1,406 matches
-
sursă de contaminare cu bolile societății românești. Toate aceste lucruri - ca și multe altele din aceeași familie - sunt strâns legate de ceea ce, cu un cuvânt politicos, se numește "moștenirea Iliescu". Dacă n-ar fi existat un astfel de personaj nefast, însetat de putere ca nici un alt actor de pe scena politică actuală, societatea românească - spun o banalitate - ar fi fost cu totul altfel. N-ar mai fi existat această fractură - parcă tot mai de nevindecat - între diversele grupuri și clase sociale. Dihonia
Săraca și cinstita moștenire Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11690_a_13015]
-
de cărți! Păzea! Să vedem cum scrie un domn la vîrsta maturității fără a înțelege de ce scrie: Scrii fără să poți/ răspunde vreodată de ce/ e ca și cum un negru ar fi/ întrebat de ce e negru/ de supărare. El e, de altfel, însetat: toate lucrurile au un sfârșit/ numai paharul tău/ e gol și infinit/ până dincolo de sete. E în toate/ o secetă galactică/ încât stelele/ ar putea dispărea/ la un singur strănut/ al căpcăunului/ născut din nimic. E drept că autorul pare
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
fiica de Împărat este văzută ca „model al frumosului”, astfel spus, „o Întruchipare supremă a poeziei lumii”. Structura diferită a celor două personaje lirice - Hyperion și Cătălina - le Îndepărtează iremediabil, Încât autorul se Întreabă inspirat - și totdeauna pe linia intelectualului Însetat de adevăr - „care din cele două condiții ontice rămâne de preferat?” Răspunsul relevă condiția lui Eminescu Însuși, acesta părând a prefera „ruinele fierbinți ale arderii umane, pustiului descarnat al supratemporalității astrale”. Alte poezii: Stele-n cer, Odă (În metru antic
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
ne-am gândi sincer la sfârșitul fiecărei zile, am constata că au fost multe clipele pe care le-am pierdut în zadar, pierzând astfel multe șanse de a ne ruga. Cu alte cuvinte, trebuie să fim și noi preocupați și însetați de Dumnezeu, să ne umplem de prezența Lui în noi, ca să nu mai găsească diavolul loc de sălășluire în sufletele noastre, să conștientizăm cât ne-a iubit și ne iubește Mântuitorul și câtă atenție ne acordă El, fără a merita
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
rezumată în termenii următori: sufletul ajuns la maturitate spirituală participă cu o anumită plenitudine la viața divină; ori cum cele ce sunt de aceeași natură (συγγενής) se atrag, sufletul este atras (έλκεται) de Dumnezeu cu o forță irezistibilă; el este însetat să se unească cu El (κοινωνία ανάκρασις); expresia acestei atracții este dragostea, care poartă numele general de ἀγάπη, dar, așa cum am precizat Și mai sus, în formele sale cele mai arzătoare se numește ἔρως. Este un fel intensificat de dragoste
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
ales urmările pierzătoare, într-un fel sau altul, fie că-l definește păcat, fie că-i oferă alt nume. Semenii noștri sunt oameni tocmai fiindcă au conștiința păcatului, a vinovăției, „însă astăzi mulți oameni invidiază seninătatea inconștientă a animalelor și însetează după o viață de animalitate pură, redusă la plăcerile simțurilor. Ei ar vrea să nu mai fie oameni, să se dezbrace de sentimentul păcatului”<footnote Ibidem, p.6 footnote>. De aceea, Părinții filocalici fericesc pe cei ce simt o continuă
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
prin Premiul “Mile Cărpenișan” pentru Curaj și Excelentă în Jurnalism. Ziariștii pur-sânge ai Radio România, Simona Lazăr și Valentin Țigău, sunt autentice modele și repere ale jurnalisticii românești, pentru orice cititor de presă și ascultător de radio, pentru orice român însetat de frumos și adevăr. Le mulțumim! Decernarea Premiului va avea loc într-un cadru festiv. Începând din 2010, Civic Media a premiat de 3 Mai - Ziua Libertății Presei - jurnalismul de front, prin Dan Nițescu, fostul operator și prieten al lui
Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism [Corola-blog/BlogPost/93940_a_95232]
-
mea însumi când mă fac mai bine ș...ț * unde erau balauri vor răsări orașe zise povestitorul era lustruit o nucă vorbitoare noi am ucis toți dragonii dar cetățile doar el le vedea eu i-am ascultat poveștile dar nu însetam să văd aceste orașe * căpitanul nostru s-a dus din cort în cort dând fiecărui om o pereche de aripi nu e ușor să le păstrezi suplețea toată noaptea am auzit soldații netezind penele n-a plecat nimeni în zbor
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
virtuale (și R. ucisese de două ori!) Dunia pricepe! În fața ei stă cineva care nu poate fi ucis! Și aruncă, exasperată pistolul! Ce urmează, știm. Diavolul „cerșește” dragostea femeii, muritoarei, disperat. Ar putea-o f... pe loc, dar el e însetat de ceva încă neexperimentat, ceva care l-ar scoate, poate, din plictiseala, din urîtul acela ce-i macină nemirirea atotștiutoare. A auzit vorbindu-i-se de dragoste pe pămînt și iată, Dunia, refuză să-i explice această „noțiune”! Poate că
Cred că dînsul știe sigur că acolo-s chiar păianjeni by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13454_a_14779]
-
de apă pe față pînă/ să vezi chipul Pușei apoi pantofii și drumul/ printre ei în căutarea singurătății drumul/ spre casă spre tine/ cu tine mergînd aerul de sub nări și puțină/ lumină din față rostuind pașii molcomi/ în același cerc însetat de liniște". Marin Ifrim - Poeme, Editura Tempus, București, 2003, 68 pag. Grigore Șoitu - Addenda, Colecția Poeții Urbei: Poeții Constanței, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, 100 pag.
