5,200 matches
-
ne mai trimiteți alte versuri. (Cătălin Păun, București) * Dacă dumneavoastră înșivă recunoașteți că „e foarte greu să fii poet/ când inima te doare/ când vezi că rămâi singur/ cu slova de veghe rămâi față-n față/ Și inima curge, inima-ngheață", cu alte cuvinte, dacă e greu să fii poet când condițiile sunt propice și suferința își face excelent lucrul ei de la sentimental spre liricul fie și superficial, dar liric, poetic, expresiv fie și doar naiv, sărăcuț, sortit nimicului, atunci cum
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13830_a_15155]
-
care se pornea deodată din văzduhul de cristal - după ce îl întorceai o clipă cu capul în jos - o ninsoare ca într-o seară de Crăciun. Tolăniți printre perini, pe patul pufos, ne jucam cu aceste prețioase nimicuri, mângâiam ușor lacrima înghețată pe obrazul de porțelan al Arlechinului, întorceam globul de cristal ca să stârnesc iarăși și iarăși viscolul de zăpadă peste sătucul dinăuntru, când am descoperit pe peretele din fața patului tabloul. Era un tablou în care te puteai pierde, într-atât de
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
odaia ei de altădată. M-a culcat în patul pe care îmi înșirase comorile ei din copilărie și l-a întins alături de mine, cu capul pe pernă, acoperit ca și mine cu cuvertura ușoară, în faguri, pe Arlechinul cu lacrima înghețată pe obraz. "Ca să te păzească până când am să lipsesc eu. - Te rog, nu pleca. - Nu plec, iubitul meu, dar ar fi bine să ațipești puțin". Pusese o placă la patefonul cu pâlnie His Master’s voice. Din pâlnia lată se
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
i se adresează, angelic, tinerei care asistase la eforturile noastre: Ť - Ai văzut ce înseamnă cântul la înalt nivel?ť Iar aceasta, fermecată, îi răspunde că da. Ť - Ai înțeles deci, că nu este pentru dumneatať, a încheiat Elisabeth. Am înghețat, pur și simplu. Criticul muzical francez André Tubeuf, un apropiat al ei, căruia-i relatam episodul, mi-a spus mai târziu că Schwarzkopf avea un punct de vedere categoric: dacă venea spre ea cineva care nu avea elementele fundamentale pentru
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
dacă alți regizori încurajează sutura, Verbinsky îți ține bine implicarea în frîu și nu te lasă să abuzezi de ea. Mizanscena încurajează această manevră, arătînd de obicei aseptică și nesărată, marcată de o sărăcie în obiecte. Exteriorul de Chicago este înghețat și frigid față de privire, atitudine care debutează cu cadrul de început, iar "meteorologul" e prima victimă de pe listă... Sutura reticentă e însă responsabilă și pentru un faux pas: personajele au o alură de cobai neputincioși. Una peste alta, un film
Familii în război by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10417_a_11742]
-
un fragment de New York pus ca santinelă la apus de Paris, ahtiat să vadă tot ce mișcă, dar și vanitos în a fi privit și admirat fără rest. Blocuri chipeșe îndestulează dimensiunea verticală a unui spațiu pe care plictiseala îl îngheață parcă în ramă. O verticală ce nu-și pune cu ardoare problema echilibrului de raporturi între ce și cum se oglindește. Ca în muzica lui Gilles Racot, unde conglomeratele sonore de tipul aliajelor spectrale minuțios laminate, pe de o parte
La Paris printre muzicieni (1) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10441_a_11766]
-
însă unul pierdut. Locurile sunt tot mai îndepărtate în amintirea sa, oamenii care i-au marcat copilăria părăsesc unul după altul această lume, posibila întoarcere în spațiu nu atrage după sine (de obicei, cel care pleacă, are sentimentul că timpul îngheață în momentul plecării sale și chiar dacă se întoarce după zeci de ani se așteaptă să găsească lucrurile exact așa cum au rămas în amintirea lui), întoarcerea în timp. Impresionant și reprezentativ pentru acest ciclu este poemul scris la moartea tatălui său
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
la urmă să se întîlnească unele cu altele. Din acest moment, constelația tematică a timpului va fi în întregime cristalizată. Recurgînd la o analogie, în Caietele timpului lucrurile se petrec exact ca în procesul de înghețare a apei. Apa nu îngheață simultan în toate punctele volumului ei, ci treptat, din aproape în aproape: apar cîteva focare de cristalizare a gheței, apoi altele, iar din iradirea lor se va forma un cîmp ce va cuprinde treptat toată masa apei. La fel în
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
