15,895 matches
-
primește brățări cu care poate ieși și intra, în mod repetat, din spațiul de festival. Brățara trebuie păstrată la mână pe întreaga durată a festivalului (pentru abonament) sau pentru întreaga zi (pentru biletul de o zi). În caz de pierdere, înstrăinare sau rupere/tăiere voluntară a brățării, aceasta își pierde valabilitatea, persoanei în cauză fiindu-i refuzat accesul înapoi în incinta festivalului. • Vor fi două ambulanțe la eveniment + două corturi de prim ajutor cu personal specializat. • În vecinatatea scenelor, zgomotul produs
Tot ce trebuie să ştii despre cel mai mare festival internaţional de muzică tribute din România by http://www.zilesinopti.ro/articole/12615/tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-cel-mai-mare-festival-international-de-muzica-tribute-din-romania [Corola-blog/BlogPost/100677_a_101969]
-
pnevmatizării existenței, într-un excelent rezumat tactic și tehnic despre lupta duhovnicească împotriva ispitirilor lumii și a propriilor slăbiciuni; o hartă precisă, ce rezumă reflecția filocalică a devenirii spirituale. Este elocvent faptul că "Scara" prescrie, chiar în debutul urcușului duhovnicesc, înstrăinarea de lumea sensibilă și de plăcerile ei. Maica despătimirii omului, găsim scris, este chiar înstrăinarea lui. Curățirea simțurilor și facultăților sufletești, trăirea bucuriei ascunse în virtuți și vederea luminii izvorâte din împlinirea voii lui Dumnezeu sunt posibile, toate, dacă omul
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_si_raportarea_sa_stelian_gombos_1343029470.html [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
și a propriilor slăbiciuni; o hartă precisă, ce rezumă reflecția filocalică a devenirii spirituale. Este elocvent faptul că "Scara" prescrie, chiar în debutul urcușului duhovnicesc, înstrăinarea de lumea sensibilă și de plăcerile ei. Maica despătimirii omului, găsim scris, este chiar înstrăinarea lui. Curățirea simțurilor și facultăților sufletești, trăirea bucuriei ascunse în virtuți și vederea luminii izvorâte din împlinirea voii lui Dumnezeu sunt posibile, toate, dacă omul se eliberează din robia sensibilului, dacă se înstrăinează de cele trecătoare. Este evident că proiectul
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_si_raportarea_sa_stelian_gombos_1343029470.html [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
consum, era asociată cu locul unde era consumată experiența căderii. De aceea, și afirmația Sfântului Ioan Scăraru era încă valabilă: Fugi ca de bici de locurile căderilor. Căci nefiind fructul de față, nu-l poftim des" ("Scara", Cuvântul III. Despre înstrăinare, cap. 10, Editura IBMBOR, 1992, p. 69). Astăzi însă, dispozitivele ce ar putea facilita experiența căderii sunt chiar în buzunar. Mai mult, în viitorul apropiat, este probabil ca ele să poată permite accesul direct pe retina utilizatorului, la o clipire
DESPRE OMUL DE ASTĂZI ŞI RAPORTAREA SA LA IMPLICAŢIILE ECONOMICE, SOCIALE ŞI CULTURALE, ÎN CONTEXTUL REVOLUŢIEI INFORMATIZĂRII ŞI CYBER by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_si_raportarea_sa_stelian_gombos_1343029470.html [Corola-blog/BlogPost/354725_a_356054]
-
cultura și civilizația occidentală. Inițial, experiența sa interculturală îi dă Anei-Cristina o senzație de confort și de reușită. Ea trăiește euforia impresiei de deplină împlinire. Aceasta va face ca dezamăgirea, frustrarea și disperarea pe care i-o va aduce conștiința înstrăinării de propria identitate să fie disforică și distructivă. Șocul nu se produce și nu lasă urme durabile dacă nu i te deschizi cu o disponibilitate aventuros-binevoitoare, rămânând ca zidit în reflexele de autoapărare care operează prin asimilări și excluderi. Blocajul
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
au crezut că trebue să se inspire neapărat după ultimisimele curente străine. S’a întâmplat să realizeze, în cazurile cele mai fericite, imitații acceptabile sau chiar virtuozități tehnice interesante, nu însă opere vii și trainice. Căci modernismul adevărat nu cere înstrăinare de realitățile naționale, ci tocmai în înțelegerea mai pătrunzătoare, adâncirea și valorificarea originalității acestor realități. Literatură fără țară nu există, cum nu există plantă fără pământ. Ar fi de observat, în treacăt, că pseudo-modemismul a fost reprezentat și practicat la
