263 matches
-
cum condamnatul dormise buștean, de parcă‑l aștepta nunta, nu moartea. Chiar și el, Într‑o scurgere ciudată a timpului, auzise deja cum acel ofițer povestise la popotă: „Domnilor, tânărul Esterhazy a dormit buștean astă‑noapte, fără suflare, de parcă‑l așteapta Însurătoarea, nu execuția. Vă dau cuvântul meu de ofițer! Domnilor, să‑i aducem omagiul nostru!“ Atunci se auzi (el auzi) clinchetul cristalin al paharelor. Cin! Cin! Extazul morții, ca și autocontrolul Îl vor ține Încordat toată dimineața, Își va păstra sângele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
numeroasă și gălăgioasă, familie grecească, știi, cu zaiafeturi la care toată lumea râde și tăifăsuiește. Cu totul altceva decât erau serile nefericite din Ajunul Crăciunului petre cute alături de părinții mei fără ca vreunul dintre noi să scoată vreo vorbă. Singura piedică e Însurătoarea. Așa ceva nu mă-ncântă! Margaret a zâmbit și ea. Ținea În mână cinci foi de hârtie mototolite și le tot mângâia sperând să le netezească. A privit prima foaie, rândurile scrise de mână, care o umpleau cu volute. Scrisul acela
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
maternă, ceea ce-i conferea un plus de siguranță, de încredere, avea convingerea că drumul către Ovidiu se construia de la sine, nu trebuia să miște nici măcar un deget, el mai opunea un soi de rezistență, amuzant plictisită, era prea tânăr pentru însurătoare, se justifica atunci când Sidonia îl lua cu asalt, totuși nu se împotrivea deloc dacă mamă-sa proiecta vreo plimbare cu mașina în afara orașului la care să participe, bineînțeles și Carmina, poate era numai plăcerea reală de a șofa, ori poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Corbu avea o mare slăbiciune. Era convinsă că acesta poate fi o soluție la celibatul său. Era aproape la cincizeci de ani, avea soția mai mare decît el cu doi ani și n-avea copii. Chiar bîzîise cîndva de o însurătoare, dar ea s-a făcut că nu înțelege prea bine. Lena aștepta ceva mai de soi. Corbu era piele și os, era chel și negricios, ca un negru nereușit. Totuși, te-ai fi putut obișnui cu el, mai ales că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Să lăsăm aceasta pentru altă dată... ― Domnule profesor, dacă mi-ați Îngădui, v-aș spune ce surpriză am avut aseară, când mergeam la gară. ― M-ai făcut curios. ― Piranda, nevasta bulibașei operat de noi, era În oraș după târguieli pentru Însurătoarea feciorului lor. A spus că ne așteaptă la șatră, așa cum am promis... ― Gândește-te că dacă ai făcut doar un pas către șatră, pe urmele tale a pornit un pluton de securiști. Nu trebuie să-ți Închipui că odată cu accidentul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
nu, Sacaliuc aista mai întâi te împușcă și abia după aceea te condamnă la moarte ca pe un potrivnic al poporului muncitor, și-a permis să glăsuiască macabru o calfă a tinerilor cu serviciul militar satisfăcut și cu gândul la însurătoare, ci nicidecum la grijile presante ale celor din prezidiu care tocmai își făceau apariția și se grăbeau să-și ocupe locurile la masa ce îi aștepta pe mica scenă. Dintre toți a reținut atenția necunoscutul pântecos, mic de statură, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
că Dumnezeu nu are varianta desconsiderării rugii sale punctuale. După ce poruncea pentru fiecare în parte ceva, vocea devenea potolită și se ruga ca și cum ar mărturisi, smerit, ultima sa dorință: "Nu-i depărta prea mult, Doamne, de prispa casei noastre, prin însurătoare sau măritiș, prin slujbe și rătăciri ale sufletului. Puiul de pasăre trebuie să zboare pe lângă cuib, Doamne! Ține-i, Doamne, cât mai aproape, ca să-i pot sfătui și ajuta, ca să știu ce să-Ți spun mereu despre ei, că în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
sau să mă premieze... Știi, Z, atunci când încerc să-mi oblojesc vânătăile singurătății, îmi revine mereu în minte fraza aceea din finalul rugăciunii de seară a dragului meu bunic: "Nu-i depărta prea mult, Doamne, de prispa casei mele, prin însurătoare sau măritiș, prin slujbe și rătăciri ale sufletului. Puiul de pasăre trebuie să zboare pe lângă cuib, Doamne! Ține-i, Doamne, cât mai aproape, ca să-i pot sfătui și ajuta, ca să știu ce să-Ți spun mereu despre ei, că în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