căreia au contribuit cultura, experiența de viață, stările de spirit date de întâmplările din jur. Petru este intelectualul puțin bizar, rupt de viața socială, care trăiește mai mult în amintire. Poartă în suflet Portugalia tinereții sale, pentru el timpul a înghețat în Lisabona de la mijlocul deceniului opt, este încă îndrăgostit de fata la care visa în urmă cu un sfert de veac. După ce se stabilește în Portugalia are șansa de a-și vedea împlinită iubirea pentru Isabel, iar ulterior acestui moment
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
noaptea rapidă și brutală sosesc liderii prematuri ai morții înțelepți eroi cu voie sau nu întâmpinându-i pe învinși fericiți lăcrimați cu pas domol cerându-și drepturile lângă crucea de alături. ÎNGHEȚURI Țipătul tot mai îndepărtat focul în mărime naturală îngheață poemul albul se confundă cu murdarul om al lui kierkegaard înduioșata logică se topește fiindcă e noapte. SUNT ȘI EU DE FAȚĂ Vreme în schimbare ceață și burniță omul garnisit cu o grămadă de formulări vin îngerii viața lăcrimând vin
Poezie by Petru Cârdu () [Corola-journal/Imaginative/3669_a_4994]
-
Și din priviri bat ultimele cuie... 1982 ȘI... Și neaua care tot mai cade Stârnind bulboane și cascade... Și munții care se îneacă De-o răzvrătită tuse seacă... Și nopțile ce se anină Cu disperare de lumină... Și lacrimile ce îngheață Ca somnul visului pe față... Și patimile iluzorii Pe care le sărută zorii... Și ochii dragi ce nu mai văd Nicio cărare îndărăt... 1985 STRIGOII Transilvanie, pământ de cer, Leagănul meu de vii și de morți, În care mă nasc
Poezie by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/4164_a_5489]
-
să nu clipești, să nu scâncești ca un cățelandru, nici să-ți freci mâinile de frig sau de frică. Să vrei să ripostezi și să n-o faci. Să vrei doar vreme de iarnă și viscol nebun când în tine îngheață tot scheletul și carnea nici măcar n-o mai simți. Iarna asta e crudă, iarna asta își iubește cavalerii întârziați cu păr alb și alură de Don Quijote, le oferă un menu cu flori de gheață și trupuri de mamuți perfect conservate
Poezii () [Corola-journal/Imaginative/4781_a_6106]
-
să ucidă. Dulap de mahon, pat cu tăblii îmbrăcat în dantelă, Lumea vie a vieților mele (în lumina multiplă a spartei oglinzi) Inima mea în penumbra odăii: O roșie jucărie de tîrg. Si pare fierbinte Sub razele reci. Mîna îmi îngheață. Cînd o cuprind Mi se aburește răsuflarea. Stalactite la marginea cîmpiei Valuri de gheață Ghețari Si eu implorînd Piatra fierbinte în razele reci ale lunii Cu chiciura în gene Cu gura lipită de cenușiul înghețat. Semne Umbroase, genele tale bat
Poezii by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/6209_a_7534]
-
ochii mi-au lăcrimat numai peste mesajul nescris al debutantului pe-un vrej de cîteva zile se află întregul raport de forțe nu știm în ce se transformă micile și marile povestiri ordine numai ordine scrie respirația ta pe geamurile înghețate lucrurile pe care urcă micile gîze spre-a întîlni mai marele speciei sunt scoase la licitație aici unde nu poți cunoaște pe nimeni lama unui cuțit trece prin flacăra așezărilor sacre împărțind în două lumina dar cîte nu se-ntîmplă în
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/6401_a_7726]
-
Orașul se decolora încet în zare. Gîfîiam, transpiram, dar nu reușeam Să înaintez. "Bum, bum, bum, bum!" se lovea inima, ca o minge De pereți. Luminoase și calde, Umede coapsele ei mă strîngeau. După dragoste Și, dintr-o dată, pasărea a înghețat în aer. Lucrătorii s-au prăbușit. Conductele s-au acoperit de rugină. Doar fumul negru. Casele negre. Și iarba. Neagră. Orbitele vineții. Noi treceam grăbiți. În capsule. Doar o ușoară mîzgă. Pe sex, După dragoste. Roșu în iarbă În iarbă
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6862_a_8187]
-
uitat. Am vrut să trag un picior în ușă, S-o sparg. Să dau un cap în oglinda din hol. Desigur, nu am făcut nimic. Am închis Doar ușa, cu grijă, când am ieșit Să dau o raită prin aerul înghețat de afară. (din volumul Regele dimineții, în curs de apariție la Editura Tracus Arte)
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/6862_a_8187]
-
de el fata unui baron al cartelului drogurilor din Mexic sau Columbia, să le dea stăpânilor lui o sută de mii de dolari (pentru ea, un mizilic) și să-l elibereze din sclavie. Iarna Iarna-i așa de frig că-ngheață spermatozoidul în tine și ovulul în femeia iubită. Iar pe stradă, mereu trebuie să-l ocolești pe câte unul, rămas cum l-a prins gerul: cu un picior în aer, cu mâna la gură, încercând să-și tragă căciula pe