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
cu puteri de slujire, în Duhul lui Dumnezeu, în numele Lui și după principiile Lui; oameni, într-un cuvânt, care nu numai la școala lumii, ci și la școala lui Dumnezeu au învățat să îndrăgească și să slujească valorile vieții. Meșteșugul înstrăinării, iată într-adevăr vinul care veselește de-a pururi inima omului. Și fericit este cel ce bea din acest vin. Din el au băut desfrânații și s-au rușinat și păcătoșii au băut și au uitat căile poticnirilor; au băut
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
suratele ei, adunate în adâncuri de inimă și de colecție, sunt totuși declarații pe de-a-ntregul speciale, care au intrat pe ușa din față sau prin cine știe ce fereastră uitată deschisă...Și mi-au făcut ferfeniță incertitudini, mi-au strivit conștiincios înstrăinări, mi-au limpezit adevărul întineririi vertiginoase, clandestin făptuite sub privirile îngăduitoare ale unei bătrâneți anunțate. Sunt cuvinte pe care le-am purtat în suflet ani de-a rândul,verificând frenetic la intervale inegale dacă mai sunt acolo. Și dacă mai
SLALOM PRINTRE DECLARAȚII DE DRAGOSTE de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1483209738.html [Corola-blog/BlogPost/359469_a_360798]
-
Acesta, încrezător în puterea minții umane, transformă teologia ca viață duhovnicească asumată în interiorul experienței eclesiale într-o tehnică a raționamentelor, într-un eșafodaj conceptual bazat pe argumente ale logicii discursive. Sfântul Vasile cel Mare este intransigent și arată foarte limpede înstrăinarea acestui tip de gândire de Adevărul Evangheliei trăit în viața sfințitoare a Bisericii. Eunomiu invocă învățătura Bisericii, însă este înstrăinat de cunoașterea împărtășită în Duh și Adevăr. El invocă cele duhovnicești și se arată ca fiind smerit, însă într-un
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
vieții sale apar „prieteni” care din oameni reali, cu propria viață autentică, devin personaje de poveste. Legăturile de prietenie ale lui Nea Mitică par să se explice caragialian „Las'că rezolvă domn Mitică!”. Exilul nu înseamnă pentru nici un personaj o înstrăinare de țara de suflet și din suflet, de România. Exilul din secolul XX nu este un exil propriu-zis, dar, poate, amintește de diaspora românească din timpul lui Mircea Eliade , Nae Ionescu, Petru Dumitriu. Nu poate fi vorba nici de o
OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
-
socială, rolul principal îi revine însă lui Feodor Pavlovici, „exponent pur al sadismului karamazovian.”( 23) „Tatăl constituie nucleul și simbolul acestei lumi descompuse, el este chintesența pervertirii, limita lipsei de ideal, animalul rapace fără acces la remușcare, ultima expresie a înstrăinării de umanitate”(24), așa cum îl caracterizează Ion Ianoși. Feodor Pavlovici nu face altceva decât să-și savureze viața, la un mod propriu individualismului „zoologic”, eliberat de orice norme și rețineri morale. Plăcerea este unicul său scop al existenței sale, de dragul
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 by http://confluente.ro/Despre_metafizica_cuvantului_in_romanul_fratii_karamazov_de_f_m_dostoievski.html [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
un statut auspicios. Ei susțin,pe baza PURITĂȚII GENETICE , bogăției , si modului de viață demn de respect- femeile lor sunt celebre că „ghicitoare”- că ei sunt destinați prin MOȘTENIRE să fie „Oamenii Onorabili”- ROM PAKIVALE. După Groffman, romii izolați prin înstrăinarea lor, protejați prin tradiții de identitate proprii, se refugiază ÎNTR-UN SEPARAT SISTEM DE ONOARE”(PAKIV)...Ei se auto-denumesc „Oamenii Respectabili”. Cel mai mult și cel mai puțin respectabil Destinat pentru demonstrații speciale(manifestări) ale respectului este PACHIVALO ROM, omul
O PROBLEMA NOUĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1472591503.html [Corola-blog/BlogPost/347120_a_348449]
-
