577 matches
-
Gheorghe Grigurcu * Teoreticienii literari care disprețuiesc literatura ar putea fi asemănați cu acei medici despre care vorbește, în jurnalul său, Leonardo da Vinci, care asistau la operațiile ce le făceau bărbierii, fără a se înjosi vreodată a mînui singuri instrumentele medicale. * Vieții îi datorăm iluzia, destinului îi datorăm certitudinea. * Demonia acestei prospețimi care vrea să devină Formă, să se fixeze. * Orice Formă implică o revoltă a obiectului față de lume și o supunere față de el însuși
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
ce bucuroasă o să fie nepoata lui Mabel primind toate hainele astea, sărăcuța, pentru ea e ca un vis, și alte fraze asemănătoare. Mă îmbolnăveau. Dar îmi puneam hainele. Propria mea vanitate mă trăda, mă forța să mă umilesc, să mă înjosesc, să-i sărut picioarele binefăcătoarei mele, căci nu voiam să renunț la haine, și nici să nu le mai pot vedea fețele colegelor de la școală, niște amărâte ca și mine, cu ochii holbați, lăsându-le gura apă, și dându-și
Eu am fost ea uneori by Gustavo Dessal () [Corola-journal/Journalistic/2789_a_4114]
-
și Dumnezeu, dar acest cost este că am acceptat responsabilitatea destinului!” Prin minte îi treceau tot felul de gânduri, unele mai năstrușnice decât altele. „Dacă nu-mi găsesc soață, cum îmi doresc?! Sunt bucurii, în viață care pot să mă înjosească, dar și înfrângeri care mă pot împlini!”. ...Și astfel au trecut trei zile și două nopți dormind, înfășurat în șubă și cu clopul tras pe frunte, în mijlocul oilor. * Cu cât urcau, cu atât cerul era mai albastru și aerul mai
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
cine se luptă ăștia ? Cu muma ! Păi...Cezar... Napoleon, Alexandru cel Mare ! Acum, toți pot fi șefi... Și asta vrea să-mi dea ceva ! Ce poate el să-mi dea... Păi dacă el vrea să mi se supună, să se înjosească...de ce să-l împiedic eu dacă el vrea să facă asta...sau...el mă cumpăra pe mine, ca pe un sclav și eu mă înjosesc ?...nu, pentru că nu iau bani de la el din mână... Mai face un pas și ajunge
FARA TITLU, PANA LA FINAL...NUVELA, EP. 1 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378120_a_379449]
-
poate el să-mi dea... Păi dacă el vrea să mi se supună, să se înjosească...de ce să-l împiedic eu dacă el vrea să facă asta...sau...el mă cumpăra pe mine, ca pe un sclav și eu mă înjosesc ?...nu, pentru că nu iau bani de la el din mână... Mai face un pas și ajunge pe vechea poziție. -Mai, Jalea, stii...dacă aș avea aici un fotoliu ai putea să te așezi puțin, să te oprești și tu câteva secunde
FARA TITLU, PANA LA FINAL...NUVELA, EP. 1 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378120_a_379449]
-
mi plac oamenii simpli! Doamne! Îi ador! M-au fermecat oameni care, deși erau influenți, își păstrau o sensibilitate și o simplitate de nedescris. În același timp, nu-mi plac oamenii care profită de fiecare treaptă socială câștigată ca să-i înjosească pe cei din jur. Puterea nu se arată încercând să hărțuiești, să jignești, să dai de pământ cu o persoană care nu ți-a făcut absolut niciun rău și singura “greșeală” este doar că ți-a apărut în cale și
AZI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382220_a_383549]
-
și grăbindu-se, între timp, să învețe cât mai repede și mai bine noua limbă, limba latină , când de la soții, când de la fiicele lor (iubite ale soldaților romani cuceritori) ba chiar și direct, de la soldații romani năvălitori ce le-au înjosit căminele. La Centrul Cultural Român [din New York], pe data de 26 octombrie 1999, am aflat de la o altă somitate, de origine română, prof.dr. în arheologie Ioan Pisso, că dacii au învățat latina , de la romani, prin băile de la Sarmisegetuza lui Traian
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri [Corola-blog/BlogPost/93213_a_94505]
-
linia naționalismului de inspirație comunistă uită că Noica își căpătase ideile naționaliste înainte ca România să devină comunistă și să se înființeze Securitatea. De aceea, nu securiștii trebuiau să-l învețe pe Noica patriotismul". Desigur, însă Noica nu-și putea înjosi naționalismul racordîndu-l la contextul ceaușist, drept care a recurs la o tactică dictată de situația în care se afla, la o manevră rece de care nu putea fi decît plenar conștient. "Naivitatea" și "optica idealistă" ce i se atribuie nu erau
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