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13813_a_15138]
-
Pe muchea unei borduri, într-o intersecțe, chircită și putredă îl aștepta relicva diformă a unei alge. Acum; o noapte opărită ca un bordel nesfîrșit iar curvele îi ereau chiar nuanțele cu care năvălea iama - călduri și parfumuri asurzitoare. Deschise însetat buzele. Ars și de fulgerul poftei și de flama zăpușelii, trase adînc în piept toată sarea tămîioasă ce se ridica din vălureala apelor. Undeva, discret, un hoit se desfăcea legănat într-o eternitate de tandrețuri. Închise ochii. Întunericul cobora înmiresmat
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
drumul spre Împărăția Cerurilor nu trece doar prin mâțanii, post și rugăciune. Că Iisus Hristos le-a cerut fapte, nu doar vorbe, si ca la Înfricoșata Judecată îi va dojeni: „Flamand am fost și nu Mi-ați dat să mănânc; însetat am fost și nu Mi-ați dat să beau; străin am fost și nu M-ați primit; gol, si nu M-ați îmbrăcat; bolnav și în temnița, si nu M-ați cercetat.” Iar când îl vor întreba „Doamne, cănd Te-
Sunt oameni și aici by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82349_a_83674]
-
și inspirație. Gânduri bune:) @alexis, întâmplător am un răspuns factual la întrebarea ta ipotetica. Când am făcut acum niște ani o emisiune împotriva vânătorii la “Linia Verde”, mai mulți vânători au protestat (ei nu se văd așa de simpli și însetați de sânge cum îi portretizasem noi) și a trebuit sa difuzam un drept la replică. Tocmai de-aia există CNA, pentru că excesele, în orice direcție, să fie corijate. Domnule Dragoș Bucurenci, ar trebui să vă fie rușine că va prostituați
Nu în numele meu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82375_a_83700]
-
să vibreze și astăzi inimile încă neîmpietrite: Fericiți cei săraci cu duhul, ca a lor este împărăția cerurilor. Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia. Fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul. Fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate, că aceia se vor satura. Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui. Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu. Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema. Fericiți cei
Puterea cuvintelor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82502_a_83827]
-
cu atenție (eventual de două ori) notațiile jurnalului, inclusiv cele timpurii, constată că această vocație pare a avea o cauză ascunsă, cu grijă tăinuită, o dramă personală intimă la care se face destul de des aluzie. Sebastian este, înainte de orice, un însetat de dragoste, el simte nevoia imperioasă (în ciuda unei aparente frivolități care nu era intrinsecă firii lui) de a ieși din singurătate cu ajutorul ei. Tînărul scriitor se îndrăgostește efectiv, și nu numai o dată, dar întotdeauna intervine ceva, un obstacol mai puternic
Taina lui Mihail Sebastian by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/10728_a_12053]
-
mari și mii de drame poezii sobre dar și insipide romane și s-au ridicat statui pe tot pământul. Au nechezat caii noaptea pe șesuri Le-a scărpinat pe oi de râia lor galbenă vântul. Când buzele noastre aprinse au însetat De toată iubirea ființei frumusețea lui A ars o dată pământul Și s-a refăcut încă o dată pământul La izvoarele nesecate ale plânsului Pentru prietenia mea cu dânsul! Zăbală pe cimitir Nu-mi prea șade-n caracter să scriu tot mereu
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
ta Și-l sorb ca pe-o mare Ce-mi alină setea. Peștele din Sud Iată Peștele însetat la nesfârșit Cu botul căscat veșnic primind șuvoiul ce curge Din vasul de pe umărul Omului apelor Așa cum noi nu încetăm să fim însetați De puterea Duhului Sfânt al Domnului Iisus Și să pășim întru slava Lui: "Cela ce crede în mine, râuri de apă vie vor curge din pântecele lui". Și oriunde mergem Vrednici suntem de a-i împărți apa sfântă. înger Iacob
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/11670_a_12995]
-
nopți de iarnă. E multă singurătate ce fierbe în oala de tuci, în gutuile de pe raft și multă îndepărtare în nasurile turtite de geamul ferestrei. Nu sunt copiii viței de vie la cules de flori de salcâm și nici căruțașii însetându-și caii la fântână. Bătrânul Aerostate își cheltuiește tutunul pe rotocoale de amintiri în timp ce lemnul ușii scârțâie în vântul lui decembrie. Același lemn din care sunt ridicate crucile de pe deal... Trebuie să călătorești cu mult mărunțiș la tine în ziua
