150 matches
-
clipa următoare, amândoi rămaseră înmărmuriți. Aronică zăcea înaintea lor pe dușumele, cu fața în jos, într-o baltă de sânge și cu țeava unui revolver îndreptată spre tâmplă... 8 În Grădina Icoanei seara își lungea umbrele pe sub copacii cu crengi înmugurite. Când se întunecă de-a binelea, Fănel Trifu își mai privi încă o dată ceasul de mână cu ace fosforescente, ca să se convingă că era suficient de târziu, își stinse țigara, strivind-o sub talpă, apoi dădu semnalul de plecare. Corneliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de copil ieșea la suprafață prin albul îmbrăcăminții ce o purta. Și totuși, grija mea de mamă mi-a șoptit : Îi pune prea bine în evidență feminitatea care a început a prinde formă în ea. Curbele sunt unduioase, sânii abia înmuguriți se conturează. Dumnezeule Mare, fă ca bărbații ăștia străini să nu fie tentați de înmugurirea feminității copilei mele !" Speram, dar de fapt o voce interioară îmi spunea că tentația asta se produsese încă de atunci, de când cei doi îl ridicaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
căprioara zveltă, subțirică și drăguțică soarbe apă din pârăul rece de munte, cu apa limpede, netulburată deci, prin care se văd ca prin urmare pietrele și pietrișul gri. Pietricele mărunte se întrezăresc prin șuvoiul de apă limpede, de izvor. Copacii înmuguriți, cu muguri, care au chiar și înfrunzit, au coroana rotundă, cu crengile maronii, și sunt deși. Ca un crâng din care se surprinde un luminiș în care este o poieniță. Luminiș, crâng, poieniță. Căprioară. Căprioara bea apă atingând suav, de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
prin lichidul auriu și transparent, o unică scoică tremurând sfios, este o rugă întru castitate, iar hishimochi, prăjiturile de orez în formă de diamant, trei la număr în trei culori verde, alb și roz trimit, pe rând, la verdele plantelor înmugurite, la albul zăpezii încă puternică pe alocuri și la rozul proaspăt al florilor de piersic. Pe lângă floarea de piersic, altă regină încoronată a primăverii este floarea de prun, cu delicate arome, în cinstea căreia s-au ținut primele banchete în
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
voie să doarmă în această zi deoarece se credea că acel care încălca interdicția avea să fie somnoros întregul an. - În ziua de Sfântul Gheorghe încă se mai obișnuiește a se împodobi stâlpii de la poarta casei ramuri verzi de salcie înmugurită pentru ca să fie apărați de boli și pagubă. - Pentru a fi apărați de rele, oamenii se cântăresc, astfel ei cred că vor fi sprinteni până la anul, când obiceiul se reînnoiește. - Gospodarii dau foc gunoaielor și vechiturilor din gospodării. Cenușa de la acest
Sfântul Gheorghe, superstiții și tradiții: Ce se face și ce nu se face în această zi by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62304_a_63629]
-
haină pe care o îmbracă oamenii, haina Sfântului Botez. Biserica Ortodoxă a rânduit ca, după săvârșirea Sfintei Liturghii, să se sfințească ramurile de salcie aduse de credincioși. Slujitorii Bisericii citesc rugăciuni de sfințire a salciei, ținând în mâini aceste ramuri înmugurite, cu lumânări aprinse, ca simbol al biruinței vieții asupra morții, fiind cunoscut faptul că salcia are o putere mare de regenerare. Citește și: Iisus a fost fotografiat? Întâmplare desprinsă din filmele SF Creștinii prăznuiesc Intrarea Mântuitorului participând la Sfânta Liturghie
Duminica Floriilor. Tradiții și obiceiuri by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37511_a_38836]
-