amprentînd și denumirea străzilor, și pe-aceea a cașcavalului, "de nu cumva românii se tem să nu fie confundați cu chinezii, în țara lor" - onorul e neschimbător. Onoarea, cu propteaua "pe onoarea mea", un fel, spune Dicționar-ul, de-a înjosi nobilul sentiment citîndu-l în daraveri ordinare, se vinde și se cumpără. Mai mult decît o problemă de consistență lingvistică, în ginta latină, unde găsim, pretutindeni, onor, sau de literatură, onoarea repudiată de Alecsandri ajunge, cu epocile, o problemă socială. Despre
Numele și fapta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8565_a_9890]
-
verbul nu o dată expresiv. Bun observator și psiholog fin, crează o tipologie variată (personajul tragic, timidul, arivistul, diplomatul rece sau cel plin de ură, femeia pasională). în portretistică, C. Argetoianu amestecă maliția cu disprețul, având înclinație spre grotesc; el își înjosește personajele, care trebuie văzute ca ficțiuni, uneori, aflate la mare distanță de modelul real. Așa va proceda mai târziu și Petre Pandrea. O vastă pânză epică realizează un alt nescriitor, Ion Ioanid în memorialul închisoarea noastră cea de toate zilele
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
Scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoana condamnatului. Capitolul II CATEGORIILE ȘI LIMITELE GENERALE ALE PEDEPSELOR Felurile pedepselor aplicabile persoanei fizice Articolul 53 Pedepsele sunt principale, complementare și accesorii. 1. Pedepsele principale sunt: a) detențiunea pe viață; ... b) închisoarea de la 15 zile la 30 de ani
CODUL PENAL din 21 iulie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 22 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106244_a_107573]
-
suspendă și segmentul online al revistei - site și pagina de Facebook. Facem acest lucru pentru că ne iubim revista, cititorii și meseria. Și pentru că ne respectăm pe noi înșine suficient de mult, încât să nu-i lăsăm pe alții să ne înjosească. De ceva timp, Academia Cațavencu funcționează într-o situație hilara: nu ajutată de administrația trustului de presă din care face parte ci, cumva, în ciuda acesteia. Este neplăcut, dar relativ obișnuit în presă, că salariile să nu fie încasate la timp
Academia Cațavencu a murit: ”Nu mai are chef de glumă” by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/81337_a_82662]
-
ce-i vertical atunci când e culcat la pământ, maniaci cărora le place să scuipe sau să urineze tocmai lângă opera altcuiva, mai cu seamă dacă ea se bucură de oarecare faimă, invidioși care, neputând contesta opera, se grăbesc să-l înjosească și să-l împroaște cu noroi pe cel ce a creat-o. Admiratorii te vor apăra, însă de multe ori o vor face și așa cum n-ai vrea și cum ție nu-ți place. După opera ta se vor adăposti
Ivo Andric: Despre frumos și creație by Drăgan STOIANOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7071_a_8396]
-
frumusețea apusului. Văzuse, în sfârșit, și acea parte de care îi era cel mai mult teamă. Nu ar fi luptat niciodată pentru un bărbat care avea nevoie și de alte femei, când la mijloc existau și altele. Considera că se înjosește în acest mod, că bărbatul acela nu era în stare să respecte nicio femeie. Se folosea de ele, apoi trecea nepăsător la următoarea și tot așa mai departe. Se întrebă în acel moment câte au mai trecut printr-o experiență
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
vestea că a murit. Recunoașterea fratelui și a surorii sale este întârziată și bucuria pe care o aduce precedă cu puțin dublul asasinat al lui Egist și al Clitemnestrei. La Euripide, statutul social al eroinei, măritată cu un țăran, este înjosit în mod îndrăzneț. De aceea ura ei este mai puternică decât în piesa lui Sofocle, eroina participând ea însăși la matricid. Deznodământul piesei cunoaște un reviriment din partea celor doi răzbunători ai lui Agamemnon care, înfricoșați de crimă, se scufundă într-
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
la closet rezultatul, beau și curvesc; am ceva, de vreme ce am cercetări științifice, conduc proiecte și fac bani. I-am explicat că așa cum ma bârfește ea, așa e și ea bârfita, căci e profesoară, frumoasa și multe ar vrea să o înjosească și să o vadă la pământ, așa că o fac curva, cheltuitoare etc. El trebuie să o respecte și să o iubească pentru că e mama lui și să nu mă întrebe pe mine de ce, pentru că ăsta e problema mea, nu a
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