a fost restrâns. Mă uitam uneori la lucrăturile delicate, colorate în culoarea cojii arborilor și mi se părea că seamănă cu o poezie scrisă; suflam uneori în tulnic și mi se părea că sunetul era jalnic, suna a dor, a înstrăinare ... Îmi inspira un sentiment de tristețe, de regret, precum cântul specific poporului român, acea „Doină ce străpunge timp și univers/ doină ce e șoapta Tatălui Ceresc/ doină ce poetul a numit-o vers/ doină ce mai ține neamul românesc ... Da
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
lăsate să moară dacă nu divulgă persoana care i-a provocat avortul. * * * A avut o trezire. Avea nevoie de Erica, numai și numai de ea. Fiecare zi petrecută unul fără de altul nu putea să ducă decât la un singur deznodământ ; înstrăinarea. Se lăsase prins de tentaculele Tamarei ! A așteptat în gară, încă dinainte de miezul nopții sosirea dimineții, a orei de plecare a trenului către Suceava, via Focșani. Nu fusese o simplă așteptare ci o continuă frământare. Avea neapărată nevoie de ceva
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/adrian_litu_1483563098.html [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
și vâlcelele noastre și-au țesut covoarele verzi din vinul jertfei falnicilor flăcăi ai Neamului. Toate Apele creației, poartă în scutecele lor cristaline, șoaptele și murmurul Doinelor nepieritoare. În clopotul inimii Mariei dangăne tot plânsul, întreaga sărăcia, nefasta urgie, rușinoasa înstrăinare, zborul frânt al nădejdii, norul lăcustelor pustiitoare, prăpădul păgân, care clocotește în inimile vrăjmașilor și se revarsă peste sângele Neamului creștin și sfânt. De la Nistru pân-la Tisa / Tot românul plâsu-mi-s-a/ Că nu mai poate străbate/ De-atâta străinătate./ Din Hotin
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
și sensibilitatea, autoarea nu poate să nu remarce problemele cu care se confruntă românii, nevoiți să muncească în străinătate, să-și lase copiii în grija altora și să fie umiliți pentru un salariu mai bun și câteva privilegii în plus. Înstrăinarea familiilor, a copiilor de părinți, este un bun pierdut care nu se poate prețui cu toate averile din lume. Toate acestea redate cu mult realism, în poezia: „La porți străine”: „La porți străine ne bat fiii, / Și umiliți sunt fără
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
tabletă. În România conceptul e destul de puțin cunoscut, în alte spații însă el este la ordinea zilei. Ce nu poate face însă un gadget? Nu poate stabili o relație sănătoasă, afectivă cu utilizatorul, folosirea în exces duce către alienare și înstrăinare de lume. Totodată provoacă stări de anxietate de este folosit cu scopul doar de a distra utilizatorul, mai ales la vârste mici. Așa cum spune și termenul distracție, se produce o distragere a atenției, or, aceasta, în lipsa exercițiului, își pierde din
I-am întrebat pe elevii mei ce-și doresc de Crăciun: în mod previzibil, 16 din cei 21 au dat următorul răspuns by https://republica.ro/i-am-intrebat-pe-elevii-mei-ce-si-doresc-de-craciun-in-mod-previzibil-16-din-cei-21-au-dat-urmatorul-raspuns [Corola-blog/BlogPost/338377_a_339706]
-
al Ortodoxiei nu este omul bun și virtuos, dintr-o perspectivă umanistă și umanizantă, ci Dumnezeu - Omul Iisus Hristos. Popoarele ortodoxe, în larga lor stratificare și structurare, sunt concepute și plămădite în această tradiție culturală, astfel încât, în pofida incontestabilelor influențe de înstrăinare pe care le-au primit de-a lungul timpului, ele mențin în conștiința lor germenii acestei tradiții, care se exprimă în momentele ei cruciale ca omenie și generozitate, termeni ce sunt foarte necunoscuți ori neaplicați în Occident. Părintele Gheorghios Metallinos
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_ioan_codorean_stelian_gombos_1364820729.html [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
lor... Le văd tristețile pe față Și sufletul de dor brăzdat, Elevii nici nu mai învață Cine au fost, de ce-au luptat! Cu pieptul plin e decorații, În care arde grijă Țării, Au apărat de răi Carpații Sortiți mereu înstrăinării! Și azi mai luptă din tranșee Cu cei din fruntea vremii puși, Cu cei bolnavi de logoree, De somn, de alte boli răpuși; Tot mai tăcuți sunt veteranii, Tot mai puțini din tricolor, Cu cât trec zilele și anii, Uitarea
VETERANII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1434264485.html [Corola-blog/BlogPost/360491_a_361820]
-
