430 matches
-
pe tipuri de structuri de primire turistică, în județele componente ale Regiunii Vest. Astfel, totalul este de 157 580 de înnoptări, mai mic decât în octombrie a.c., dar mai mare decât în noiembrie 2004 (când s-au înregistrat 151 105 înnoptări). Pe structuri de primire, la hoteluri s-a înregistrat un total de 133 765 de înnoptări (comparativ cu numărul de 131 763 în noiembrie 2004), la moteluri - 3 968 (3 844), la vile turistice - 6 803 (5 461), la cabane
Agenda2006-04-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284682_a_286011]
-
de 157 580 de înnoptări, mai mic decât în octombrie a.c., dar mai mare decât în noiembrie 2004 (când s-au înregistrat 151 105 înnoptări). Pe structuri de primire, la hoteluri s-a înregistrat un total de 133 765 de înnoptări (comparativ cu numărul de 131 763 în noiembrie 2004), la moteluri - 3 968 (3 844), la vile turistice - 6 803 (5 461), la cabane turistice - 185 (468), la pensiuni turistice urbane 9 613 (6 823), iar la pensiuni turistice rurale
Agenda2006-04-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284682_a_286011]
-
inclusiv pensiuni agroturistice) - 1 179 (640). Iată și situația pe județe: Arad - 26 181 (23 028), Caraș-Severin - 61 326 (68 439), Hunedoara - 23 063 (17811), Timiș - 47 010 (41 828). Foarte mare este scăderea cu 7 113 a numărului de înnoptări în Caraș-Severin comparativ cu noiembrie 2004, mai cu seamă dacă avem în vedere faptul că județele celelalte au avut toate creșteri semnificative. ( D. B.) Excursie la cabana Debelagora Asociația pentru Turiști Nefumători și de Ocrotirea Naturii „Veniți cu noi! “ din Arad
Agenda2006-04-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284682_a_286011]
-
cu Năvodari, locație destinată cu precăderea copiilor, datorită pantei line la intrarea în apă, și se termină în stațiunile 2 Mai și Vama Veche, destinații cu puține amenajări turistice, spre care se îndreaptă tinerii rebeli și nonconformiști, ce preferă pentru înnoptare cortul sau pensiunile locale. Între aceste stațiuni, se înșiruie de la nord la sud: Mamaia („perla” litoralului românesc), Eforie Nord, Eforie Sud, Costinești (stațiunea tineretului), Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn și Mangalia. Potențial turistic natural oferă condiții satisfăcătoare pentru
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
scapă; în genunchi stînd, sub cea mai cumplită presiune / la care a fost supus vreodată un scrib" (Hans Burgkmair: "Sfîntul Ioan la Patmos"). Orbirea și nebunia, infirmități pentru omul obișnuit, nu reprezintă oare tainice șanse soteriologice?" În timp ce duhul se abandonează înnoptării atotputernice / cîntecul unui orb încearcă să dureze spre mine o punte fragilă, tremurătoare". Ca și: "nici o pricină și nici o măsură nu cunoaște bucuria celui cu mințile împuținate". Nu e ocolită nici copilăria, acea mirabilă "iubire care a devenit vizibilă" așa cum
Miza spirituală (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8781_a_10106]
-
izbăvire. lucrurile se fisurează, în timp ce, nevăzut, se primenesc, cască în noi buzele rănilor ca pe niște răsărituri prea timpurii, prea verzi pentru a putea fi tămăduitoare. osmoză când vei auzi tânguirea osului meu sacru, cum o pasăre ce-și pregătește înnoptarea, să știi că-n mine asfințitul e-o baltă fără fund, cu nuferi albi abia deschiși ce-și caută suflarea. se lasă ceața mult prea iute, ca o vorbă strigată și spartă-n bucăți de a aerului vibrare, doar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
structuri și categorie, numele structurii, adresa, datele de contact, inclusiv pagina web, acolo unde aceasta există. 5. Prezentare indicatori privind circulația turistică în ultimii 3 ani Prezentarea va include informații privind: numărul de turiști (separat străini și români), numărul de înnoptări, durata medie a sejurului. 6. Bază de date cu agențiile de turism organizatoare sau intermediare care își desfășoară activitatea în destinație Baza de date cuprinde, sistematizat pe agenții de turism organizatoare sau intermediare, numele, adresa, datele de contact, inclusiv pagina
PROCEDURĂ din 8 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258524]
-
datele nu pot fi transmise folosind aplicația CEERIS de pe portalul www.ceeris.eu, navele de transport pasageri, care efectuează curse de zi regulate între porturi românești, vor depune raportul de sosire și plecare la căpitănia portului/oficiului de căpitănie unde staționează pentru înnoptare. ... 8. La articolul 7, literele a) și b) se modifică și vor avea următorul cuprins: a) ofițerul de căpitănie responsabil eliberează permisul de acostare/plecare în format electronic pentru navele care sosesc/pleacă în/din voiaj internațional; ... b) ofițerul de căpitănie responsabil confirmă
ORDIN nr. 382 din 11 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254227]
-
