1,308 matches
-
Târgului de Carte al Minorităților AMPLUS și am văzut. Felicitări și mulțumiri pentru cărțile pe care le-am primit cadou, precum și pentru minunata revistă Prietenul albanezului (!) În București nu ai timp să te plictisești, dacă ai timp! Evenimentele culturale se Înlănțuie unul după altul, care de care mai atrăgătoare și mai importante. Pe data de 3 martie, am participat la lansarea de carte, de altfel de cărți, a scriitoarei Mariana Brăescu, soția marelui și regretatului om de cultură și de omenie
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
ci se împărtășește de Viață (Contra ereziilor, 4.18.5; cf. 5.2.3.). Așa cum pâinea este transformată prin rugăciunile Euharistiei și har, tot așa trupurile noastre, când primesc comuniunea. În ambele cazuri, cele două realități, cerească și pământească, sunt înlănțuite<footnote Contre les heresies, 4.18.5, în col. Sources Chrétiennes, Nș 100, p. 611, 613. footnote>. Sfântul Irineu extinde acest concept când se întoarce la el în Cartea a V-a. Destinul trupurilor noastre se aseamănă celui al tăierii
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
deschid, cu cât maestrul înaintează în vârstă, mai degrabă cu preludii decât cu uverturi (Nabucco, Forța destinului) în adevăratul sens al cuvântului - Traviata, Rigoletto, Bal mascat, Aida - cu o durata între 3 și 5 minute. Sunt practic pagini orchestrale care înlănțuie motivele muzicale principale ale lucrării, motive pe care cu bucuria cunoscătorului le vom identifica apoi pe parcursul derulării operei, în momentele cele mai dramatice. Observăm astfel, că aceste introduceri nu mai au forma tradițională, clasică, cu dezvoltare tematică, din bătrânele uverturi
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
ambitus ce nu depășește sexta. În Postul Paștelui, perioadă de penitență pentru toți creștinii, aleluia care precede lectura Evangheliei, este înlocuită de Trait, menit să exprime gravitatea momentului liturgic. Traitul, cântat alternativ de două coruri sau de cantori și cor, înlănțuie mai multe versete ale unui psalm, fiecare împărțit în două părți. Folosește al 8-lea ton gregorian (tetrardus plagal, finala sol), mai rar al doilea ton, ornamentarea versetelor fiind similară. Liturghia medievală este dominată de recitarea psalmilor, repons-ul ca și
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
am și eu pe cine alinta, dar nici o șansă, așa mă vedeam alergând la alte mămici cu prunci în brațe ca să le rog să împartă cu mine bucuria lor de a îngriji bebelușii. Iată că toate și totul parcă se înlănțuie încă de la primii ani ai existenței mele până în momentele acestea în care mă descriu astfel încât dumneavoastră să cunoașteți câte ceva despre mine. Așa a început totul. Tot din acea perioadă am căutat să înțeleg viața și ca aproape orice copil, aveam
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
al viului și al dramatismului autentic. Un caz aparte prezintă Gabriel Garcia Marquez. Formidabila descripție a istoriei în romanul Un veac de singurătate îl situează drept cap de serie în literatura postbelică, nu numai din America Latină. Totul s-ar putea înlănțui într-o logică armonioasă dacă nu ar fi umbra partizanatului politic. Nu se desparte de un prieten, de conducătorul Cubei, nici după ce au ajuns cunoscute în lumea largă atrocitățile comise. "Fidel Castro face parte din oamenii pe care îi iubesc
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
filozofie - este proprie - cum am avut prilejul să remarc altă dată - întregii gîndiri a lui Vianu. Prefața... definește ideea care s-ar afla în centrul Esteticii: este ideea artei ca formă perfectă a muncii. „Ideea de artă înfățișată aici se înlănțuiește cu o filozofie a muncii. Arta ne-a apărut ca o formă a muncii, ca un produs al lucrării de transformare a materiei. Fiind muncă, arta ni s-a părut a fi forma ei cea mai perfectă, aceea în care
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
că cercetarea artei, estetica, nu este același lucru cu arta însăși: deci ea nu trebuie să fie artistică, ci științifică, să „stăpînească arta pe căile inteligenței”. „Scopul acestei lucrări nu este contemplația, ci cunoașterea”. Ideile cheie sînt „exactitatea”, „noțiunile clare, înlănțuite într-o ordine sistematică” - opuse „reflecției impresioniste”, „improvizației descusute”, „marilor zboruri repezite în zenitul impreciziunii”. Scriind Estetica, Vianu a considerat în mod firesc, fără nici o problematizare, că tratatul cuprinde un sistem de estetică, și așa au gîndit și recenzenții (de
