551 matches
-
Și încă ceva: spectatorii simt din nou fascinația vedetei și caută prezența ei pe afișul de teatru. Nu știu dacă a apărut și venerația de dinainte și simțul protector față de artiști, dar anul acesta au înmugurit, firav totuși, dar au înmugurit speranțele că valorile își vor recapătă, cu greu, locul ierarhic meritat în societate. Casele de bilete au fost luate cu asalt, de exemplu la Azilul de noapte pus de Ion Cojar la Teatrul Național din București. De ce? În primul rînd
A mai trecut un an by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18199_a_19524]
-
mele cînd plîng din senin de dorul donei juana/ sînt mielul negru ce suge la țîța oii albe sînt țîța oii albe supte de mielul negru/ sînt sămînța de pin mă însămînțez în pămînt cît mai adînc să renasc/ să înmuguresc și să cresc în pămînt/ sînt pămîntul de sub unghiile lui iisus sînt chiar unghiile lui pline cu pămîntul de pe marginea gropii din care a fugit imediat după învierea din morți". În poezia lui N.Ț. se suprapun nenumărate ecouri din
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
și pe listele bibliografice ale studenților la limbi străine. Volumul cel mai recent al lui Coe, The Rotters' Club (Clubul putregaiurilor, 2001), îl întoarce pe cititor în lumea anilor '70 ai Angliei industriale, într-o vreme cînd corectitudinea politică nu înmugurise, deși valorile tradiționale făceau față tot mai greu tendințelor de primenire socioculturală. Comicul suculent și romantismul înfiorat își dau mîna într-o poveste ai cărei eroi nu-și intersectează doar viețile, ci și ambițiile, fie ele politice, profesionale sau intime
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
un protest romantic împotriva încercării de a elimina minunea și misterul. De altfel, Eichendorff e convins că o astfel de stare nu poate dura la nesfârșit; copacii "se întind, cu dor, să iasă din încolonare". Fîntânile țâșnesc, florile chicotesc, totul înmugurește, foșnește, strică opera foarfecilor. E un asalt neașteptat, luare prin surprindere; "primăvara vine peste noapte", jucăușă, înaripată, deloc violentă, totuși irezistibilă. Descătușarea poate însă uneori să și sperie: copacii șușotesc și-ntind "antene stranii, gâturi de cămilă și aripi de
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
renunțat cu prudență și de bună voie la planurile sale nucleare. Entitatea palestiniană, pe cale de a deveni stat independent și pașnic, a organizat primele sale alegeri. Egiptul admite pentru întîia oară candidaturi multiple la președinție, în Arabia Saudită și în Kuwait înmuguresc începuturi de alegeri libere (locale deocamdată, cu posibilitatea participării feminine). Libanul, cîndva acea "Elveție a Mediteranei", cunoaște o mișcare extraordinară de redeșteptare la propriile tradiții și de eliberare de sub cizma ocupantului dictatorial. Pe locul întîi vom pune însă cele petrecute
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
-n Mărțișor Se reaprinde-n piept mult dor. De bucurie și de viață Când totu-n lume se dezgheață. Urmează-n șir vreo nouă zile Când înfloresc din nou zambile Și ghiocei și toporași Și mâțișori prin alunași. Salcia pletoasă-nmugurește Și apa în pământ mustește. Cu vreme instabilă, schimbătoare Cu nori, cu ploaie și cu soare. Aruncă Dochia cojoace S-a încălzit și le desface. Se simte primăvara-n nări, La șes, la deal, departe-n zări. Natura-ntreagă prinde
MĂRŢIŞOR de IONEL GRECU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382740_a_384069]
-
soarele , roua dimineții. Aș vrea să ating, luna,cerul,stelele; să mă contopesc în iubirea-Ți Sfântă! Aș vrea să pot plânge cu lacrimi de iarnă, să pot cânta cu glasul privighetorii, să pot să mă topesc ca zăpada, să înmuguresc în aroma florilor de Mai! Aș vrea să ating imposibilul. Se poate ? Autoarea, Ileana Vicic Stanca. Referință Bibliografică: Dorință / Ileana Vičič Stanca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2176, Anul VI, 15 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ileana
DORINŢĂ de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381688_a_383017]
-
albaștri și senini Voi sta de strajă și-acestei înserări Cu streașina căzută pe pământ Mă voi gândi sălbatic la cele patru zări Și la cuvântul tău azi necuvânt Vremea,fuiorul liniștei l-a tors Neîntrerupt,poți să-l oprești Înmuguresc speranțe și nu se lasă-ntors Cât despre mine:ți-am mai scris povești! PRIN OCHII MEI.. Prin ochii mei să te întorci mereu Să cred că-am stat un timp visând Și că-ai venit numai în gând Iar malul
POEZII de MIHAELA MIRCEA în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/381719_a_383048]
-