văzut prostia în stare pură a colocatarilor din blocul meu, armonizând uimitor cu discuțiile de la televizor implicând parlamentari tot guvernul cu cetățenii, alegătorii. Așa și clasa politică, dacă văd că nu se opune nimeni, de ce să nu îi ia banii, înjosească și la final un șut în cur și un cap în botul lor de tâmpi, bețivi, curvari, inculți, canapeluțe de alegători. PROSTUL DACĂ NU E FUDUL NU E PROST DESTUL și cugetare proprie DACĂ E PROST RADE-L. Am și
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
și economică, dând naștere la o harababură de nedescris. Presupun că și Mefisto ar fi șovăit să transforme un enunț atât de absurd în doctrină... Afront adus conștiinței sale. Toți oamenii sunt la fel. Ce observație meschină! Expresie umilitoare care înjosește oamenii. Lipsă de mândrie. Ceva care te face să abandonezi orice efort. Pentru marxism, omul muncitor are prioritate. Nu spune că toți oamenii sunt la fel. Democrația proclamă demnitatea umană. Nu se afirmă că toți oamenii sunt la fel. Doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
are în viața și în istoria noastră. A face bășcălie, de cineva ori de ceva, explică dicționarul, înseamnă a-ți bate joc, iar sinonimele sunt: a batjocori, a lua în derâdere, a face de râs, a face de ocară, a înjosi, a dezonora. Exagerând puțin, s-ar putea vorbi aproape de un antonim al onoarei. Să nu anticipăm însă și, mai ales, să nu privim lucrurile static. Fiecare epocă are sufletul său", spune Spengler, și problema pe care mi-o pun este
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
noastră de azi este faptul că ea se întoarce cu egală virulență asupra autorului deriziunii. Hasnaua și maidanul sunt în română caricaturi înjositoare ale realităților pe care le numesc în limba lor de origine, dar caricaturi care după ce și-au înjosit obiectul ironiei grosiere se întorc pentru a-l înjosi pe cel ce o face. Este o ironie în trepte care urcă și care coboară, așa cum, de exemplu, în proverbul "ce știe țăranul ce-i șofranul" se râde într-o primă
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
cu egală virulență asupra autorului deriziunii. Hasnaua și maidanul sunt în română caricaturi înjositoare ale realităților pe care le numesc în limba lor de origine, dar caricaturi care după ce și-au înjosit obiectul ironiei grosiere se întorc pentru a-l înjosi pe cel ce o face. Este o ironie în trepte care urcă și care coboară, așa cum, de exemplu, în proverbul "ce știe țăranul ce-i șofranul" se râde într-o primă mișcare umoristică de țăranul care nu cunoaște subtilitățile mâncărurilor
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
făcut de prezidențiabilul Victor Ponta. Liderul PSD avea nevoie de acest gest în startul campaniei electorale. Mesajul este unul de forță pentru electorat, în special pentru cel antibăsist. Premierul transmite că președintele Ponta nu acceptă compromisurile oneroase și să fie înjosit, nici măcar la nivel declarativ.
De ce a denunțat Ponta Pactul de Coabitare. Efectele și un motiv electoral by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/81863_a_83188]
-
făcut de prezidențiabilul Victor Ponta. Liderul PSD avea nevoie de acest gest în startul campaniei electorale. Mesajul este unul de forță pentru electorat, în special pentru cel antibăsist. Premierul transmite că președintele Ponta nu acceptă compromisurile oneroase și să fie înjosit, nici măcar la nivel declarativ.
De ce a denunțat Ponta Pactul de Coabitare. Efectele și un motiv electoral by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/81861_a_83186]
-
singurătatea lor. Parcă moartea trecuse deja pe-acolo și doar ei rămăseseră față în față să înfrunte situația. Partea a IV-atc "Partea a IV‑a" 15 Marele actor Carosse ședea în șopronul din grădină și analiza situația. Nu se simțea înjosit de poziția oarecum umilitoare în care se găsea. Trăia sentimentul democratic al unui duce situat în afara convențiilor și a normelor de clasă. Carosse jucase nenumărate roluri: regii George al V-lea al Marii Britanii și Carol I al României, arhiducele Otto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
cum era linul obiect ambiguu, multifuncțional, în care se doarme, se îmbăiază copiii, se face vinul. De insistat asupra diferenței dintre pod, beci și polată. Polata-obiect intermediar, de tranziție. Polata conține lucruri care nu se fură, adică nu s-ar înjosi nimeni să le subtilizeze, pentru că ele nu au decât prestigiul familiei posesoare. În momentul în care le-ai fura, te-ai contamina cu istoria unui alt clan. Încuscrire prin obiecte. Dar, ca să fim sinceri, polată duce cu gândul la acoperiș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]