1,485 matches
-
știu să meargă pe mare;/ Deși se zbat,/ Brațele mele nu mai pot să zboare,/ Nu mă mai recunosc. M-am uitat./ Aș vrea să revin. Dar spre cine?/ Toți mă dor./ Și mi-e îngrozitor de dor/ De mine!" (Împlinire). Înstrăinată, prin ipostaza-i publică, de eul său, poeta se simte dependentă de convenția (literară, dar și literală, adică ezoterică!) a unui nume, care-i trasează, el, drumul, care-i fixează obligațiile și-i cere fidelitate. În chip exasperant, ființei, în
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
Trecînd dezgustător prin meduze;/ Urme de plîns ale unor ființe/ Neavînd în comun decît rar/ Disperarea/ Măsurată-n minute/ Și, sărat și amar,/ Același gust/ Al jumătății trecute/ De secol, de vîrstă, de an" (Ocean). Într-un fel paradoxal, adultul înstrăinat de sine prin succesiunea desubstanțierilor la care-l supune temporalitatea nu mai năzuiește la refacerea trecutului, a acelui illud tempus care e copilăria, ci la îmbătrînire și la moartea "luminoasă" precum la o izbăvire à rebours. Candoarea se sinucide: "Ce
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
se lovește fostul locotenent domnesc în saloanele pariziene, ingratitudi-nea prietenilor, în fine, toate greutățile îndurate ca emigrant sunt însă compensate de admirația unei tinere poete, cunoscută sub numele de Grecca Ida del Carretto. Criticul menționează duioasa legătură dintre cei doi "înstrăinați" pentru a realiza un sugestiv portret celei care va fi, ulterior, contesă Fusco, subliniind elementele definitorii ale liricii sale, profund marcate de experiența exilului. Studiul Un exil francez la București: Ange Pechméja pune problema dialogului dintre culturi, autorul sesizând, cu
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
te lasă să-ți găsești locul, obligîndu-te mereu să-l cauți sau să-l inventezi. În eseul ei publicat imediat după război, Arendt deplîngea soarta dezrădăcinaților, socotindu-i victime ale acestei vremi agitate, inși condamnați pe vecie să se simtă înstrăinați și neîntregi. Iată, însă, că acest secol se încheie în plină ascensiune a unui fenomen care promite să elimine din dicționare concepte precum exil sau dezrădăcinare: Internetul. Lumea virtuală a World Wide Web-ului e o lume fără granițe, fără
Spre mileniul electronic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16545_a_17870]
-
ascunde și se dăruie corporal"; de aceea, atunci când vătămează corpul victimei, ei vătămează, de fapt, cuvântul, scopul torturii fiind de "a dezarticula /.../, de a desface trupul din cuvântul său". Dezbrăcat de haine și schingiuit, trupul victimei este de două ori înstrăinat, drept care el devine o închisoare care emite sunete de durere, disperare și solitudine. Pielea rănită este ultimul zid de apărare al trupului înainte ca acesta să fie, în mod simbolic, jupuit. Or, torționarul așteaptă exact acest lucru: ca victima să
LIMBAJELE DURERII by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16576_a_17901]
-
stau pe-un mal și te ascult Și-n lacrimi scriu versuri ce vor Să calce timpul chiar mai mult, * Legându-mi dorul meu de-al tău Ca-n viață binecuvântați, Să îl rugăm pe Dumnezeu Să nu ne lase-nstrăinați. * de Gabriela Mimi Boroianu Referință Bibliografică: Izvor de iubire ~ Să știi ~ Dorință / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1613, Anul V, 01 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Mimi Boroianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
IZVOR DE IUBIRE ~ SĂ ȘTII ~ DORINȚĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382645_a_383974]
-
carte și pentru cititorul religios. Aș zice că mai degrabă este o carte de „îmblânzire”, de împărtășire pentru cititorul secular(izat) în gusturi și preocupări. Am putea spune că e un Pateric postmodern, gândit și scris pentru cititorul grăbit și înstrăinat (cuvânt mai plastic și mai exact decât „alienat”), care și-a pierdut vocația dialogului și a comuniunii. Înainte să se călugărească primind numele de Tihon, Gheorghe Șevkunov (pe numele său de mirean) a absolvit Facultatea de Scenaristică din cadrul Institutului de
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
de la primul Die Hard, John McLane s-a dovedit a fi inamicul numărul 1 al teroriștilor din toată lumea. De această dată, McLane se confruntă cu cea mai mare provocare de până acum, una cu ramificații în toată lumea, căci fiul său înstrăinat, Jack, este prins în ițele unei complicate povești în care este implicat și un mafiot rus, tată și fiu...