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
realism numai de el știut. Când Pisistrate, tiran al Atenei, dar și al oralității ( 527-500), poruncește transcrierea Iliadei si a Odiseei pe papirus, începe declinul neamului angelic al homerizilor. Se aprinde în schimb Luceafărul de Ziuă al literaturii surzilor, antiorală, înlănțuită în semne vizuale pe argilă, papirus,piatră,piele de oaie,de vițel, de om, întinsă pe toate suprafețele mai netede până către marginile lumii, numai să fie atâta lume văzătoare, cu cea surdo-mută cu tot, care să o poată citi
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
Lumină fie-ți sfâșierea' . O cale Mergeam printre coloanele de arbori, Sub bolta roșie a amiezii, Coroanele ardeau ca în vitralii. Părea că eram singur dar crescuse În jur o flacără de chipuri, Și deslușeam sub pași o broderie Ce-nlănțuise mii de urme. Iar înăuntrul meu se desfăcuse, Ca poama de pe ram, o cale Care cânta sub aurul vechimii. Har În înserare, din icoană Ieși un înger fâlfâind Și fulgeră în zboru-i foaia Pe care nu puteam să scriu. Avea
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14595_a_15920]
-
Pe masura ce discuția te va absorbi, palmele tale se vor căuta una pe celalaltă și se vor uni, o palmă se va agață mai întâi de câteva degete, apoi va încercui cu totul încheietura celeilalte, sau degetele ambelor mâini se vor înlănțui, formând un gard de protecție, picioarele vor împinge tot mai tare unul în celălalt, până când o gleznă o va supune discret pe cealaltă, tensiunea va urca apoi spre genunchi, pentru ca, în cele din urmă, cele două picioare să formeze la
A fi vulnerabil by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82347_a_83672]
-
Ioan Lăcustă ntr-un început de decembrie, Ester m-a dus la Văcărești. Ieșisem dimineața împreună în oraș. Erau primele ninsori. Nu aveam chef de mers la serviciu. Nici ea nu avea chef de ceva anume. Rătăceam înlănțuiți în susul Bulevardului, lăsându-ne troieniți de acei fulgi mari, deși, pufoși, de început de zăpezi. Mergeam bucurându-ne, fără o bucurie anume. Clipe din răgazul iubirii, când descoperi, iar și iar, din simplă fulguire, din beția unui aer troienit, din
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
tinere, a copacului tânăr care deși doborât de furtună nu fusese răpus, începu să gâlgâie prin toți porii deschiși acum spre scăpare, spre scăparea cărnii. O întorsătură ca de hergheliu, apoi un salt rostogolit, fură deajuns pentru ca acel care fusese înlănțuit în cazul până acum să devină stăpân și într-o fulgerare, călău. Gicu ridică de jos tesla pe care Năsturel o lăsase ca nefolositoare și făcând din miezul rărunchilor hac!, ca și când ai avea să despici un nod care se ține
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
chin; nu cred că am putea găsi nici unul care să nu fi intrat în faze lungi de tăcere publică. Destui au făcut concesii și compromisuri efemere. Totodată o parte dintre ei ajung miniștri, academicieni, ambasadori. înfrîngerile și victoriile exterioare se înlănțuie reciproc, ca într-un dans absurd, iar virtuțile și defectele psiho-sociale se învecinează ca într-o imagine edificatoare a umanului însuși. Așa la Negoițescu și la Paleologu, așa la Balotă și Doinaș, așa la Caraion și Geo Dumitrescu, sau, în
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
Caută s-o insulte pe Olimpia și, în disperare de cauză, nedescoperind nimic îndeajuns de jignitor, imită, greșit, strigătul anterior al Tanasâcului) Banavagico! OLIMPIA: Aâââh! Văzutăr-ați?!... Păi, cum să ciufuliți?! Cine-i păcătoasa să vă lase?... Că și țicnitele e înlănțuite la pavilionul lor. Ar vedea ele pijama de bărbat... Ar recunoaște la caroserie de cordaci..." (pp. 10-11). Râdem cu poftă la lectura unor asemenea scene, în care vulgaritatea sănătoasă a Olimpiei distonează cu variatele tulburări mentale ale subiecților. Autorul le
La ospiciu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10308_a_11633]
-
anumitor periodicități. Aceste periodicități corespund numerelor prime, domeniu în care "predestinarea" întâlnește mai mult decât oriunde altundeva imprevizibilul. 2) Mă gândesc între altele la a sa Simfonie a doua (compusă în 1972) unde, în mișcarea a doua acordurile tonale se înlănțuie după o logică non-tonală (a sitei lui Eratostene) și care a provocat scandal în momentul prezentării sale la Berlin.