ceva sub linia orizontului o briză nervoasă întunecă fața soarelui norul trece pe acolo cu groapa unei absențe se aud dinții nimicului rumegînd umbra pe o singură parte în miezul miezului se așează contrariul miezului ca un ghem de cifre înmugurite ceva ce depășește înțelegerea minții tale anticipă și se răzgîndește rădăcinile platanilor continuă să are orașul pe dedesubt la fereastră aerul pare pus să pîndească nemișcarea lăuntrului ecoul smulge botul cîinelui din lătrat seara miroase a animal frigul se teme
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/10840_a_12165]
-
special pentru copii. În grajduri copii se pupau în bot cu purcelușii. La propriu. Nu tu gunoi, nu tu miresme oltenești, ce mai: altă lume! A doua zi, după vizitarea bisericii cuprinzând si parcurgerea întregii promenade sătești între pomii abia înmuguriți, când ne-am apropiat de casă am întâlnit un consătean, mai negricios. Localnicii s-au salutat cu respect, chiar cu o vădită familiaritate. Ne este prezentat vecinul Ianoș. Nu era maghiar cum am crezut la început ci „țigan” El însuși
SI ROMII AU ŢIGANII LOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360240_a_361569]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > AM ALT NUME Autor: Ana Maria Gîbu Publicat în: Ediția nr. 953 din 10 august 2013 Toate Articolele Autorului cuvintele rostogolite se adună în grămăjoare umbrind pietrele cu aripile lor de sub fiecare răsar versuri înmugurite eram acolo ieri după asfințit când m-a adoptat poezia botezul meu este lacătul de la poarta altui început ascund cheia lângă semnele de punctuație îmi cumpăr creioane colorate un pix și cappucino cu gust de cireșe amare de mâine scriu
AM ALT NUME de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362862_a_364191]
-
mine în pridvor. Împodobită-n straie de mătase Odaia-i primenită și e cald, Chiar de-s nămeții mai presus de case Miroase a iubire și a brad. Ne vom iubi o iarnă ca-n poveste Și vei pleca apoi înmugurit Când primăvara îți va da de veste. Dar cât ți-i iarnă, eu ți-s dar menit. Referință Bibliografică: Darul / Adriana Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1070, Anul III, 05 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Adriana
DARUL de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362505_a_363834]
-
pentru izvoarele, brazii, mistreții, urșii și cerbii carpatini, pentru Noica filosoful și Noica monahul, pentru cântecele de nuntă și bocetele de înmormântare, pentru Bulă, Nastratin Hogea și Hagi Tudose, pentru Ciocârlia, Rapsodia românească și Balada lui Ciprian Porumbescu, pentru primăverile înmugurite ale Apusenilor, pentru Psaltire, Ceaslov și Acatistier, pentru Nicolae Furdui Iancu, Iancu de Hunedoara și Ecaterina Teodoroiu, pentru Sihăstria, Nicula, Cozia și Bodrog, pentru roata olarului și roata morii, pentru Unirea de la 1600 și inundațiile din 1970, pentru pionii lui
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
lume al ei sol prea demn și veșnic recunoascător pentru educația ce-ai primit; de vei porni în ură și vei fi al disprețului semn în egoism și în singurătate te vei simți-mpilinit; a mamei nemurire, oglindă și simțire April înmugurit, renaștere bogată în ea, necontenit în anii tăi se-mbată cu lumina vieții în ridurile fine zâmbește-ntinerirea fetii Dacă-n sterilitate trăiești, amintește-ți dara ca efemer vei fi, riscând icoana ta să moară Sonnet III Shakespeare Look în thy
UITĂ-TE ÎN OGLNDĂ ȘI SPUNE-ȚI CE VEZI de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368052_a_369381]
-
