638 matches
-
o tonifice, s-o remonteze pentru următoarele trei-patru zile, amînînd prăbușirea, dezastrul și totodată chemîndu-l apropiindu-și-l pas cu pas. Mai multe erau totuși nopțile cînd, din drumul cu mașina aluneca direct, într-o transă a acuplării violente și înlăcrimate, prin care întrevedea și chema iubirea, pe bărbatul multașteptat, uitînd de treburile de acasă și de copii, de obligațiile ei de profesoară și directoare. Îi era de ajuns să vorbească pe mobil cu copiii, să-i îndrume cu indicații dictate
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
mic de tot. Nu contează. Ea e la fel de sucită ca mine. Începe să râdă ca muta la înghețată după care își asumă poziția. Își arcuiește ușor spatele și-și îndreaptă fața spre câini. Au amuțit amândoi. Mă privesc cu ochii înlăcrimați, implorându-mă să mă opresc. E prea târziu. Trenul a plecat din gară. Mai întâi încet, cum fac de obicei. Apoi apăs accelerația. Ca un animal. Acum ea țipă ca nebuna la lună. Și ei scheaună de durere. Ea geme
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
lui ca niște pitici. Era un fel de Dumnezeu înfierbântat, în lumea lui de slavă, strălucitoare și suavă. Azi la cimitir eu și Minel am fost întâmpinați de iarba crescută înaltă și păgân împodobită cu flori răstignite în miresme, Imnuri înlăcrimate păreau crucile cu fața brăzdată de ploi. Este vecernie și clopotul nu bate. M-am reîntors la casa lor, să mai respir aer de biserică și de omenie, Doamna va aduce dulceața aromată de gutuie. Acum stau amândoi acolo sus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
zbătu mai tare ca niciodată și scoase un fel de geamăt prelung, ca o chemare dureroasă. Ce-o fi cu el?... Dacă moare? scînci Ilinca. Of, of, cît de rău mi-ar părea! Tu ce zici, Virgil? întoarse ea ochii înlăcrimați către darnicul cavaler. Nu va muri! răspunse hotărît Virgil. Nu-l vom lăsa să moară! Doar nu i-a făcut nimeni nici un rău. Hai să-i dăm lapte și n-o să mai geamă! Cum erau cu toții în picioare, gata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ca să vorbesc În public, dar dacă vom citi invers ce a scris domnul Ionescu vom descoperi o altă poezie. — Cum adică, invers? a zâmbit Puiu Nistea. — Ia citește dom’le invers! a strigat Tronaru. Să vedem ce iese. Ionescu tremura Înlăcrimat, de parcă cineva Îi des co perise taina masochistă, așa că și-a citit textele de la coadă la cap, el Însuși uimit de rezultat, fiindcă, Într-adevăr, acum lamentația inițială suia În spirală către perfecțiunea confuziei și a penibilului; nu se mai
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
vrea să-i aduca iedul Înapoi, dacă și căprioara ar vrea să mănânce din palmă În fața Împăratului. Căprioara cea tânără și sperioasă, ieși timidă din tufișuri. Anul Nou cânta Întruna, iar căprioara Îl urma cu capul În jos și ochii Înlăcrimați. Și În fața Întregii curți ea mâncă din palma lui, spre uimirea tuturor și bucuria bătrânului Împărat care bătea din palme ca un copil. Într-un cadru festiv, Anul Vechi anunță tot poporul că Anul Nou a trecut toate probele, de
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cum îmi construia tatăl tău căsuțe, iar mama ta cum mă îngrijea. Îți promit că n-am să vă uit dar, te rog lasă-mă să plec! Locul meu nu este aici! Băiatul puse pasărea pe geam și cu ochii înlăcrimați se uită Ia ea. Nu fi supărat, mă voi întoarce! Pasărea își deschise aripile și își luă zborul. Băiatul văzu doar cum un stol de păsări pleacă pe cerul albastra. Mica pasăre își îndeplini promisiunea și veni în fiecare zi
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
până la urmă, a urca la superficialitate este un triumf. IV. O reușită a prăbușirii (...) Și nu uitați că odraslele voastre sunt revoluționare pentru că destinul lor este rezultatul lașităților voastre. Sartre Nu sunt filozof pentru că iubesc greșeala. Dacă, poate cu ochii înlăcrimați sau ironic, un om îmi povestește întâmplarea greșelilor lui de cu o zi înainte, azvârlindu-mă în indignare sau lăsându-mă perplex să mă mir, toată graba mea de a fi vrut să provoc o poveste de dragoste filozofică alături de
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
puteau ochii ei să limpezească depărtările, în închipuirea ei se contura a fi chipul lui Răducu. părea a fi Răducul ei. Unde l-o fi ducând, de ce mi-a luat copilul, copilul meu...?" Cum nu-l putea ajunge, cu ochii înlăcrimați, neputând suporta scena, se întorcea acasă mai tristă și mai împovărată de gânduri de cum plecase. Își jurase de multe ori să nu mai vină la malul râului pentru a nu mai vedea scena care o tulbura cumplit. Dar nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