plânse,frunze ude, în ochii mei speranțe-n pântece trăiesc Cu pași de gând printre vise nude. Cu tine clipe mustesc în fiecare seară Sub umbre de timp amintiri plutesc, Din ochi de cer lacrimă dulce-amară Pe buzele mele speranțe-nmuguresc. Aripi de vise-mi mistuie tăcerea Cuvinte în colț de gând se frâng Cu tine toamnă culeg din suflet mierea în versuri de dor azi cu tine râd și plâng. Trecutul îmi tropăie prin gânduri Cu pași de dor prin
CU TINE... de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381748_a_383077]
-
soarele , roua dimineții. Aș vrea să ating, luna,cerul,stelele; să mă contopesc în iubirea-Ți Sfântă! Aș vrea să pot plânge cu lacrimi de iarnă, să pot cântă cu glasul privighetorii, să pot să mă topesc că zăpadă, să înmuguresc în aroma florilor de Mai! Aș vrea să ating imposibilul. Se poate ? Autoarea, Ileana Vicic Stâncă. Citește mai mult DorințăAș vrea să mă înalțpe bolta cerului că păsările,să pot atinge Cerul,sfidând intemperiile vieții.Dragostea divină,să mă topească
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
mă încălzească;precum soarele ,roua dimineții.Aș vrea să ating,luna,cerul,stelele;să mă contopescîn iubirea-Ți Sfântă!Aș vrea să pot plângecu lacrimi de iarnă,să pot cântacu glasul privighetorii,să pot să mă topesc că zăpadă,să înmuguresc în aroma florilor de Mai!Aș vrea să ating imposibilul.Se poate ?Autoarea, Ileana Vicic Stâncă.... VI. LUI NICHY, de Ileana Vičič Stâncă , publicat în Ediția nr. 2160 din 29 noiembrie 2016. "Orice om are în el dublă nostalgie a
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
fierbinte, care foșnește când corbii durerii trec în stoluri. Mă opresc din când în când și mă așez pe buturugile din pădurea arsă de vremea absurdă, prăvălită peste începuturile încolăcite ca niște liane pe aracii speranței, ce-au început să-nmugurească. Și nu mai știu unde sunt, nu mai știu ce caut. Plec mai departe, cu picioarele goale, prin cenușa fierbinte a dorințelor. Și în timp ce sufletul meu se răstignește pe inimă, încep să cânt din ce în ce mai tare, ca să acopăr urletele lavei în
CRATER GHIOCEI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384197_a_385526]
-
viitoare, cred că luni. Să fie cu începutul de săptămână. — Așadar ne despart doar cinci zile până când ne vom ține în brațe. Un dor nebun mă răscolește. A venit primăvara și se trezește viața. Păsările își pregătesc cuibușorul, copacii au înmugurit, eu mi-am terminat treburile planificate, așadar, urmează etapa hotărâtoare din viața noastră. Am venit acum de la bancă, mi-am verificat depozitul, mașina e verificată, așadar pregătește-ți sufletul, iubito! Sosesc! Delia era în culmea bucuriei! Aștepta acest telefon, mai
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384229_a_385558]
-
ar poposi odată cu el răsăritul, Prin versurile sufletelor poeților, Ar trăi nemurirea scrisă a sfinților!... În curgerea cristalină a lacrimilor Ar îngheța toată atingerea patimilor... Din dureri stinse ar renaște lumea, nouă, Împletind seninul cu picături de rouă... Speranțe ar înmuguri pure din pământ, Raze de început de zi le-ar legăna-n vânt, Transformându-le-n buchete de Nu-mă-uita, Ce veșnic dorurile-n ele le vor purta... Printre rime visurile toate s-ar plimba, Găsindu-și liniștea,-n timp ce
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
Și-ar poposi odată cu el răsăritul,Prin versurile sufletelor poeților,Ar trăi nemurirea scrisă a sfinților!...În curgerea cristalină a lacrimilorAr îngheța toată atingerea patimilor...Din dureri stinse ar renaște lumea, nouă,Împletind seninul cu picături de rouă...Speranțe ar înmuguri pure din pământ,Raze de început de zi le-ar legăna-n vânt,Transformându-le-n buchete de Nu-mă-uita,Ce veșnic dorurile-n ele le vor purta...Printre rime visurile toate s-ar plimba,Găsindu-și liniștea,-n timp ce
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
protectoare, pe care, de-a lungul veacurilor, mulți au vrut (și vor încă) s-o stingă. Aura CULTURALĂ Acolo, în muzeul din sala gotică, am aflat că mânăstirea „Trei Ierarhi” a fost un important leagăn de cultură românească, unde a înmugurit limba română, sub îngrijirea acelui harnic grădinar, care a fost mitropolitul Varlaam. Aici, el a instalat în 1640 o tipografie, unde a tipărit câteva cărți. Cărțile tipărite de el reprezintă acei „muguri de lumină” ai aurei culturale, dintre care remarcăm
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
renască Din pământul unde morții Pot să mai călătorească Doar prin tenebrele sorții. Așteptați fi-vor la poartă De o Rază de Lumină, Singura ce în timp iartă Pe cel dus din orice vină. Apoi raza explodează Peste tot ce-nmugurește Păstrând conștiința trează Omului ce o-ndrăgește. Asta-i marea înștiințare Despre ziua de armindeni; Omul trăiește sau moare, Lumina e pretutindeni. Așa vrut-a providența Ca această zi să fie Lumina ce dă licența Morții care reînvie. De aceea