44.000 - 56.000 de indivizi (Wetlands International 2015). Efectivul, distribuția și tendința populației în România În România, populația de gâscă cu gât roșu este întâlnită în zonele joase din Bărăgan și Dobrogea, în apropierea lacurilor mari, pe care le folosește pentru înnoptare. În iernile mai blânde, câteva mii de gâște, rămân să ierneze pe teritoriul Ucrainei și chiar în sudul Rusiei. Când este frig, gâștele se deplasează rapid spre sud, în regiunea Dobrogea de pe teritoriul României și Bulgariei. Prima apariție în
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
Albă – Amara - Jirlâu, Ianca – Plopu - Sărat, Lacul Strachina, Iezerul Călărași, Gura Ialomiței - Berteștii de Sus, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, Lacul Oltina, Delta Dunării și Complexul lagunar Razim-Sinoe. Gâștele cu gât roșu preferă aceste regiuni pentru condițiile favorabile de înnoptare și hrănire. În ultimii zece ani, distribuția speciei a rămas neschimbată, în sud-estul țării. Prin observații și studii s-a dovedit că primele gâște ajung în România la sfârșitul lunii octombrie, în efective de până la zeci de indivizi. Scăderea
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
-iic”. În zbor, stolul de gâște cu gât roșu are o formă neregulată și zboară foarte jos uneori, schimbând direcția de zbor foarte brusc. Acest comportament este foarte evident atunci când gâștele sunt pe câmpurile de hrănire. Între zonele de înnoptare și câmpurile de hrănire, gâștele cu gât roșu fac stoluri tipice în linii extinse și mai puțin în formă de V. Cel mai frecvent, stolurile de gâște cu gât roșu stau amestecate cu stolurile de gârliță mare. Cerințe privind habitatele
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
mai puțin în formă de V. Cel mai frecvent, stolurile de gâște cu gât roșu stau amestecate cu stolurile de gârliță mare. Cerințe privind habitatele în România Gâsca cu gât roșu are cerințe specifice, în ceea ce privește habitatele de înnoptare, zonele de hrănire și combinația acestora, în perioada cuprinsă între începutul lunii noiembrie și prima parte a lunii martie. Pentru a petrece noaptea, gâștele cu gât roșu au nevoie de apă dulce pe suprafețe extinse, preferându-le pe cele cu
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
fără deranj uman sau în limite foarte scăzute. În unele cazuri, gâștele cu gât roșu pot petrece noaptea și în ape salmastre, ape curgătoare (de exemplu Dunărea) și chiar pe mare, atunci când este deranj semnificativ în zonele tradiționale de înnoptare sau dacă acestea sunt înghețate. Lacurile de înnoptare nu sunt numai pentru a petrece noaptea, specia folosindu-le pentru a bea apă dimineața și la orele de prânz. Gâștele sunt prudente iar deranjul produs de activitățile antropice în funcție de
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
În unele cazuri, gâștele cu gât roșu pot petrece noaptea și în ape salmastre, ape curgătoare (de exemplu Dunărea) și chiar pe mare, atunci când este deranj semnificativ în zonele tradiționale de înnoptare sau dacă acestea sunt înghețate. Lacurile de înnoptare nu sunt numai pentru a petrece noaptea, specia folosindu-le pentru a bea apă dimineața și la orele de prânz. Gâștele sunt prudente iar deranjul produs de activitățile antropice în funcție de intensitatea acestuia le poate determina să părăsească lacul
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
noaptea, specia folosindu-le pentru a bea apă dimineața și la orele de prânz. Gâștele sunt prudente iar deranjul produs de activitățile antropice în funcție de intensitatea acestuia le poate determina să părăsească lacul și să folosească locuri secundare de înnoptare. Acest lucru poate contribui la pierderi suplimentare de energie și la scăderea șanselor de supraviețuire în condiții meteorologice nefavorabile. Gâsca cu gât roșu este o specie erbivoră D. Hulea (2002) a efectuat un studiu mult mai detaliat pe speciile de
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
cu grâu de la începutul apariției în zonă (E. Todorov, – comm. pers.). Mai rar, gâștele includ în dieta lor rapița, precum și diferite ierburi găsite pe pajiști. Efectivele de gâsca cu gât roșu efectuează zilnic zboruri de la locurile de înnoptare, spre locurile de hrănire, cel mai frecvent în stoluri mixte împreună cu efectivele de gârliță mare. Deplasările spre zonele de hrănire sunt bine cunoscute datorită faptului că există date obținute cu emițătoare satelitare. Distanța maximă dintre lacuri și zonele de
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
emițătoare satelitare. Distanța maximă dintre lacuri și zonele de hrănire variază între câteva sute de metri și câțiva zeci de kilometri. Stolurile zboară în căutarea câmpurilor potrivite de hrănire, la o distanță maximă de 20-30 km față de zonele de înnoptare. În jurul prânzului, stolurile zboară înapoi spre lacuri, pentru a bea apă. Adăpatul durează 30 minute - 1 oră, după care gâștele se întorc înapoi pentru hrănire. Dacă nu este deranj intenționat și repetat, gâștele se vor întoarce în același loc