așa cum n-au mai fost demult: adică timizi și îndrăgostiți! Cine mai crede că va veni Gerul sau Zăpada, înfofoliți în zile însorite și lungi? Cântă despre iubire inimile poeților, tineri și netineri, tinere și netinere alungă cu un surâs înmugurit stihiile nopții reci! Foiletoniștii și-au făcut cumpărăturile direct de la tipografie, maldăre de bloc-notes vor sufoca birourile înțepenite! Fanfara orașului și-a început repetițiile în grădina publică; peste tot câte un el și o ea au câte ceva de zis, . . . . . . . . . . . de
MEDALION MARIN SORESCU (29.02.1936-08.12.1996) de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367425_a_368754]
-
visat, dar ești... tot capitală de țară. Dar țara-nflorește; mandragorele deșertului tău îi atrag pe vrășmași Că-s mulți, ca puhoaiele turce, noi suntem prieteni, dar, bieți copilași Te privim și ne arde, smochin plăpânjor, ce bine îți stă înmugurit; E sigur că Mirele-ți va apare să-ți ridice ocara, popor pedepsit. Istoria doare, prezentul vorbește în grai apăsat, lămurit, Ierusalimul încă dormitează, dar în pustie smochinu-a-nfrunzit, Noi te-am văzut. Urările noastre de bine, cetate a Marelui Împărat
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
Suleiman Magnificul (1520-1566) au hotărât să închidă accesul pe această poartă și au înălțat un zid. La intrarea în Ierusalim Isus a fost întâmpinat cu ramuri de palmier și măslin. La Daci, frunzele/florile de salcie vesteau Reînvierea naturii. Ramurile înmugurite ale acestui copac sunt folosite și azi , la noi, la daco/români în procesiunea din Duminică Floriilor, în Biserică noastră Dacica. Frunzele de palmier, au înlocuit cele de salcie, dar nu și la noi, în Biserică noastră Dacica. Poate că
DUMINICA FLORIILOR de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348684_a_350013]
-
a tăiat-o din bonsaiul înflorit pe care i-l dăruisem la venire. După ce a așezat crenguțele pe masă, a turnat apă în vază. Prima dată s-a ocupat de crenguța mai înaltă, cea de piersic care nu era nici măcar înmugurită. Cu multă atenție a cioplit baza crenguței dându-i forma de „pană”, apoi a fixat-o în suportul de lemn. A cercetat apoi crenguța mijlocie, cea de „ume” îmbobocit care era subțire și mlădioasă, încercând s-o fixeze în așa
IKEBANA-CALEA FLORILOR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348063_a_349392]
-
mine în pridvor. Împodobită-n straie de matase Odaia-i primenita și e cald, Chiar de-s nămeții mai presus de case Miroase a iubire și a brad. Ne vom iubi o iarnă ca-n poveste Și vei pleca apoi înmugurit Când primăvară îți va da de veste. Dar cât ți-i iarnă, eu ți-s dar menit. Citește mai mult De-aș fi eu moșu-n noaptea de povesteTi-aș pune în ghetuțe la sorocDin toate câte sufletu-ți doreșteIubire
ADRIANA NEACŞU [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
alte cuvinte, lovindu-te de pragul de sus.... II. AM ALT NUME, de Ana Maria Gîbu , publicat în Ediția nr. 953 din 10 august 2013. cuvintele rostogolite se adună în grămăjoare umbrind pietrele cu aripile lor de sub fiecare răsar versuri înmugurite eram acolo ieri după asfințit când m-a adoptat poezia botezul meu este lacătul de la poarta altui început ascund cheia lângă semnele de punctuație îmi cumpăr creioane colorate un pix și cappucino cu gust de cireșe amare de mâine scriu
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
în: Ediția nr. 1582 din 01 mai 2015 Toate Articolele Autorului E primăvară, primăvară iară, Abundă ciripit de păsărele, Șăgalnic soarele străluce-n seară, Iar sufletul ni-i plin de cer și stele ! Al ierbii colț ne-mbie pe imașuri, Copaci-nmuguriți dau să-nverzească, Noi ne plimbăm și facem lungi popasuri, Iar dragostea, dă ghes să-nmugurească ! Al sevei murmur, clocot dă să iasă, În tot ce-i viu și verde în natură, Iar nouă nu ne vine-a sta în
E PRIMĂVARĂ de NELU PREDA în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352550_a_353879]
