53 matches
-
am fost eu: o febrilă masă viermuindă ce se împletea și se despletea, infinită, iar în această nețărmuire nu! eu eram nețărmuirea, strigam fără glas, implorând sfârșitul, și tocmai atunci n-am destrămat, dar, revărsându-mă pretutindeni, deodată, mă readunam înmiit, ba metamorfozat într-o stâncă, ba culminând undeva, în strălucirea unui alt soare, mă pomeneam zvârlit în negrele și roșiile depărtări, concentrat în cea mai profundă suferință". Fiecare dintre noi a visat astfel. Fiecare a avut un vis, sau vise
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
dragă. 3. Învață să conviețuiești cu MTB-ul tău, învață să-l asculți și mai ales să-l auzi, cercetează-i nevoile și tratează-l cu respect, dă-i ce-i trebuie când îi trebuie și îți va întoarce asta înmiit. 4. Totdeauna e vina TA, chiar dacă se rupe sau nu îi țin frânele, tot vina ta este pentru că i-ai cerut mai mult decât putea el. Nu poți face raliu cu o mașină de formula I și nici invers, cu
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
Consum (FNCC), se vede repede pus în situația de a interveni în mai multe "domenii" care rezultă din deschiderea ostilităților: creșterea rapidă a prețurilor, șomajul, protecția socială insuficientă, într-un moment în care numărul răniților și cel al mutilaților crește înmiit. Existența sa, acțiunea care se continuă pe toată perioada războiului, succesul implantării sale în întreaga Franță reprezintă tot atîtea semne care ilustrează progresul reformismului sindical în acești patru ani. Această orientare sindicală este întărită de o realitate economică de bază
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
cale (similară, ca stare de spirit, reeditării specifice MER). 1. Model exemplar. Protagoniștii jocului intertextual, hipotextul și hipertextul, se situează în spațiul textual al aceleiași nuvele (intratext prozastic) sau în texte diferite (intratext transprozastic). (H1) Cu proporțiuni neschimbate o lume înmiit de mare și alta înmiit de mică ar fi pentru noi tot atât de mare. Și obiectele ce le văd, privite c-un ochi, sunt mai mici; cu amândoi mai mari; cât de mari sunt ele absolut? Cine știe dacă nu trăim
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
în orice punct, de la minus infinit la plus infinit. "Spațiu-timpul" este cilindric: spațiul este curbat și închis, întocmai ca cercul de la baza unui cilindru, însă timpul este "drept" și deschis ca axa unui cilindru 67. Cu proporțiuni neschimbate o lume înmiit de mare și alta înmiit de mică ar fi pentru noi tot atât de mare.[...] Și, într-un spațiu închipuit ca fără margini, nu este o bucată a lui, oricât de mare și oricât de mică ar fi, numai o picătură în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
analogie, locuitorii acestei lumi, presupuindu-i dotați cu organele noastre, ar pricepe toate celea absolut în felul și în proporțiunile în care le pricepem noi. Să ne-o închipuim, caeteris paribus, înmiit de mare acelaș lucru. Cu proporțiuni neschimbate o lume înmiit de mare și alta înmiit de mică ar fi pentru noi tot atât de mare. Și obiectele ce le văd, privite cu-n ochi, sânt mai mici; cu amândoi mai mari; cât de mari sânt ele absolut? Cine știe dacă nu trăim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nevăzut și nebănuit al timpului și al spațiului. Clara se revăzu dintr-odată cu douăzeci de ani în urmă, pe o bancă din parcul de lângă liceu, cu ciorapul rupt și o vânătaie pulsatilă la genunchi, dureroasă destul, dar cu o durere înmiit mai mare la gândul că Eduard suferise un accident. Și nu un accident oare care, ci o prăbușire în gol. Un zbor halucinant în jos. Tunelul o trase apoi cu câteva zile în urmă, când era tot singură în parc
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
analogie, locuitorii acestei lumi, presupuindu-i dotați cu organele noastre, ar pricepe toate celea absolut în felul și în proporțiunile în care le pricepem noi. Să ne-o închipuim, caeteris paribus, înmiit de mare - acelaș lucru. Cu proporțiuni neschimbate - o lume înmiit de mare și alta înmiit de mică ar fi pentru noi tot atât de mare. Și obiectele ce le văd, privite c-un ochi, sunt mai mici; cu amândoi - mai mari; cât de mari sunt ele absolut? Cine știe dacă nu trăim
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