A Good day to Die Hard [Corola-blog/BlogPost/98312_a_99604]
-
the North / París Norðursins, Islanda-Franța-Danemarca, 2014 R. Hafsteinn Gunnar Sigurðsson. Cu: Helgi Björnsson, Nanna Kristín Magnúsdóttir, Björn Thors. Hugi este profesor într-un sat minuscul din estul Islandei. Hugi nu este deloc încântat când primește un telefon de la tatăl său înstrăinat care își anunță vizită. Dar după ce se consultă cu sponsorul sau de la Alcoolicii anonimi, Hugi decide să-și întâmpine tatăl cu brațele deschise. Va regretă curând decizia. Hugi is a teacher în a tiny village în the East of Iceland
PARISUL NORDULUI [Corola-blog/BlogPost/99129_a_100421]
-
Film The Descendants, povestea unui tată înstrăinat, are șanse calculate de Oscar. Însă va pierde în fața lui The Artist. Oricât de mult ar vrea campania de marketing să ne facă să credem că anul acesta cursa va fi strânsă și există multe filme cu șanse reale (“Hugo
Previziuni Oscar 2012 [Corola-blog/BlogPost/99633_a_100925]
-
de bilet sau abonament, acceptă regulamentul festivalului și este de acord cu demersul organizatorilor de a controla respectarea acestuia. Persoanele vor primi la punctul de acces brățări colorate, conform tipului de bilet sau abonament achiziționat. Acestea nu trebuie îndepărtate sau înstrăinate, pierderea sau distrugerea lor nefiind rambursata, iar posesorul urmând a fi evacuat din zona de festival. Pentru evitarea oricăror neplăceri va recomandăm să achiziționați biletul sau abonamentul numai de la distribuitorii autorizați. Biletele și abonamentele conțin elemente de siguranță și vor
Rockstadt Extreme Fest – program, regulament de ordine interioara şi regulament camping [Corola-blog/BlogPost/98039_a_99331]
-
înaripat mulțimile stând în apărarea Limbii române, sau ale eseisticii de excepție cu referire continuă la destinul tragic basarabean . Unul dintre cele mai emoționante profiluri îl schițează poetul cernăuțean, academicianul Vasile Tărâțeanu , numindu-l ,,caligraf fidel al sufletului de român înstrăinat”(,,Mă doare Bucovina ca o rană/ ce nu se mai tămăduie de-un veac,” ). Tudor Nedelcea, Theodor Codreanu, Viorel Dinescu, Daniel Corbu, diplomatul Vasile Nanea, Catinca Agache, academicienii Victor Crăciun, Constantin Gh. Marinescu, prof univ, dr, Vasile Burlui încheie lista
O CARTE-OGLINDĂ A UNEI PERSONALITĂŢI: NICOLAE DABIJA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383694_a_385023]
-
fugit în România, dar cum și acolo au fost vânați, mulți au reușit să plece în Occident și de acolo unii să ajungă în Canada. M-au impresionat extraordinar unele mărturisiri ale lor. Se povestea de ocuparea Basarabiei, pământ românesc înstrăinat. Participanții plângeau, cutremurați de emoție. Am făcut cunoștință la biserică cu mai mulți conaționali, care mă duceau la evenimentele de la Câmpul Românesc. Ei, după ce am găsit serviciu și mi-am cumpărat mașină, am fost nelipsit la evenimentele de acolo. Mi-
INTERVIU CU DOMNUL DUMITRU RĂCHITAN, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI CULTURALE ROMÂNE DIN HAMILTON, CANADA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380136_a_381465]
-
vers coșbucian: „Răbdăm poveri, răbdăm nevoi” (la acea vreme țăranii vroiau cu ardoare pământ, fapt evidențiat de miezoasa scenă din romanul Ion, în care Ion al Glanetașului se apleacă și sărută pământul ca pe o ibovnică; astăzi, pământul tot mai înstrăinat al țării vrea țărani). Dar să-l ferească Dumnezeu pe oricine de furia îndelung răbdătorului român, pornit fie să se răfuiască (mai puțin) cu moșierii autohtoni și (mai mult) cu câinoșii arendași, așa ca în răscoala din 1907, fie să