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
stins ia foc. Magie-i tot! Iar într-al vrajei vast ținut vorba comună către slăvi țâșnește... Precum un crescător de păsări izbutește să-și cheme porumbelul nevăzut. (din Poezii 1922-1926) Îngerul Cu o-nclinarea-a frunții izgonește tot ce înlănțuie și ce reține, căci inima-i înalt adăpostește un viitor ce-n veșnic cerc revine. Profunde ceruri de făpturi sunt pline și fiecare-l strigă: vii la noi? Nu-i da să-ți poarte-n mâinile lui fine poverile. Ele
POEME - de RAINER MARIA RILKE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/10030_a_11355]
-
dau măsura timpului orașului de peste patru veacuri Se spune că ceasurile își au propria lor viață. O viață care nu are vreun sfârșit pentru că este egala eternității, e timpul însuși. Tic-tac-ul lor neîntrerupt este chiar bătaia inimilor vremurilor de demult, înlănțuită de o alta și de o alta..., un lanț imens, fără capăt, unind generații. Sunetul lor nu-i decât o poveste, aceea a oamenilor care de mult nu mai sunt, cărora odinioară cu arătătoarele înfrumusețate de arta vreunui „lacătuș de
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
de la mijlocul secolului al XIX-lea, când pe harta orașului apar: Parcul Cronin Cromberg (1858), adică Parcul Poporului de astăzi, Parcul Scudier (1870), respectiv Parcul Central, Parcul Elisabeta (1898). Pe malurile canalului Bega, între cartierele Fabric și Iosefin, se vor înlănțui parcurile pe care noi le cunoaștem sub numele de Parcul Ilsa, Parcul Copiilor, Parcul Rozelor, Justiției, Catedralei, Alpinet. Crearea Serviciului de horticultură în 1902 marchează începutul afirmării unei arhitecturi peisagistice sistematice, profesioniste. Astfel că, în 1919, Timișoara beneficia de 262
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
Părul tău cu șuvițe de paloare Mă fac să-l alint cu sfială, Mătasea bluzei tale îmi este dușman; Nu vreau ca ea să te mângâie, nici să te atingă ! Vino, iubita mea, înainte ca soarele să apună, Să privim înlănțuiți înserarea, Să bem amândoi din pocalul bucuriei Și mereu să-mi spui Că nu mai vrei să pleci ... 5. L U N A P L I N Ă Noaptea am întins mâna spre așternutul lui. Dar el nu era. Luna
Cântarea cântărilor. In: Editura Destine Literare by Melania Rusu Caragioiu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_204]
-
de participa la un festival al teatrelor profesioniste: spectacolul „Soarele și luna“, pe care regizorul Ion Ardeal Ieremia îl montează chiar în aceste zile, va avea premiera la Festivalul de la Sfântul Gheorghe. „Conceput pentru spații neconvenționale, spectacolul «Soarele și luna» înlănțuiește, cu mult meșteșug regizoral, texte populare alcătuind o narațiune dramatică fidelă legendei cosmogonice cu același nume. Implicarea actoricească este pe măsura bine cunoscutului regizor timișorean“, ne-a declarat prof. Nicolae Blidaru, directorul Teatrului „Traian Grozăvescu“. Spectacolul va fi scos la
Agenda2004-22-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282466_a_283795]
-
îi dă iluziei trăinicie. 2060. Doar cel ce se îndoiește de cunoaștere va descoperi lipsa acesteia de scrupule în fața vieții. 2061. Cele mai mari valori ale Iluziei Vieții nu constau în subiectul speranțelor noastre ci în ierarhia care le-a înlănțuit mereu. O altă mare deșertăciune. 2062. Dacă speranța ar fi un adevăr înseamnă că Iluzia Vieții ar fi o minciună odată ce cu toții sperăm o viață întreagă. 2063. Lumea este o străfulgerare de iubire și păcat terfelită în praful deșertăciunii. 2064
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/95_a_375]
-
îi ardeau la subsuori, clopoței și măceși se încolăceau în jurul membrelor ei, ciorchini de coacăze i se scurgeau de pe buze, libelule cu aripi albastre-violet își luau zborul de pe pleoapele ei, galbenele aurii și șopîrle de un verde acid i se înlănțuiau pe degete. Îi strivea căpșuni pe feșe, îi îmburuiena sexul și i-l acoperea cu iedera, îl înstela cu albastrele, lăsînd să se ivească întotdeauna din mijlocul acestui hătiș un bulb roz și cărnos că un boboc de trandafir gata
Seductia violentă by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17780_a_19105]
-
a părut inițial a fi o nefericită polemică, prost dusă, prost plasată și prost orientată, s-a amplificat și a luat forma unui veritabil război civil intelectual, purtat deopotrivă în România și în străinătate, cu incontrolabilă dinamică autonomă și supralicitări înlănțuite într-o delirantă spirală a excesului, tabloul de ansamblu nu înfățișează nici învinși, nici învingători, ci doar victime, ruine, dezastre. Etichete in Două observații sînt de făcut aici. Prima, că în ciuda proporțiilor și a gravității acestui masacru, s-a adoptat
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
care în același timp este și cea a simbolizării" (p. 52). Se instituie, astfel, un palimpsest ce păstrează tensiunea existența între cei doi frați, proiectînd-o însă la un alt nivel. Imitînd viața unei plante agățătoare, cuvintele cărții despre Cristofor le înlănțuie pe cele care dezvăluie tragică istorie a urii dintre Hadar și Olof. Printr-o substituție metonimica, aceasta din urmă se dovedește a fi, de fapt, cea "imitata" și, implicit, "simbolizata", nu invers, căci spune sfîntul Cristofor: "port cu mine reprezentarea
Palimpsest by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/18015_a_19340]