decât perdele albe și de după fiecare se ivea, zâmbind cu o speriată și copilărească șireție, capul ei. Înamorat în ea? Asta ar fi fost puțin. Nu în ea, în fiece gândire a ei, în fiece pas, în fiece zâmbet, un înmiit amor. Dumnezeu de-ar fi fost și-ar fi uitat universul, spre a căuta un altul în ochii ei albaștri; de-ar fi găsit, nu se știe,... căutarea ar fi durat vecinic. Cum o iubea! De l-ar fi desprățuit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de la un unchi al lui, un bătrân săhastru. Iată ce scria: Iubite în Cristos nepoate. Este o frumuseță de zi acum când îți scriu și sunt atât de plin de dulceața cea proaspătă a zilei, de mirosul câmpiilor, de gurele înmiite ale naturei, încît pare că-mi vine să spun și eu naturei ceea ce gândesc, ce simt, ce trăiește în mine. Lumea mea este o vale, încunjurată din toate părțile de stânci nepătrunse cari stau ca un zid dinspre mare, astfel
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
grămădesc nu în amor însuși, ei în setea de amor. Ea visează în fereastă... și viseze numai... III Euthanasius cătră Ieronim Este o frumusețe de zi acum când îți scriu și sunt atât de plin de mirosul câmpiilor, de gurele înmiite ale naturei, încît pare că-mi vine să spun și eu naturei ceea ce gândesc, ce trăiește în mine. Lumea mea este o vale, incunjurată din toate părțile de stânci nepătrunse cari stau ca un zid dinspre mare, astfel încît suflet
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
al lui, un bătrân săhastru. Iată ce scria; - Iubite în Cristos nepoate. [Euthanasius cătră Ieronim] Este o frumuseță de zi acum când îți scriu și sunt atât de plin de dulceața cea proaspătă a zilei, de mirosul câmpiilor, de gurele înmiite ale naturei, încît pare că-mi vine să spun și eu naturei ceea ce gândesc, ce simt, ce trăiește în mine. Lumea mea este o vale, încunjurată din toate părțile de stânci nepătrunse cari stau ca un zid dinspre mare, astfel
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
îl "plagia" parcă pe Eminescu: "Rusia originară nu are rezerve și forțe culturale și morale pentru asimilarea tuturor periferiilor. Acest lucru istovește nucleul național rus." Soljenițân aducea adevărul la zi, în 1990: "Astăzi această previziune a lui Kryzanowski are semnificații înmiite: nu avem forțe pentru periferie, nici economice, nici sufletești. Nu avem suflu pentru a fi un Imperiu! și nici nu ne trebuie, dărâma-s-ar de pe grumazul nostru! Imperiul ne strivește și ne suge puterile și ne grăbește pieirea. Văd
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
nu a fost nici poet și nici războinic, ci un recules călugăr benedictin, cu preocupări apăsat calofile, genul de anahoret pentru care cărțile erau o prezență mai plăcută decît a oamenilor. O fire retrasă căreia filele unui incunabul îi inspirau înmiit mai mult decît gesturile unei ființe vii, semn că adevărata viață era de găsit în litera unor paragrafe evanghelice, nu în conturul unor ființe bipede. Născut într-un obscur sat din comitatul Suffolk al regatului Angliei, Richard și-a făcut
Biblioteca perfectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3899_a_5224]
-
poezie... între poezie și rugăciune e continuitate, când nu e identitate. Pot deci să te iau drept martor, sunt convins că ești sincer cu mine, cu tine, adăugă cu un fel de rictus dureros. Aș vrea să sufăr pentru El înmiit. - Cum, răspunde Vladimir, tu suferi pentru cineva care poate nici nu a existat; sau poate a fost, de mult, o victimă printre mii de victime, un fel de guerillero, un rezistent la imperialismul roman din acele vremuri și la acoliții
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
revarsă din munte mătură arbori și stînci smulge inimi le mînă departe/ departe rămîne acel sentiment/ cînd soarele încă n-a apărut dar lumina lui/ tot mai sporitoare sfîșie noaptea/ așază răcoare un sentiment că totul poate /de la capăt/ cu înmiită vigoare/ să-nceapă cu toate acestea ai în spate adunate în noduri congelate în creste și luminoase căderi faptele vieții trecut de crucea tinereții port o colivie pentru corbul ce va să nu vină
Poezie by Cassian Maria Spiridon () [Corola-journal/Imaginative/8006_a_9331]
-
lui cu o problemă depinde de cîtă imaginație poate trece din minte în cuvinte și abia în al doilea rînd de cercetarea temei și de tradiția avută la îndemînă. Acesta e și cazul danezului: un suferind, înzestrat cu o fantezie înmiit dospitoare, care scrie sclipitor, dar exclusiv sub unghi teoretic, despre o temă în privința căreia viața nu-i dăduse nici o șansă: căsătoria. De aceea, judecată sub unghi psihologic, juridic sau medical - domenii aflate în afara elementului predilect al lui Kierkegaard - toată horbota