PROVERBIALA RĂBDARE ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380303_a_381632]
-
până și care e după întâlnirea cu primii români-basarabeni? De când ai conștientizat că suntem o țară, un neam?! - Când i-am întâlnit pe Vlad Pohilă și Vasile Șoimaru nu pot spune că nu știam istoria, soarta vitregă a pământurilor românești înstrăinate. De când sunt la Redacția Radio România Internațional, multe din emisiunile noastre sunt dedicate atât vieții românilor de lângă noi, cât și celor din localitățile istorice românești din afara granițelor actuale. Însă, nu am conștientizat drama basarabenilor până nu am auzit sufletul și
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]
-
ai țării și să devină viitorul de încredere al țării. Acești oameni au firme ori își formează firme. Își castiga painea cinstit. Își plătesc taxele. Nu înșală la afaceri, muncesc din zori pînă noaptea și caută binele cetății. Dar șunt înstrăinați și ambivalenți față de politică și politicieni și nu se pot identifca valoric cu cei care le conduc țară. Șunt majoritatea silențioasa a țarii. Ignorați, subapreciați ori chiar desconsiderați. Neimplicați în viața politică a țarii. Contribuția lor la economia României este
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93673_a_94965]
-
și veniturile infractorului și să constate că acesta nu poate justifica unele bunuri sau sume de bani. Atunci, poate prezuma că acestea au fost obținute din infracțiuni și poate decide confiscarea lor. Mai mult, noile norme prevăd că și bunurile înstrăinate (de obicei pentru a fi protejate) pot fi confiscate în anumite condiții: mai exact, dacă bunul se vinde sub prețul pieței, se donează, sau există indicii temeinice că nu a fost vorba de o tranzacție reală. Cu alte cuvinte, adio
Câţi bani recuperează statul de la infractori [Corola-blog/BlogPost/93236_a_94528]
-
într-o familie de țărani / cărora li s-au luat cu japca pămîntul, plugul, caii și bucuriile/ lăsîn-du-li-se - proprietate privată - doar lacrimile / speranțele și munca lor de ocnă mereu pentru alții / domiciliat într-o rană sîngerîndă / întinsă între două rîuri înstrăinate / studii superioare făcute printre străini / ajuns uricar la curtea Dorului de țară" ( Proces verbal). Versurile bucovineanului mișună de "gînduri subversive", reverberînd "ani de suferință", o "durere comună", "dorinți seculare". Prin forța lucrurilor, ele se întorc către anul 1940 și chiar
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
care-i jenau și le aruncau, fără imaginație, în flăcările lumii din afară, convinși că vor arde și vor deveni o cenușă șinofensivăț crezului lor tribal. Greșeau, evident." Aceasta e doar o paranteză pe care o va închide foarte repede. înstrăinată și nefericită conjugal și de astă dată, căci doctorul Anthony Edwards era alcoolic și insensibil, multă vreme, față de situația dramatică a rudelor (prin alianță) din România ("Suntem croiți pe alte calapoade și plămădiți din alte argile"), Pia se întoarce din ce în ce mai
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