Poezie by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/11742_a_13067]
-
bun și răbdător, Pe-o prispă luminată de castel, Sub naltul fără vânt și fără nor, Un duh de-al meu cu pietrele de-un fel, Trăindu-și neființa ca un zeu, Topit în sine și-n cuprinsul mut, Doar însetat de pacea lui mereu Și de lumina fără început; Dar boala îndoielii sapă-n trup, Cu fiecare gând sunt în răspăr, Poate-ntr-o zi coloanele se rup, Poate mă amăgesc cu adevăr Din frumusețe închide ochii! Lumea se preface
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
în: Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Sub teiul tău, în primăvară, când zorii-ncep să își răsfire cu o astrală sârguință tot spectrul de lumini solare, târându-și umbrele prin iarbă, vin mânjii zilei și-nsetați din cupa florilor beau rouă cu gust de tainică „Dorință”. Sub teiul tău, în miez de vară, purtând povara dorului, înmiresmați aburi de „ Doină” umplu pădurile de fagi și pân’ spre seară-n cânt șoptit, spre-a nu trezi în
SUB TEIUL TĂU de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380667_a_381996]
-
A fost o vreme când;ploile luminii îmi fântâneau în ochi,noaptea îngenunchea supusălupoaicei albe,risipei date.Azi, sub ochiul timpului clipind spre iarnă,dor amurgurilede prea plin,aduceri aminte colindă nostalgicla poarta zorilor închisă,Tantal mă cheamă spre limanulumbrelor însetate încăde seva dulce amară a lumii.Azi, să rămânîn ramul toamnei aș vrea,lupoaică albăpână în clipă acea definitivăcând lumina se întoarnă în “nous”,... VII. DOAR CORBII VEGHEAZĂ, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2307 din 25 aprilie 2017
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
roșii pe aripi purtateZboruri înalte necoapte iubiriA fost o vreme cândploile luminii îmi fântâneau în ochinoaptea îngenunchea supusălupoaicei alberisipei dateazi sub ochiul timpului clipind spre iarnădor amurgurilede prea plinaduceri aminte colindă nostalgic la poarta zorilor închisăTantal mă cheamă spre limanulumbrelor însetate încăde seva dulce amară a lumiiazi să rămânîn ramul toamnei aș vrealupoaică albăpână în clipă acea definitivăcând lumina se întoarnă în “nous”... XXXI. LA CAPĂT DE TOAMNĂ, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2104 din 04 octombrie 2016. Ai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
Sărută-mi soare buzele rumene... Cu razele tale fierbinți, Și ajută-mă să spun cuvinte sincere și înțelepte! Sărută-mi cerule senin ca apa mării... Ochii triști și înlăcrimați, Și ajută-mă sa văd frumusețea oamenilor! Sărută-mi apă trupul însetat de iubire... Cu apa ta limpede precum cleștarul, Și ajută-mă să fiu frumoasă la trup, minte și suflet! Sărută-mi Doamne sufletul... Și ajută-mă să fiu IUBIRE, Iubire pentru toata creația TA! Stăicuț Neluța 01.10.2015 Referință
SĂRUTĂ-MĂ... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380761_a_382090]
-
Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 2207 din 15 ianuarie 2017. Sub teiul tău, în primăvară, când zorii-ncep să își răsfire cu o astrală sârguință tot spectrul de lumini solare, târându-și umbrele prin iarbă, vin mânjii zilei și-nsetați din cupa florilor beau rouă cu gust de tainică „Dorință”. Sub teiul tău, în miez de vară, purtând povara dorului, înmiresmați aburi de „ Doină” umplu pădurile de fagi și pân’ spre seară-n cânt șoptit, spre-a nu trezi în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
un desen neterminat, iar în muzee și în casa devenită un vast laborator o operă perfect definită, una dintre cele mai fascinante pe care arta românescă le-a cunoscut în acest secol. Spirit răzvrătit, copil legitim al unei istorii răzvrătite, însetat de experiențe culturale dar și victimă a unui timp generator el însuși de experiențe-limită, Vasile Kazar a cunoscut în această viață cam tot ceea ce omenește se poate imagina: copilăria lipsită de griji într-o familie înstărită, de intelectuali evrei din
Portretul unui alexandrin: Vasile Kazar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10227_a_11552]