârșit de iulie, când Florica se întorcea îngândurată de la câmp, unde îl ajutase pe tatăl său la strâns fânul, se trezi în spatele ei, pe cărare, cu o mașină care mergea în aceeași direcție cu ea. Văzu că mașina se oprește și se auzi strigată. Din ea coborî Petrică
NECĂJITUL FRAGMENT POVESTIRE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2263 din 12 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384763_a_386092]
-
am umblat, Atunci știu că și toamnă mi-aduce un septembre, Ce nu mă va-ndura până-n miez de decembre. Copil naiv, ce umbli cu mâna-n buzunare, Privit de la fereastra cum seară, pe trotuare, Te-ncumeți să te-așezi, îngândurat de toate, Ca rozmarinul verde, cănd verde nu mai poate, Să-ți faci din miez de nucă ferita chilioara, Să-nveți colindul iernii, cuminte, pan’ la vară, Să-ți faci și bocceluța din ramuri de pelin, Apoi s-o târgui
COLIND TIMPURIU de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385202_a_386531]
-
am umblat,Atunci știu că și toamnă mi-aduce un septembre,Ce nu mă va-ndura până-n miez de decembre.Copil naiv, ce umbli cu mâna-n buzunare,Privit de la fereastra cum seară, pe trotuare,Te-ncumeți să te-așezi, îngândurat de toate,Ca rozmarinul verde, cănd verde nu mai poate,Să-ți faci din miez de nucă ferita chilioara,Să-nveți colindul iernii, cuminte, pan’ la vară,Să-ți faci și bocceluța din ramuri de pelin,Apoi s-o târgui
COLIND TIMPURIU de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385202_a_386531]
-
urmează să vizităm. Mi-ar fi pierit curiozitatea, dorința de a vedea cu ochii mei, dacă o întrebam pe Rodica. Am preferat să-mi fac o părere proprie, nealterată de informații generale venite din afară, despre toate locurile vizitate. Stăteam îngândurat pe scaunul meu și vorbeam foarte puțin cu Silvia, și ea la fel de concentrată, poate, asupra acelorași imagini impresionante. Ascultam mai puțin atent cântecele Lidiei Petrescu, neobosită și zâmbitoare ca o floare de colț. Nu participam la discuțiile vesele din autocar
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
a visurilor mele! Pătru Valdescu admiră minute în șir acest spectacol măreț oferit de mama natură. În cele din urmă mai aruncă o ultimă privire acestor priveliști de o minunăție mirifică, își luă calul de căpăstru și coborî încet și îngândurat printre stânci, brazi și micile cascade până ajunse la ieșirea din munți. Era miezul zilei și ceva parcă îi șoptea că în visul său mai apăreau niște stânci, apoi un abrupt și o pată neagră. Se abătu instinctiv din drumul
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
am umblat, Atunci știu că și toamna mi-aduce un septembre, Ce nu mă va-ndura până-n miez de decembre. Copil naiv, ce umbli cu mâna-n buzunare, Privit de la fereastră cum seara, pe trotuare, Te-ncumeți să te-așezi, îngândurat de toate, Ca rozmarinul verde, când verde nu mai poate, Să-ți faci din miez de nucă ferită chilioară, Să-nveți colindul iernii, cuminte, pân’ la vară, Să-ți faci și bocceluță din ramuri de pelin, Apoi s-o târgui
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
am umblat,Atunci știu că și toamna mi-aduce un septembre,Ce nu mă va-ndura până-n miez de decembre.Copil naiv, ce umbli cu mâna-n buzunare,Privit de la fereastră cum seara, pe trotuare,Te-ncumeți să te-așezi, îngândurat de toate,Ca rozmarinul verde, când verde nu mai poate,Să-ți faci din miez de nucă ferită chilioară,Să-nveți colindul iernii, cuminte, pân’ la vară,Să-ți faci și bocceluță din ramuri de pelin,Apoi s-o târgui
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
mult decât atât. Părea că s-a decis. — Sunt motive personale pentru care nu pot, a repetat. —Atunci asta e. M-am ridicat. —Nu primești ceva pentru nimic. S-a uitat în sus la mine, cu ochii cafenii îngustându-se îngândurați. Degetele ei au bătut ușor mânerul fotoliului. —Dacă îți spun că vei afla când vei face rost de scrisori, ești de acord? Mă mai gândesc, am răspuns scurt. M-am întors să plec, dar s-a ridicat brusc în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
o clipă reveni în încăpere. — Câtă vreme credeți că mai am de trăit? — Cine știe? Uneori boala durează și douăzeci de ani. E o adevărată binecuvântare dacă își parcurge drumul mai repede. Strickland se duse la șevalet și se uită îngândurat la tabloul așezat pe el. — Ați făcut o călătorie lungă. Se cuvine, să îl răsplătim pe purtătorul unor vești importante. Luați asta. Pentru dumneavoastră, acum, nu înseamnă mare lucru. Dar se prea poate ca într-o bună zi să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de interpreta de muzică folclorică Viorica Flintașu. De aceea, cântecul e un simbol spiritual subsumat celorlalte. Cu Viorica Flintașu, Crișana cântă, Crișana visează, Crișana muncește, Crișana se odihnește, suferă, se vindecă, iubește și-și pierde dragostea, joacă, se-nveselește, se îngândurează, uită, trăiește, se resemnează, cade, se ridică...! Natura și dragostea au chipul cel mai zugrăvit în cântecele Vioricăi Flintașu. Născută la Brașov, dar cu părinți de la Săliște de Beiuș, artista Viorica Flintașu nu a avut a îndeplini toată viața ceva
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364446_a_365775]
-
ceva. Când s-a dus să-și ridice diploma l-a sunat pe Mircea să-i dea vestea. L-a întrebat dacă mai este valabilă propunerea lui de a-i găsi post la Galați sau prin împrejurimi. Ezitarea lui a îngândurat-o. Nu își rezolvase nici problemele sale personale referitor la post, dar să se mai gândească la ale altcuiva. Nu a avut curajul să abordeze discuția cu această temă destul de explozivă, cu părinții săi. A tot amânat cât mai aproape de
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XV DIN NOU IN DOBROGEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364076_a_365405]