pentru a da verdictul final. În timp ce mergeam spre bucătărie, și nu așa, oricum, ci atrași ca un magnet de mirosul ce venea dintr-acolomama ne vorbea și ne sorbea din ochii albaștri ca cerul În zilele senine de vară, ochi Încă Înlăcrimați ... În care strălucea o nețărmurită bucurie. Bună seara! Bucuroși de oaspeți? Te avertizăm ... că avem o foame de lup - și mai Înainte de a ne Înfrupta din minunatele bucate, am vrea să Îmbrățișăm pe cel mai grozav bucătar. Bată-vă norocul
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
În care muguri luminoși se deschid Într-o străfulgerare, ca o ploaie de flori neprihănite, germinând iertarea și Împăcarea!!” Eu revin mereu pe același peron, strecurându-mă nevăzută, noapte de noapte, și cu sufletul ars de remușcări, caut privirea nevinovată, Înlăcrimată, a celui ce mă striga cu ani În urmă: „Mamă, ia-mă cu tine!...” Am rămas cu mâna Întinsă Într-o gară pustie; și un vânt sălbatic Îmi biciuiește năprasnic tâmpla albită de așteptare... Vino, doamne, să vezi! 28 mai
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
cald și destul de civilizat. Cele cinci ore mi s-au părut că au trecut destul de repede, timp În care am mai citit câte ceva. Acasă, totul era În ordine. Mă aștepta aceeași singurătate care m-a Îmbrățișat În prag! Avea ochii Înlăcrimați. Se pare că mi-a dus dorul... Egoistă, posesivă și devastatoare! O bestie! 27 februarie 2006 Întâmplări... de la “Sfânta Împărtășanie” Ploua de o săptămână fără Încetare. Aveai impresia că pământul se va scufunda și apele vor pune stăpânire pe Întreg
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
și purificau sufletul aveau șansa să treacă În Împărăția cerurilor, adică În rai, acolo unde nu mai exista suferință ci doar frumusețe, grădini pline de flori și verdeață și o liniște desăvârșită. Cei din poză, cu suferința Întipărită În ochii Înlăcrimați, cu brațele ridicate către cer, invocau pe dumnezeu să-i ierte de toate păcatele lumești și să le ofere liniștea mult așteptată. Câtă naivitate și, totodată, câtă mârșăvie din partea celor cu fețe bisericești , care aduceau creștinilor ( cu ocazia paștelui sau
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Credința poetului, că va fi suficient de puternic pentru a ajunge la limanul sperat, se clatină dureros de multe ori. Nopțile stă de veghe și, cu buzele arse, buze care mai păstrează urme de sare și rouă, și cu sufletul Înlăcrimat, suflet În care flacăra nădejdii Încă tace, așterne pe hârtie „versuri desfrunzite” sub cerul tomnatic spre care vaporul se Îndreaptă... Speranța poetului rămâne vie și nu abandonează În fața valurilor ce amenință deseori. Dimpotrivă, culorile amurgului par să-l motiveze mai
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
din Bacău, proprietate a domnului Pandele Romeo, cincizeci și șase de ani, rapidist, divorțat, posesor al câtorva zeci de brevete de inventator. 4 septembrie. În lume Încep urgiile. O inexplicabilă epidemie de flatulență se abate asupra locuitorilor din Principatul Monaco. Înlăcrimați, cu nările astupate, turiștii fug la Nisa, unde dau peste o altă nenorocire: timp de o jumătate de oră, plouă cu poșete Vuitton. Parcă pentru a spori groaza, acestea se dovedesc a fi originale. România intră În noaptea polară. Președintele
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
luptele de la București, pe astea le-am tot auzit de o mie de ori pînă mi-au ieșit pe urechi, zice Bătrînul, dar ce-ai zice să mai citim puțin printre rînduri, îi propune. De exemplu pe aia cu tînărul înlăcrimat care are asupra sa buletinul de identitate însîngerat al prietenului său mort prin împușcare, aici nu mai rămîne nimic de citit printre rînduri, dom’ Colonel, doar să ți vină să-l strîngi de gît pe cel care a dat știrea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
-ȚI DE SLUJBA TA ÎMPUȚITĂ ȘI NU TE MAI JUCA DE-A PSIHOLOGUL AMATOR! răcnesc eu violent, iar ea se chircește la impactul cuvintelor mele și al respirației mele fierbinți și băloase, oprind brusc mașina, cu chipul stacojiu și ochii Înlăcrimați. Eu sar afară. Ea o pornește În viteză. De cum Îmi dispare din raza vizuală iau un taxi pînă acasă și mă bag În pat unde văd și mai mulți demoni cum se formează În modelul plin de vîrtejuri al tavanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