Elegia conceptuală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6617_a_7942]
-
să nu mă doară De-o fi zi sau de-o fi seară Mâna Ta să mă susțină Peste ochi toarnă-mi lumină Iartă-mi gândurile rele Urcă-mă mai sus de stele Peste inima-mi rănită Lasă-Ți mila înmiită Și balsam de bucurie Șoapta dulce s-o învie Cu privirile senine Seara-n văluri negre vine Ușurel o prind de mână Când cu ziua se îngână
Drumul inimii by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83313_a_84638]
-
se-aleagă praful! De bună seamă, războiul statuilor, iconoclasmul în general, nu e invenția noastră și nici a vremurilor mo derne. E vechi de când lumea. Numai că, la noi, fragilitatea istorică, puținătatea isprăvilor sculpturale și deficitul teribil de monumentalitate agravează înmiit orice puseu de litofobie, dacă mi se permite termenul. În plus, văd în textul lui Reuben Fowkes că la Budapesta există un Parc al Statuilor, unde-și dorm somnul de veci, în mută soli da ritate, făpturi de piatră și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
c-au fost ceea ce-au fost... Văzut-ai Tu un triumf?... Văzut-ai regi bătrâni, Frânți obosiți, adânc * nefericiți, Trăgând la car, carul triumfător? Ți-nchipuiești [tu] mii de mii de ochi, Reci, nemiloși, privind acel spectacol? O crudă bucurie înmiită! Încât nimic nu samănă Nenorociri[i]-adînci în care a căzut aceia Decât rușinea ce o pat. Văzut-ai sclavii tu? Ai văzut [oare] Ce-nțelepciune, ștință și lumină În inimi de-oameni cari [li] sânt sclavi? Gladiatori cu corpul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Dă să se îndrepte spre perete, să tragă de șnurul clopotului. Se răzgândește. Revine înapoi lângă ladă. Să-și mai desfete o dată ochii cu cele cinci suluri de papirus. Gura i se destinde într-un surâs larg. Valorează însutit, nu înmiit, greutatea lor în aur. Trece cu degetele, apreciativ, peste armătură. Calitatea unui seif depinde de construcția sa, dar și de încuietori. Caută pe sub togă, la brâu, și scoate o cheie. O învârte cu grijă, pentru ca fiecare din țișor să intre
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Întîmpla, te iubesc mai mult decît orice. Mă Întorc În camera de zi. Nu m-au observat și așa se și cuvine. Nu am căderea să le Întrerup momentul de intimidate. Mă simt străină În propria mea casa, stingheră, percepînd Înmiit fiecare zgomot, fiecare sunet. Relaxează-te, Ellie, relaxează-te. Respiră adînc și destinde-te. Încerc să trag adînc aer În piept, apoi iau o revistă de pe masă. Case și grădini. O răsfoiesc, oprindu-mă din cînd În cînd de parcă aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
linie, culoare, Te-ai revărsat în lucruri, cum în eternul mit Se revărsa divinul în luturi pieritoare. O, cum întregul suflet al meu ar fi voit Cu cercul undei tale prelungi să se dilate, Să spintece văzduhul și - larg și înmiit - Să simtă că vibrează în lumi nenumărate... Și-n acest fapt de seară, uitîndu-mă spre Nord, În ceasul când penumbra la orizont descrește, Iar seara întîrzie un somnolent acord, Mi s-a părut că domul de gheață se topește. ÎNFRÎNGERE
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
oceanic era a patra. Așa că se vede fără să faci eforturi prea mari, aveau suficiente motive ca să plătească vreo câteva sute ce ciraci, boccii la cap, pentru a bagateliza tot ce era sfânt în țara asta, știind că vor recâștiga înmiit sumele cheltuite. Știu câțiva țigani, cu pretenții intelectuale, din Vasluiul acesta care stăteau câte două săptămâni în Piața Universității, veneau apoi câteva zile la Vaslui, și după ce cheltuiau tot ce li se dăduse acolo, se reîntorceau pentru o nouă repriză
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
diluviul de flacări, lung întins ca o genune, Vezi neatins cu arcuri de-aur un palat ca o minune Și din frunte-i cântă Neron... cântul Troiei funerar. Lângă râuri argintoase, care mișcă-n mii de valuri A lor glasuri înmiite, printre codri, printre dealuri, Printre bolți săpate-n munte, lunecând întunecos, Acolo-s dumbrăvi de aur cu poiene constelate, Codrii de argint ce mișcă a lor ramuri luminate Și păduri de-aramă roșă răsunând armonios. Munți se-nnalță, văi coboară, râuri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]