Ta ?” Dumnezeu este iubire și frumusețe, de aceea tot ce a creat este desăvârșit. Victorita Duțu înțelege acest lucru, atunci când afirmă: “Câtă frumusețe, câtă frumusețe, Doamne”. În continuare, aceasta adaugă: “Și cât de străină sunt eu de esență ei!” Această înstrăinare de esență perfecțiunii divine este din păcate, un dat al omului căzut în păcat, este însăși condiția să pe acest pământ. Dintotdeauna, aspirația spre perfecțiune ne-a caracterizat, iar neputința de a o atinge ne marchează în mod dramatic existența
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_vreau_o_alta_lume_de_victorita_dutu_poezie_crestina_despre_vesnicie_dragoste_si_smerenie_.html [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
-
un Dumnezeu pentru care esteticul a fost și va rămâne o preocupare majoră. Imaginile sunt exuberante, bogate, primitoare, trimitandu-ne cu gândul la frumusețea paradisiacă. Paradoxal însă, în mijlocul unui astfel de Eden, poeta experimentează un acut sentiment de izolare, de înstrăinare, marcat de imposibilitatea de a-L descoperi în creație pe Creator. În continuare, autoarea persistă în convingerea că relația ei cu Dumnezeu este departe de ceea ce ar trebui să fie. Conștientă că nu a reușit să atingă acea stare de
“VREAU O ALTĂ LUME” DE VICTORIŢA DUŢU – POEZIE CREŞTINĂ DESPRE VEŞNICIE, DRAGOSTE ŞI SMERENIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_vreau_o_alta_lume_de_victorita_dutu_poezie_crestina_despre_vesnicie_dragoste_si_smerenie_.html [Corola-blog/BlogPost/355972_a_357301]
-
se vor sprijini credincioșii pentru cultivarea virtuții și pentru a lupta cu păcatul”[21]. Desigur și noțiunea păcatului răsună puțin ciudat în epoca noastră, care a pierdut conștiința colectivă responsabilă, implicit conștiința păcatului[22] Astăzi se vorbește mai mult despre înstrăinare, scindare, eșec. Aceste noțiuni, ce sunt de asemenea mai profund teologice, pot declara sau interpreta sensul păcatului. De aceea alegerea și enumerarea pozițiilor și textelor patristice cu astfel de noțiuni e folositoare în deosebi. În final, esențială și actuală este
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Problema_existentei_orei_de_religie_o_abordare_teologica_si_apologetica.html [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
vrednicia românească frumoșii, dragii noștri invitați, demni de a purta în inimi o fărâmă din darul Duhului Sfânt, ca în clipe de îmbrățișare frățească să ni le dăruie cu dragoste însutită. Primarul satului Mahala, Elena Nandriș, înainte de a doini jalea înstrăinării de neam, împreună cu Lenuța Petriuc, tânăra directoare a căminului cultural din localitatea respectivă, ne-a dorit sănătate, sensibilizând că „asemenea întâlniri, organizate la „Zorile Bucovinei” ne dă puteri să rezistăm, să-i învățăm pe copii cât de scumpe ne sunt
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI by http://uzp.org.ro/ne-dat-aripi-pentru-libertatea-zborului/ [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
în pas cu lumea și cu timpurile se resimte, din păcate, tot mai mult și mai mult în domeniul duhovnicesc sau spiritual al vieții. De ce? Deoarece senzația cvasigenerală care persistă este aceea de lipsă de sens și de insatisfacție. Datorită înstrăinării omului de miezul lucrurilor și de nădejdea mântuirii, dar și datorită epuizării accentuate de care acesta este marcat nu mai rămâne în sufletele oamenilor prea mult loc pentru bucurie. Realitatea cotidiană și atitudinile umane secularizate pe care le suscită o
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1478857574.html [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
Moș Crăciun, cu brad, cu sfânta stea,/ Și eu, fetița, mă văd cum stau în cale/ Să nu mai plece iar din viața mea...” Conectat cu copilaria este și satul, care devine la Adina Sas-Simoniak, topos al paradisului terestru. Durerea înstrăinării este resimțită de poetă ca nevoie de a contempla locul unde a văzut lumina zilei, de a pătrunde în intimele structuri ale lucrurilor și ale naturii. „Miroase-n mine-a satul meu/ Cu fân uscat și eleșteu,/ Cu șezători în
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 by http://confluente.ro/_perpendiculara_pe_un_colt_de_nemurire_de_adina_sas_simoniak.html [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]