156 matches
-
În ziua aceea Însă timbrul Îi coborîse mult, vorbea rar. Mi se adresa cu seriozitate, ca unui om În toată firea, În stare să Înțeleagă și să reziste la un pumn al destinului. Mai degrabă vocea ei Încetinită, rărită și Înnegurată decît sensul cuvintelor m-a făcut să pătrund gravitatea noutății. Era În octombrie 1962, Împlineam opt ani, iar asupra planetei stătea să se năpustească războiul nuclear. La sfîrșitul verii lui 2013 Însă, după ce traversasem Carpații Orientali, urcasem În Apuseni și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ca oglinda. De la un timp, oamenii au prins a se uita acolo, în rotundul acela gol, când intrau și când ieșeau din biserică. Și unii plecau plini de bucurie și chipul lor strălucea ca aurul în lumina amiezii, alții plecau înnegurați, alții lăcrimau și se întorceau înăuntru, alții... fiecare, după cum vedea înăuntrul cercului. Și nu era în toți munții vreun sat cu oameni mai buni decât ai noștri. Și cum oamenii buni trăiesc cât munții, tot așa și oamenii satului nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
următoare, Gerhard a încălecat unicul cal al spitalului și a luat drumul spre Cingaly unde se găsea și o secție a "Gumzakului". Toată ziua am bătătorit din nou drumul până la poartă și înapoi. Spre seară Gerhard s-a întors, mai înnegurat decât plecase, și i-am scos cu greu câteva cuvinte din gură : "Cu greu am pătruns la căpitanul-comandant Antonov, care mă cunoaște. Mi-a spus că mai marii lui, cei doi colonei care fuseseră în inspecție în zonă, plecaseră chemați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
De-abia apuc să duc paiul la buze, că, din stihiile înaltului, se prăvălește un uliu, care îmi smulge hamburgerul cu ciocul și se îndepărtează iute. Merindele anexe îmi cad din mână, iar timpul, ieșit odinioară din matcă pentru un înnegurat prinț danez, se suspendă. Îmi trece prin minte că pasărea este avatarul temutului vultur al lui Zeus, trimis să ciugulească ficatul titanului Prometeu și reprofilat, din motive economice, pe produse de serie. Lumea din jur are reacții împărțite unii râd
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
forțează să faci lucruri care mai târziu sunt absolut ridicole. Nu e decât pură dependență, înțelegi? Un drog... îți umblă cineva la neurotransmitățor și gata. Ești legat! Este curată nebunie.... Oameni căzuți pradă psihozei. -Leo: Ai o viziune înfricoșător de înnegurată!>>. Fiecare scenă din spectacolul ”Panică” a fost savurată pe deplin de publicul numeros din sală „Panică” de Mika Myllyaho, în regia lui Theodor-Cristian Popescu și traducerea Cristinei Toma, a avut premiera joi, 30 ianuarie, la Teatrul Nottara, Sala George Constantin
Panică! Adevărul despre bărbați. ”E o viziune înfricoșător de...” () [Corola-journal/Journalistic/47224_a_48549]
-
numere, presa a salutat schimbarea conducerii și se sublinia convingerea că revista va fi scoasă din lâncezeala În care alunecase”. În adevăr, răsfoind colecția „Convorbirilor literare”, În ultima ei respirație bucureșteană, În plin război, și Într-un București bombardat, tulburat, Înnegurat, revista are ținută distinsă, cu subiecte interesante și incitante.
Destinul unei reviste. In: Editura Destine Literare by Livia Ciupercă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_391]
-
taie oaia/ se curăță mațele și se prăjesc/ nimeni nu aude țipete/ nimeni nu vede ochi răcindu-se// îți vorbesc într-o limbă necunoscută, știu". Abandonați de părinți, lipsiți de idealuri, absenți din viața socială, tinerii României duc o existență înnegurată, orientată mereu spre sine fără ieșire spre lumea exterioară. Nimic nu mai are consistență în indiferența generală, iar principala amintire legată de moartea bunicii este o violentă masturbare: ,în dimineața cînd a murit mamaia/ m-am masturbat pînă cînd dintre
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
Cu mintea plină de miturile anticomunismului am ajuns pentru prima dată în Polonia spre sfârșitul anului 1990. }ara trăia din plin efectele reformei economice gândite de Leszek Balcerowicz, puterea de cumpărare atinsese cotele de avarie, fețele oamenilor erau mai degrabă înnegurate. Trecerea de la comunism la economia de piață nu era un drum pe petale de trandafiri și polonezii au simțit primii, cel mai acut, acest lucru. Firește, aflat în Polonia la câteva luni după căderea comunismului, nu puteam rata prilejul de
Disidentul cu față umană by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10169_a_11494]
-
bârfa, discreditarea persoanei, dezinformarea etc. Dar suntem avertizați că totul devine mult mai periculos, ca acțiune a discursivității, când evenimentele se derulează sub umbrela psihosociologică, iar modalitățile de confruntare politică „evoluează” în negativ, dinspre zona gri către zone tot mai înnegurate, scena publică cunoscând aspecte manipulatorii tot mai evidente: sondaje de opinie false, fardarea imaginii unor politicieni etc. Partea a cincea a lucrării este consacrată integral analizei de conținut politic, lucru realizat prin punerea în aplicare a unor metode sută la