ARMINDENI, (ZIUA REÎNVIERII NOASTRE) de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380162_a_381491]
-
Acasa > Poezie > Credinta > TRANDAFIRUL VIOLET Autor: Margareta Mariana Saimac Publicat în: Ediția nr. 1860 din 03 februarie 2016 Toate Articolele Autorului TRANDAFIRUL VIOLET Trandafirul violet mi-a înmugurit / în ochiul meu indigo, / al treilea ochi, dintre sprâncene. / Încet, încet, bobocul crește, / până-ntr-o zi, / când el pleznește. // Apoi, mirifice petale, / cu un parfum ce mă-nfioară, / sălășluiesc tot din adânc, afară. / MIRACOLUL DUMNEZEIESC / spre ochi-mi obosiți coboară
TRANDAFIRUL VIOLET de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380185_a_381514]
-
-l bage în... seamă, binevoitor. Sau, ca un soldat convalescent, se-ndrăgostește de infirmiera urâtă și scrobită care-i procură un surplus de morfină, jocurile din luna mai în cârjă de sulfină, anemia, lipsa de calciu, primăvara, când tot ceea ce înmugurește își trage seva din el. Nici un fel de maturitate nu tulbură pulsul, azi e în Franța, mâine în Balcani, ferindu-se de lăcomia marmurei funerare, mama minerală a glorioșilor disperați. Nevoit să umfle de multe ori cu pompa o dimineață
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8298_a_9623]
-
și atâtea provizii de duioșie. Sebastian Crăciun a cules 51 de buchete de păreri, pe care le-a pus parțial în unde, transmițându-le ascultătorilor fideli ai canalului România Cultural și care, la un moment dat, ca niște proverbe, pot înmuguri și înfrunzi spectaculos: pe de o parte lumea le înțelege și uneori pot înlocui foarte bine multe predici; pe de altă parte ne dau speranța că măcar frunzele de dud, cu stăruință, se vor transforma cândva în mătase.
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
indiferent/ de parcă realitatea ar fi alunecat/ pe lângă el fără să-l atingă/ iar când i-am trecut mâinile/ cruce peste el, de sus în jos/ și de la dreapta la stânga/ din trupul lui curse o găleată de apă/ și cârjele lui înmuguriră...". Un ultim "sertar" în cartea de față este cel al reflecției propriu-zise. Poetul se dispensează aici de măștile și personajele sale, de înscenările dramatice, ba chiar și de mediul liric, pentru a medita singur, față în față cu cititorul. Imaginile
Hyde Park by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8421_a_9746]
-
mintea copilului de atunci acuplarea căpătase proporții ireale, ca rezultat al unei lupte, un fel de agresiune, aproape un delict. Abia adolescența i-a prilejuit unele corective, după ce a beneficiat de prietenia unor colege de școală, fetele acelea în care înmugureau, sub ochii lui uimiți, toate calitățile pe care avea să le descopere mai târziu la femeia împlinită: prietenie, generozitate, afecțiune aproape „maternă”, dar și provocarea discretă a unei senzualități fruste. Ele au fost „materialul didactic” viu, cald, familiar, care i-
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
totuși, ei nu i-am spus niciodată, nu i-am întins mâna, nu am fost fiulmameimele. Am lăsat o, frumoasă, dăruită, iubită, o, da, iubită atât de mult! să se descompună, cu fiecare nou succes abandonat înainte ca măcar să fi înmugurit, în așteptarea unui eșec care deja se întâmplase. Și a venit și ziua aceea. S-a întâmplat fără motiv. Nu m-am gândit la nici unul din ei, la Ada, la mama, la Alex, la tata... Nu, nici la tata. Nu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
totul pe lume. În Nord, deci... Am spus că ești mai deșteaptă, nu că ți-aș iubi spiritul... A, să-nțeleg că vrei, totuși, să mă salvezi... Nu neapărat. Să nu uităm însă că, așa cum punctai de când inteligența ta abia înmugurea, ești muza mea. Emanația unei sinapse ratate sau a unui pahar în plus de alcool sau a amintirii unui moment carnal transformat în proptea imaginară. ...și imaginativă! Da, și asta. Ideea e că suntem indisolubil uniți. Ca Pygmalion și Galateea
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
fără valoare, fără nici o excepție. — Nu e numai cazul lui Utrillo, nu-i așa? Toți ceilalți maeștri sunt în aceeași situație. — Da, toți și-au pierdut vioiciunea stilului. Până și noii muguri sunt lipsiți de viață... au pălit înainte de a înmuguri. Ger. E ca și cum un ger timpuriu a pălit întreaga lume. Mi-a cuprins umerii. Ușor. Îmi simțeam tot trupul învăluit de pelerina lui. Nu-l respingeam. Mă cuibăream mai aproape, pe măsură ce înaintam. Ramurile copacilor la marginea drumului. Ramuri fără nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]