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/7263_a_8588]
-
În procesiunea vulpilor, cizmele rămân în urmă. Părinții mei au mâncat din vâsc. Sunt urme pentru câinii care duc spre casă. Mai sunt urme care duc spre casă. Merg cozile înainte. Părinții așează pe pragul meu un vâsc. Dumnezeu a înghețat lângă plop când cel mai mic dintre noi s-a îmbătat cu rachiu de vâsc. Iarna tătarii au aruncat un ochi spre mare. Pădurea Letea. 31.12.2008
Poezie by Cătălina Cadinoiu () [Corola-journal/Imaginative/7424_a_8749]
-
a iubit așa mult? Cine-a mai vorbit așa de mult cu tine? Cine te-a mai slăvit și în fața ta a îngenuncheat și ți-a cerut mîna? Și vino, tu, moarte, să ne iubim. Nici morți n-o să ne înghețe sîngele-n vine, dac-o să ne sărutăm. Dac-o să ne giugiulim. Nici morți n-o să murim, dac-o să ne iubim. Vino, tu, moarte, să vezi ce e dragostea. Dragostea ceea adevărată. O să spui, pînă la urmă: un român m-a învățat
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
zeci din cei pe care-i considerase suspecfi; printre ei, si mai mulfi ofi-teri ai armatei române care avuseseră neșansa de a-i fi ieșit în cale. Mic, sfrijit, degenerat, cu o figură chinuita și cu un rânjet care te îngheța, el era față văzută a puterii ce se cocea în umbră și care-1 lașase să zburde în voie și să bage groază în cei care ar fi cutezat s-o conteste. Până când revoluția 11 scosese în prim-plan, Ioska se
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
formă au luat-o, încă o dată, la noi principiile. Ne uităm în jur și vedem lumea lui Caragiale într-o versiune încă mai urîtă; remarcăm peste tot comicul devenit grotesc; și rîsul, încă foarte vesel uneori al lui Caragiale, ne îngheață pe buze. „Ce lume, ce lume!”, exclamăm împreună cu Tipătescu. Mai e nevoie să găsim argumente pentru actualitatea autorului Scrisorii pierdute? Ea ne sare în ochi și nu se poate să nu ne mirăm de orbirea lui Pompiliu Eliade, de la articolul
Caragiale și noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13152_a_14477]
-
porcine, după care vedem un concetățean arătând spre camera de filmat niște metri de cârnați vânjoși, vreo câteva șunci glorioase și, în prim plan, nasul său înroșit de ger din motive pomicole. 3. Ninge. Cade prima zăpadă și primii cerșetori înghețați de frig. Fulgii mari valsează grațios în ritmul unei muzici transmisă de Divinitate pe o frecvență PRO, aprobată și știută doar de CNA. 4. Pe majoritatea posturilor de televiziune, Doamna deputat Mona Muscă ține cursuri intensive de înțelepciune politică. - Păcat
Știri din vremea Ignatului... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13290_a_14615]
-
clina dealului, în direcția focului pîrjolitor al Unioniștilor. S-au oprit la un moment dat să descarce o salvă puternică, apoi au pornit în fugă spre drumul înfundat dindărătul zidului de piatră. Era o zi friguroasă și noroiul de pe drum înghețase bocnă. Unii dintre ostași erau desculți. O bună parte dintre ei purtau uniforme confecționate în casă, de culoarea spălăcită a vopselelor extrase din plante. Unioniștii se înșirau pe frontul din fața lor, în echipament nou-nouț. Uniforme strălucitoare, comandate la fabrică, cizme
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
diferență. Și aici natura simpatizează cu drama personajelor: „E frig și noaptea se întinde ca o clisă peste tăcerea strânsă, adulmecând rosturile, răutățile și neîmplinirile zgârcite.”, „Vântul bate parcă mai încet...”, „E o noapte rece și vorbele parcă încep a îngheța.” De fapt, aceasta e și marea problemă a romanului. Mesteci și respiri... se vrea un roman al timpului, paradigmatic, serios, o emblemă a României acestor ani, dar o face cu mijloace nepotrivite, slabe, înșelătoare, care îl trădează pe prozator. Ar
Proză cu ph-ul scăzut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13336_a_14661]
-
ajung ofițer de marină// acum sînt un bătrîn ponosit căruia la bufet/ sătenii îi spun ironic trăiască domnu poet/ nu eu mi-am ales o asemenea meserie stupidă/ sînt victima parcelor// orătăniile dorm de mult/ amintirea se spulberă și apa îngheață// în soba mea țărănească focul e-o limbă de aur/ ce șuieră fraze de basm/ Paulina se piaptănă bem țuică fiartă și discutăm/ despre Roland Barthes și despre viitoarea noastră/ crescătorie de melci” (Jurnal șIVȚ). Dar retragerea cea mai profundă
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]