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
Adăpatul durează 30 minute - 1 oră, după care gâștele se întorc înapoi pentru hrănire. Dacă nu este deranj intenționat și repetat, gâștele se vor întoarce în același loc de hrănire. Odată cu apusul soarelui, gâștele se întorc spre locul de înnoptare dar unele continuă să ajungă chiar și după căderea nopții. Dacă condițiile sunt favorabile, unele stoluri pot continua să se hrănească noaptea, ieșind pe malurile lacurilor. Observațiile și datele provenite din studii de telemetrie satelitară, arată că în România, gâștele
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
de pe litoral, lacurile din zona Razim-Sinoe oferă un adăpost esențial pănă la sfârșitul lunii februarie, când gâștele pornesc în migrația prenupțială. Uneori există cazuri când stolurile petrec noaptea în câmpuri arabile inundate (E. Todorov – comm. pers.). Din locurile de înnoptare, gâștele cu gât roșu pleacă relativ mai târziu decât gârlițele mari și ajung pe câmpurile de hrănire atunci când acestea și-au ales deja locul. Acest fenomen este observat și atunci când ambele specii își schimbă locul de hrănire, gâștele
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
perioada 2022–2032 FACTORI ANTROPICI Deteriorarea și distrugerea locurilor de înnoptare Grad de intensitate - mare Gâsca cu gât roșu necesită cerințe speciale pentru habitatul său specific, așa cum au fost descrise în Capitolul II. 2.4. Modificările regimului hidrologic în locurile de înnoptare, au impact negativ asupra populației de Branta ruficollis . Exemple de situri unde gâștele au abandonat locurile de înnoptare sunt: ROSPA0077 Măxineni – din cauza abandonării managementului piscicol, o parte din orezăriile și pajiștile inundabile din ROSPA0111 Bertești de Sus - Gura Ialomiței
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
necesită cerințe speciale pentru habitatul său specific, așa cum au fost descrise în Capitolul II. 2.4. Modificările regimului hidrologic în locurile de înnoptare, au impact negativ asupra populației de Branta ruficollis . Exemple de situri unde gâștele au abandonat locurile de înnoptare sunt: ROSPA0077 Măxineni – din cauza abandonării managementului piscicol, o parte din orezăriile și pajiștile inundabile din ROSPA0111 Bertești de Sus - Gura Ialomiței și ROSPA0051 Iezer Călărași - secarea lacului prin întreruperea alimentării acestuia, în august 2020 (Todorov, E. comm. pers.). Modificări
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
reducându-se semnificativ suprafața zonelor de hrănire. însămânțarea întârziată a grâului, din cauza secetelor sau a ploilor abundente; la sosirea gâștelor, grâul nu e încolțit suficient și determină gâștele să caute alte culturi uneori mult mai departe de locurile de înnoptare, fapt ce contribuie la dispersia populației sau abandonarea locurilor tradiționale de iernare. După anul 1965, se consideră că specia și-a mutat zona de iernare de la Marea Caspică, la Marea Neagră, ca urmare a înlocuirii plantelor cerealiere cu alte
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
impact puțin cunoscut la păsări, reprezintă o amenințare semnificativă. În februarie, pe vreme fără zăpadă, tractoarele împrăștie azotat de amoniu pe terenurile agricole unde se hrănesc stolurile de gâște, existând posibilitatea otrăvirii sau îmbolnăvirii lor. Dezvoltarea urbană în locurile de înnoptare și hrănire Grad de intensitate – mic Extinderea urbană în habitatele de hrănire sau în apropierea zonelor de înnoptare și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor agricole, duce la fragmentarea habitatului, ceea ce face ca zonele respective să devină neatractive pentru
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
de amoniu pe terenurile agricole unde se hrănesc stolurile de gâște, existând posibilitatea otrăvirii sau îmbolnăvirii lor. Dezvoltarea urbană în locurile de înnoptare și hrănire Grad de intensitate – mic Extinderea urbană în habitatele de hrănire sau în apropierea zonelor de înnoptare și schimbarea categoriei de folosință a terenurilor agricole, duce la fragmentarea habitatului, ceea ce face ca zonele respective să devină neatractive pentru specie. Modelul de evitare a fragmentării elementelor peisajului efectuat special pentru gâsca cu gât roșu (Harrison, Hilton, 2014
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
acțiune pentru conservarea speciei de gâscă cu gât roșu (Cranswick și colab., 2012), 3 - 5 % din populația mondială este împușcată mortal sau rănită anual pe întregul traseu de migrație. Gâsca cu gât roșu efectuează zilnic zboruri de la locurile de înnoptare, spre locurile de hrănire, împreună cu stoluri mixte de gârliță mare . În condiții de vizibilitate redusă , lumină slabă sau confundarea cu alte specii la care vânătoarea este permisă este posibilă înregistrarea de cazuri de împușcare accidentală. Plan Național de acțiune
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]