englezești cu piele de vițel, draperii din catifea roșu de cadmiu, arme de vânătoare Învelite cu plăci de argint, covoare scumpe, sobe de Meissen alb ca laptele, statui de bronz... Bătrânul a ezitat puțin și a spus ,,nu,,. Un nu Înlăcrimat dar ferm. Îți amintești și acum de gestul lui repezit când ți-a dat Înapoi mica sculptură din lemn ce-o Înfățișa pe Pomona, zeița fertilității. Ghetele vechi, În care picioarele păreau că Înoată se umflaseră de ploaie și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
potolească ,,furtuna,, , a făcut apel la calm și la demnitate, strigând că Dumnezeu are grijă de toți, dar vuietul a crescut paroxistic, iar păruielile și călcatul În picioare, s-au consumat fără să țină cont de etichete și de rugămințile Înlăcrimate ale celor trei mesageri. Mașina din burta căreia fuseseră scoase Îmbrăcămintea și bunătățile, arăta la sfârșit, ca după un atentat irakian cu bombă, iar mesagerii aveau chipurile livide de efort și de spaimă. Pentru faptul că a Încercat să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
picioarele Înghețate, am zăcut treaz până târziu, numărând orele, meditând la perspectiva sumbră de a deveni, din nou, persoana care am fost mare parte din viața mea. Mi-era cumva rușine, aveam cumva remușcări? Sincer să fiu, da. Cu ochii Înlăcrimați și cu inima grea, mi-am dat seama că simțeam și mai mult decât atât. Totuși, dragostea e imprevizibilă. După doar câteva săptămâni, după ce am trecut peste partea intensă a durerii, partea care te face să-ți vină greu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
fără aer. Tulburat și dezumflat, am urmărit cât de repede se transformă cea mai independentă parte a unui corp bărbătesc Într-o bucată de carne neînsuflețită, c-o pată de umezeală lucind În crăpătura sa scorojită, ca un ochi sașiu, Înlăcrimat. Plictisit, am dat să-mi caut chiloții. Era clar, „elevația“ biologică completă era imposibilă. Nu exista sex fără imagini sau fantezii, memorii sau vise - pe scurt: fără istorie. După ce mi-am rezolvat diferitele nevoi la baie, am țopăit Înapoi În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
le scot luau proporții atât de ridicole, Încât sunau ca muzica de la gramofon când viteza de rotire a discului e Încetinită de un deget apăsat dintr-o dată pe partea din mijloc care se Învârte. Îmi curgea nasul și În fața ochilor Înlăcrimați pluteau forme distorsionate. Mă simțeam de parcă aș fi fost depozitat undeva Într-un loc adânc, În străfundurile realității, și aș fi reușit să prind doar mișcări dezlânate, o interacțiune perversă a luminii și umbrei care oscila la suprafață. Cât a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mai mare vas transportor de trupe... ia uită-te pe hublouri și ai să ne zărești buluciți claie peste grămadă în cabinele noastre, icnind și gemând și plângându-ne de milă, ai să ne zărești pe noi, feciorii triști și înlăcrimați ai unor părinți evrei, bolnavi până-n măduva oaselor din pricina ruliului de pe aceste mări aspre ale culpabilității - cam așa mă imaginez câteodată pe mine și pe tovarășii mei de văicăreală, melancolie și deșteptăciune, înghesuiți tot în cabinele de clasa a treia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Ne aflam spre sfârșitul verii, când știrile sunt puține. Era vârful de sezon pentru sarciniile care se apropie de termen și pentru nou-născuți. Ideea șefului meu era să mă dau pe lângă medicii de pe ambulanțe. Iar în ceea ce privește povestea de Crăciun, cuplul înlăcrimat și globulețul, pot să spun că lucrez deja de atâta timp, că mi-au ieșit din cap toate tâmpeniile astea. La ipoteticul subiect de etică te pun să răspunzi abia la sfârșitul facultății pentru că în acel moment e deja prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
spectacolele la care trebuia să meargă. Ar fi fost ipocrit dacă ar fi protestat prea mult. Mai demult, reușise să se descurce destul de bine ca jurnalist independent, așa că putea să facă din nou chestia asta. Și atunci de ce avea ochii înlăcrimați? De unde tensiunea asta care-l copleșea? I se părea că are gleznele pline cu apă; dacă își apăsa carnea, aceasta se făcea albă, înconjurată de un cearcăn roz. De fiecare dată când le privise, buzele vaginului erau despărțite, ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]