iile (era să zic „găștile”) literare de azi. Jurnalist de profesie, prozatorul și dramaturgul a preferat să păstreze o distanță profilactică față de o lume culturală nu doar zgomotoasă, ci, din multe puncte de vedere, uniformizantă. Până într-atât e de înstrăinat Petre Barbu de mediul autohton, încât am auzit colegi întrebându-se dacă nu cumva s-a mutat în Occident... Ce-i drept, acest autoexil e benefic scriitorului atât ca strategie de menținere a cotei de interes (când Petre Barbu se
Dialog despre neputință by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4453_a_5778]
-
să se privească. Cei care ieșiseră la geamuri și-i urmăreau ca pe miri, niște miri ai suferinței și speranței germinate în decorul alb și auster al suferinței și luptei cu moartea, îi crezură certați. Aveau aerul îmbufnat și ușor înstrăinat al îndrăgostiților aflați la prima ceartă. Ea pășea sfios, scuturându-și pletele-n soare, flacără arămie, suavă, jucând fragil pe umerii mici, și el, înalt și subțire, cu brațu-n bandaj, șchiopătând cu piciorul în ghips, ca un demn și țanțoș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
începere de la 14 noiembrie 1857, stabilindu-se astfel în mod definitiv un monopol de stat. Teoretic, se consideră că monopolul asupra serviciului poștal și cel asupra efectuării transportului trimiterilor poștale a aparținut întotdeauna statului. "Acest drept nu a fost niciodată înstrăinat, ci exercitarea sa a fost uneori concesionată în mod temporar". Monopolul poștal, dintr-un privilegiu al domniei, a devenit odată cu dezvoltarea relațiilor capitaliste, un serviciu public care se efectua, fie în regie, fie sub formă de concesiune, atribuită în mod
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
împreună cu cota-parte indiviză din proprietatea comună, reprezintă o parcelă individuală de proprietate imobiliară și formează o unitate care poate fi înstrăinată sau transferată în orice mod, numai ca un tot. Fiecare dintre aceste proprietăți imobiliare poate fi folosită, ipotecată sau înstrăinată, în deplină libertate de către proprietar, ținându-se seama de condiția menționată mai sus și de legile și reglementările în vigoare. În cazul decesului unuia dintre asociați, activitatea asociației va putea continua cu succesorii testamentari sau legali, după caz. 2.3
GHIDUL CET??EANULUI by Corneliu MORO?ANU, Drago?-Paul IONI??, Romeo ZAMISNICU, Valentina BI??, Bogdan SERBINA [Corola-publishinghouse/Administrative/84372_a_85697]
-
comentarii. Sensibilul dus la esență ultimă, la vidul intact, la nimic. Aceste cuvinte definesc întreaga lirică a poetului, cu dubla sa mișcare: din afară în interior (subiectul vidându-se de sine) și dinăuntru în afară (unde subiectul își proiectează eul înstrăinat, ascuns sub diferite măști la fel de străine). Totul se întâmplă cu un puternic simț al transcodării, al devierii sensu-lui prin exploatarea caracterului tautologic al imaginii. Mai departe, serii de imagini similare sunt bruscate și chiar abrutizate pentru a nu mai semăna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
al alunecării printre străluciri de o clipă, printre oglinzi nesigure și mișcătoare. Spațiul aparține absențelor multiple, tăcerilor tanatice. Se câștigă nu numai în exterior, ci și înăuntru, printr-o senzație de rătăcire fără capăt, de vastitate interioară. Imaginea din oglindă, înstrăinată, sfârșește prin a trimite eul în sine: oglinda este un spațiu al interiorității. În proza lui Emil Botta, oglinzii i se opune fereastra. Aceasta semnifică deschidere, înnoire, act de dilatare, de evaziune, de transcendere în "patria mai înaltă" (Novalis). Fereastra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]