-
Acasa > Literatura > Naratiune > MĂRȚIȘORUL Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 791 din 01 martie 2013 Toate Articolele Autorului Mărțisorul Când mi-am lipit tâmpla de sufletul lumii am tresărit auzind muzica culorilor, așteptând venirea Primăverii. Privesc crengile înmugurite dantelându-le cu dorul meu de viață. Ca prin minune, mugurii se transformă în frunze și flori. Simt adierea zefirului ce poartă pe aripile sale parfumurile suave ale blândei zâne, Primăvara. Niciodată mângâierea primăverii nu mi s-a părut mai
MĂRŢIŞORUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345553_a_346882]
-
ți-a crescut în palmă simplu ca o îndrăgostire mâine poate voi fi doar puțin din fiecare scoarță strop oarecare uitat dintr-o viață nenăscută pădurea mea ți-a împietrit în umăr cu mâini rătăcite își caută sărutul din nemărginirea înmugurită a unei păsări pierdută-n îngustimea ochiului ... Citește mai mult respiri ca un arbore cu rădăcini crescute-n aertăcerea nu se sparge când privirea și-a încheiat uceniciamângâie roșul adormit în geana întoarsă-n azica o liniște în pântecul pieptuluia
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
verdele din ramurigolul împresoară frunza ce ți-a crescut în palmăsimplu ca o îndrăgostire mâine poate voi fidoar puțin din fiecare scoarțăstrop oarecare uitat dintr-o viață nenăscutăpădurea mea ți-a împietrit în umărcu mâini rătăcite își caută sărutuldin nemărginirea înmugurită a unei păsăripierdută-n îngustimea ochiului... XXIII. MASCA ARLECHINULUI, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 290 din 17 octombrie 2011. dresorul umbrelor smulge zâmbet porților deschise cu pasiunea nebunului de treflă calea rătăcirilor tăgăduia smerită noaptea ascuțitul desfrâu încolțea ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
octombrie 2011. caut timp în albul foii ca un rotund pierdut aripi frânte pasăre rară îți iei adio de la înălțimi femeile mele sunt arbori tăcuți respiră frunze în ultimul sărut cu verdele în piele și-au dăruit rădăcini de răbdare înmugurite inimi sculptează trăitul piepturilor de lemn înflorit cu oameni de teama clipei agățată-n titanicul stigmat nevroticul fir de iarbă rătăcea răspunsurile lumii de întrebarea Întâiului ... Citește mai mult caut timpîn albul foii ca un rotund pierdutaripi frântepasăre rară îți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
iarbă rătăcea răspunsurile lumii de întrebarea Întâiului ... Citește mai mult caut timpîn albul foii ca un rotund pierdutaripi frântepasăre rară îți iei adio de la înălțimifemeile mele sunt arbori tăcuțirespiră frunzeîn ultimul sărut cu verdele în pieleși-au dăruit rădăcini de răbdare înmugurite inimi sculptează trăitul piepturilorde lemn înflorit cu oameni de teama clipeiagățată-n titanicul stigmatnevroticul fir de iarbărătăcea răspunsurile lumiide întrebarea Întâiului... XXXII. GUST DE SINGURĂTATE, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 275 din 02 octombrie 2011. singurătatea apelor simte transfigurarea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
apropia dansând. Creștea pe măsură ce se înălța și își privea rochițele dantelate cum își fluturau poalele atingând covorul de flori minunat colorate ce se așternuse la picioarele ei. Deplin fericită, a ajuns la pădurea ce își deschidea bolțile pline de ramuri înmugurite, pe care un noian de păsărele scoteau triluri fermecătoare și, fără să și oprească dansul, a intrat pe cărările înguste unde a simțit, ca într-o mângâiere răcoroasă, iarba proaspătă plină de rouă. S-a aplecat să-și plimbe palmele
CHEMAREA DESTINULUI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356966_a_358295]