36 matches
-
dar a vorbelor noastre pronunțate în cutare sau cutare ocazie. Noi proclamăm nestrămutat că în toate măsurile noastre luăm drept călăuză speranța unită cu siguranța de a fi folositori binelui tuturor. Pentru a potoli și a zăpăci pe oamenii prea îngrijați de chestiunile politice, vom pune înainte chestiuni pretinse noi, chestiunile industriale, să-și reverse furia asupra acestui subiect. Masele vor consimți să stea inactive, să se odihnească de pretinsa lor activitate politică (la care i-am obișnuit noi înșine, pentru
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
la datorie, mi-am și luat activitatea în primire. Școala nu știu la cât se începe, totuși fiind o dezordine în școală, mă simt obligată să pun totul în ordine, de altfel i-am promis și doamnei directoare care era îngrijată de această situație. Așa că în cel mai rău caz te aștept pe tine. Programul pentru venirea mea la Priponești îl vom aranja ulterior. După plecarea ta am fost foarte tristă dragul meu, îmi lipsea ceva, sufletul meu a plâns de
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
parcă plângând mai mi-a trecut din supărare. Numai spun că noaptea nu mai dorm ca altă dată. Speram că astăzi am scrisoarea, dar toată așteptarea mi-a fost zadarnică... Ce ai făcut cu postul, poate că și tu ești îngrijat că nu te-ai aranjat încă, cred că nu va fi timpul trecut nici de-acum. Astăzi am fost să văd la Învățământ dacă s-au dat rezultatele pentru numirile noastre. Nu am putut să aflu nimic, era inspectorul plecat
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
foarte rare situații se adresează lor („confrații de la Românul”), ci cu întreaga instituție, cu patronii ei, sau, mai cu seama, cu ideile promovate în ziar, cu susținerea necondiționată a guvernului liberal și în sens larg chiar cu guvernul. În articolul Îngrijați de viitorul țării, p.321-322, scris în martie 1881, polemica are drept sursă un articol dintr-un jurnal francez care are are maniere diferite de interpretare în Timpul (Eminescu) și în Românul. Sursa diferențelor de opinie este prezentată chiar din secvența
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
repetarea unui sunet, a unui cuvînt sau a unei structuri morfosintactice ajută vorbitorul să insiste asupra unei idei, care altfel ar trece neobservată de către ascultători - Hoarță Cărăușu:2008:381): Iată pentru ce am publicat articolul francez, iată pentru ce sîntem îngrijați de viitorul țării noastre regale, iată pentru ce am întrebat care este politica guvernului. Iată este un indicator care introduce concluzia. În finalul articolului publicistul face apel la cititori, atât la cei ai Timpului cât și ai Românului: Cititorii vor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
care aveau legătură strânsă cu curtea domnească. Vornicul era dregătorul cel mai important și, cu toate acestea, apare în unele documente după boierii fără dregătorie; el devine în final cel mai mare dregător al țării. Urma paharnicul, cel care se îngrija de băutura domnului, stolnicul cu aprovizionarea alimentelor, postelnicul cu siguranța curții domnești, vistierul cu visteria domnească și comisul cu grajdurile domnești. De la început a fost nelipsit logofătul, cel care se îngrijea de redactarea privilegiilor domnești. Marii dregători aveau subalternii lor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se anunța pe a doua zi o rechiziție. Astfel au fost scăpați porci și multe arămuri. La fiecare asemenea serviciu primea 6 lei, sumă bună pe acel timp. revenirea în bucurești Plecam deci sigură de bunul sfârșit al războiului, dar îngrijată de soarta alor noștri din Moldova, cu anarhia rusă la ei și împrejurul lor, cu armata germană gata să debarce la Odessa. Se vorbea deja de pacea separată cu Rusia. Îmi părea bine să pot fi în astfel de momente
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
unde am salutat pe Manolucă militărește, cu mâna dreaptă la pălărie. Să trăiești, Manolucă! strigarăm cu toții în cor. Bine te-am găsit sănătos! Bine-ați venit sănătoși!... Ce căutați voi, ștrengarilor, aici al vremea asta? răspunse Manolucă, care se uită îngrijat la noi numărându-ne din ochi. Ce căutăm? Apoi nu vezi, adause Vasile, că venim de la vânat, asudați, colbăiți 143, osteniți și mai cu seamă flămânzi ca vai de noi. Căutăm să punem ceva colè144, arătă el bătându-se cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
unui secretar de redacție găsesc o utilizare neaș teptată sub porecla, schimbată În renume, cum spune Alecsandri, de „șef de stat-major“ În cele mai grave clipe ale răz boiului. - Pomenitul colonel cu eghileți la umăr devine abulic În fața primejdiilor și Îngrijat numai că nevasta-i tânără și frumoasă va rămâne pradă dulce și plăcută nemților. - Bacăul din 1916-1918 - al poeților, al ovreicuțelor tempe ramentale, al refugiatelor aventuroase și al „Învârtiților“ din comandamente. - O galerie cu portretele câtorva militari În război, printre
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
deja suma pe care Turcia trebuia să o plătească după înfrîngere preocupare caracteristică a țăranului bulgar, econom și profitor. Ei nu omiteau, în calculele lor, cheltuielile de spitalizare, iar cînd au aflat printr-o infirmieră, translatoare, că soția mea îi îngrija gratuit, chiar fără să fie hrănită de către spital, toată sala izbucni în hohote de rîs și tot felul de comentarii pe care interpreta a trebuit să le traducă, oarecum jenată: "Ia uitați-vă la proasta asta cum se spetește pe
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
la vreme neobișnuită, după miezul nopții, mâncare și băutură fără alegere și fără măsură. Viața dezordonată ia proporții mai mari. Neîngrijirea de împrejurul său trece peste toate marginile; în cameră de-a pururi dezordine, nelumină, lipsă de aer, încât aceasta îngrija pe amicii săi. Seara se înfundă în câte un birt cu lume necunoscută. La 1883, când se inaugurează statuia lui Ștefan cel Mare la Iași, în loc de-a asista la sărbătoare, la care fusese trimis ca corespondent al unui ziar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]