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE. In: Editura Destine Literare by EUGENIU NISTOR () [Corola-journal/Journalistic/101_a_258]
-
Ediția nr. 2327 din 15 mai 2017 Toate Articolele Autorului 256 CĂUTAM! Căutam în tine nemurirea, În ochii tăi mărețe visuri, Dar tu nu întâmpini fericirea, N-o cauți în adânci abisuri. Inima ta e cuprinsă de răceală, Asemeni cerului înnegurat, Care stă mereu întunecat, În zilele ploioase de toamnă. Baia de Arieș 1964 Referință Bibliografică: 256 CĂUTAM! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2327, Anul VII, 15 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihai Leonte : Toate Drepturile
256 CĂUTAM! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/384827_a_386156]
-
a așternut pe hârtie a ascuns ceva. Poate propria identitate: a fost produsul unui spațiu ocult. Psihologic: ... din treizeci și doi de studenți practicanți la Clinica de boli nervoase din V., douăzeci și șapte au conturat în portretul-robot un tip înnegurat, digestiv, senzual, cașetic, cu nas fals acvilin (deviație de sept, deducție pornită de la violența cuprinsă în unele pasaje din carte, violență proprie, desigur, și autorului, fapt ce l-a pus, uneori, în situații delicate. „Este urma unui pumn căutat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
unei nopți de nesomn, conjugată cu nemulțumirea eșecului cu care m-a pus prompt la curent: - Hârtiile pe care le-am găsit În subsol sunt total inutilizabile. Nici urmă de parola pe care o caut de-atâta timp. A tăcut Înnegurată, așteptând din partea mea o Întrebare care n-a venit. Fără să mă privească, a continuat: - Ani de căutări și de iluzii, nervi, riscuri - totul a fost degeaba. Proasta de mine, cum am putut să-mi Închipui că...? A surâs strâmb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ținea medicamentele, se afla ultimul și singurul său prieten, robotul John Deathclock. Acest Deathclock era pur și simplu sinistru, iar în viziunea lui Bogdan era de departe cea mai urâtă cucerire a civilizației umane. Cu alte cuvinte, era un tip înnegurat, mereu tăcut, care undeva pe burtă purta un ceas pe care erau afișate încontinuu zilele, respectiv orele, minutele și secundele pe care le mai avea de trăit persoana în proprietatea căreia se afla. Bogdan refuză să mai privească robotul. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
munte. Cine ar putea spune ce fantezie chinuită dăduse naștere acestor fructe? Ele își aveau locul într-o grădină a Hesperidelor din Polinezia. Era ceva ciudat de viu în ele, de parcă ar fi fost create într-un stadiu al istoriei înnegurate a Pământului, când lucrurile nu erau încă fixate într-o formă irevocabilă. Erau luxuriante într-un mod amețitor. Erau încărcate de aromele grele ale tropicelor. Păreau să posede o patimă sumbră numai și numai a lor. Erau fructe vrăjite pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
tubul acustic către șofer. Cu un suspin de ușurare, Amory s-a lăsat pe spate, pe pernele banchetei. „Pot s-o sărut“, s-a gândit el. „Pariez că pot. Pariez că pot!“ Deasupra, bolta era pe jumătate cristalină, pe jumătate Înnegurată. Întunericul din jur era rece, dar vibra de o tensiune puternică. De la club plecau cărări În toate direcțiile, Încrețituri negre pe pătura albă, cu mormane uriașe de zăpadă aliniate pe margini, ca mușuroaiele unor cârtițe gigantice. Au zăbovit o clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Acolo se răsucește pe călcâie și mai privește o dată Încăperea. Aici au șezut și au visat: pe tăvița aceea pusese atât de des chibrituri pentru el; jaluzelele acelea le coborâseră, din discreție, Într-o lungă după-amiază de duminică. Cu ochii Înnegurați, stă și-și amintește. Vorbește tare): Ah, Amory, ce ți-am făcut? (Undeva adânc, sub tristețea Îndurerată pe care timpul o va vindeca, ROSALIND simte că a pierdut ceva și nu știe ce, nu Înțelege de ce.) CAPITOLUL 2 EXPERIMENTE DE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ghiduș cu mâna unei cabiniere la care se interesa așa, în treacăt, dacă mai avea rețeta aceea fabuloasă de murături. Când, într-un târziu, m-am ridicat să plec, era deja seară, perdelele somptuoase tremurau în clipoceala aceea de auriu înnegurat, cănile de ceai zăceau pe tablaua mesei, parcă obosite și ele de atâtea amintiri, iar ușa de stejar masiv s-a închis, acoperind zâmbetul acela inconfundabil pentru totdeauna. La puțin timp după aceea Mihai Berechet murea, închizând pagina unei clipe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
România un stat republican ilegal, înmlădiat astăzi pe osatura comunisto-securistă a republicii capitaliste. Artificialitatea acestei forme de statalitate s-a dovedit de peste o jumătate de secol a fi traumatică pentru țară. Este o rană adâncă și dureroasă în inima istoriei înnegurate. Republicanismul românesc anexează azi națiunea, mai abitir ca niciodată, unor partide care țintesc furibund colecția de voturi și executarea personalităților, nu polarizarea valorilor! Republicanismul românesc, prin garda lui mediocră și agresivă nu poate să ridice crucea de pe spatele națiunii dacă
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
în România un stat republican ilegal, înmlădiat astăzi pe osatura comunisto-securistă a republicii. Artificialitatea acestei forme de statalitate s-a dovedit de peste o jumătate de secol a fi traumatică pentru țară. Este o rană adâncă și dureroasă în inima istoriei înnegurate. Republicanismul românesc anexează azi națiunea, mai abitir ca niciodată, unor partide care țintesc furibund colecția de voturi și executarea personalităților, nu polarizarea valorilor! Republicanismul românesc, prin garda lui mediocră și agresivă nu poate să ridice crucea de pe spatele națiunii dacă
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
Trăiau euforia pe care le-o dăduse providența și nicio altă dorință nu le mai trecea prin inimă și gând. Erau atât de bogați încât ar fi împărțit extazul clipelor de astăzi celor triști, celor care ating pământul cu privirile înnegurate și realizau că neprevăzutul le activase toate aceste stări într-un ocean de fericire. Cele două surori s-au apropiat de familia de acum reunită, ținând în mână câte o cupă de șampanie. Aveau, slavă Domnului, ce sărbători! - Bine ai
PROMISIUNEA DE JOI (XXI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364156_a_365485]
-
85). O atare artă poetică asigură și o anume pace existențială. Ba chiar o evidentă jubilație, paradoxală oarecum, dacă luăm stricto sensu mesajul din titlul volumului, dacă îi ignorăm șăgălnicia. În fond, de ce ar trebui ca lirismul să fie doar înnegurat, negator, pesimist? De ce n-ar fi loc și pentru ceea ce se numește “la joie de vivre”? Iată o mărturisire, din multele citabile: “...atât de vesel sunt că port în mine/ un mânz ce galopează ne-ncetat” (Bolnav de poezie, 27). Pe
EUGEN DORCESCU, UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI IOAN VASIU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367443_a_368772]
-
Se deschid cu râuri Lacătele de apă Se deschid cu stele Lacătele din noi Se deschid cu o lacrima." Definiția lacrimei -Octavian Paler Aripile Îngerului Negru s-au desfăcut peste abisul durerii, un singur trofeu ți-a cerut - inima, vârtej înnegurat de gânduri, tu suflet neliniștit, Chanchala Sarvaga*, orbit uiți visul, trăirea, iubirea, rătăcitor, cu fiecare pas, adânc călci și-ntuneci lumină, amintiri risipite în cioburi-vitralii le-mprăștii în neant, luciri de ape învolburate ne-ndepartează timpul, tot mai străin te târăști
LACRIMA DIN ABISUL DURERII de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367121_a_368450]
-
poet Prea de origine romano-dacă! În tot ce scriu se-aud adesea șoapte Din Munții mei de-Acasă și din Țară, Că versurile despicate-n șapte, Au sorgintea uneori amară... Că nu e bine încă, nu e bine Și prea înnegurați îmi sunt Carpații, Eu m-am înscris de-a pururea în tine Și nu în alte găști și-organizații... Să spună dar, elitele, ce vor, Demult de predicatul lor nu-mi pasă, M-au pironit părinții mei cu dor Pe
PROVINCIAL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367182_a_368511]
-
suflet, de vrajă, de uimire, de povești, de sunete, de cântece de turturele, de pupeze, de privighetori, cântecul cucului, al pitpalacului, nopțile cu lună, basmele pe care le-am auzit în primii ani de viață, cântecele fetelor mari, tristețea toamnelor înnegurate, dulceața primăverilor și a toamnelor, iernile fabuloase, scăldatul în Cerna, cumințenia și răbdarea veșnică, înțeleaptă și îndurerată a vieții de ... Citește mai mult Sunt născut la 24 aprilie 1950, în satul Drăganu, din Comuna Valea Mare, de pe valea cea largă
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]
-
suflet, de vrajă, de uimire, de povești, de sunete, de cântece de turturele, de pupeze, de privighetori, cântecul cucului, al pitpalacului, nopțile cu lună, basmele pe care le-am auzit în primii ani de viață, cântecele fetelor mari, tristețea toamnelor înnegurate, dulceața primăverilor și a toamnelor, iernile fabuloase, scăldatul în Cerna, cumințenia și răbdarea veșnică, înțeleaptă și îndurerată a vieții de ... XXII. ȘTEFAN DUMITRESCU - GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS, de Ștefan Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 514
ŞTEFAN DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/368474_a_369803]