gândesc dacă nu cumva trăiești același sentiment acut al singurătății, al insului cu rădăcini care plutesc mereu prin aer și iar mă întorc la finalul rugăciunii bunicului meu drag: "Nu-i depărta prea mult, Doamne, de prispa casei mele, prin însurătoare sau măritiș, prin slujbe și rătăciri ale sufletului. Puiul de pasăre trebuie să zboare pe lângă cuib, Doamne! Ține-i, Doamne, cât mai aproape, ca să-i pot sfătui și ajuta, ca să știu ce să-Ți spun mereu despre ei, că în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
așa să pună mâna pe pământul și acareturile de pe lângă gospodăria acestuia. Motiv din cauza căruia îi zicea mereu lui Căiță că ar fi bine să se însoare, că nu-i bine să stea singur, că însurat viața este altfel. Ideea cu însurătoarea a început să-l macine pe Căiță și, într-o zi, cum stătea cu coatele pe fereastră și se gândea, se așează pe umărul lui o ființă care-i glăsuiește: -Dacă vrei să-ți afli ursita să știi că sunt
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
îi surâdă plină de grație și de la dumneavoastră să treacă pe neobservate și în modul cel mai firesc din lume la apelativele dumneata, apoi la tu și la măi dragule, din clipa în care aflase că era flăcău bun de însurătoare. Și ea era, de altfel, liberă, îi strecurase ca din întâmplare, apucându-se să scuture de pe sacoul lui câteva fire imaginare de praf și suflându-i delicat în obraz fumul parfumat al unei țigări exotice. Când ceasul arăta ora zece
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
Un loc de muncă stabil și venituri substanțiale, alături de deținerea unei mașini, sunt elemente care-i ajută mult pe cei care vor să se căsătorească. Potrivit lui Daniel Schneider de la Universitatea americană Princeton, citat de 7sur7.be, șansele de însurătoare sau măritiș cresc cu 2,6% la posesorii de mașini. Depozite bancare, resurse financiare și acțiuni pot și ele îmbunătăți șansele de a ajunge la altar. Probabilitatea căsătoriei este în aceste condiții mai mare cu 1,5%, transmite Agerpres. Cercetătorul
O maşină creşte şansele de însurătoare sau de măritiş cu 2,6% () [Corola-journal/Journalistic/68711_a_70036]
-
învață istoria Franței și a lumii, printr- un șir nesfârșit de filiații din care nu vede că este parte. Istoria o s-o ia în stăpânire, cu chipul unui prinț polonez, Adam Leopolski, moștenitor de departe al tronului, trecut de vârsta însurătorii, iubind vânătoarea, nu și obligațiile. Fiica unei mame, care făcuse o căsătorie doar ca să aibă un copil fericit (ce naivitate!), cade victimă unui complot asemănător, cocktail de prejudecăți, de intrigi și de dorință fierbinte de-a păstra averea și istoria
Viețile Parisului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3143_a_4468]
-
deja multe, de la grozăviile holerei, la strășnicia vieții militare și la conflictele izbucnite din orice. Însă tinerețea își cere, la un moment dat, drepturile și vajnicul ostaș umblă să se însoare. Norocul, care întârzie ceva vreme, se arată la drum. Însurătoarea, cu o fată dintr-o familie bună, se face fără multe pregătiri, iar consemnarea în amintiri e absolut telegrafică. Mai mult insistă, contabilicește, Lăcusteanu asupra zestrei, decât asupra altor calități ale consoartei. De altfel, nici timpurile nu sunt coapte pentru
Limba reacțiunii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2878_a_4203]
-
noastre instituții pentru banalul motiv al schimbării unei camere cu alta” (p. 106). Sunt și destule momente în care logica tandră a lui Marian Papahagi mimează cinismul. De pildă, atunci când, ca în cărțile lui Pantagruel, recomandă, ca leac de depresie, însurătoarea (p. 188) ori când, în dispoziție prozastică, relatează cu talent pince sans rire două serate culturale desfășurate la Accademia di Romania. La una dintre ele, de tot ridicolă, se referă și Ion Vartic în amintita prefață. Cealaltă îl are în
Politici culturale, politici personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3241_a_4566]
-
găsit! -Perfect! aprob mașinal, fac stânga-mprejur, coborând din trei în trei treptele abia urcate. Se cerea s-ajung în Titan, la mama. Aveam dosit în fosta mea cameră un seif micuț, iar în el zăceau niște dolari făcuți înainte de-nsurătoare, cu puțin peste 300! Ajutat de Pronia Cerească, reușii să-mi recuperez banii fără să știe nimeni. Ai mei, pesemne, erau duși la plimbare. Făcui drumul spre Cotroceni de voie. Frecvența trenurilor, acceptabilă, avui timp să mă și odihneasc în
MOŞTENIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384880_a_386209]
-
mâna. Părinții erau îngrijorați că nu-și găsește aleasa inimii. Ca să-l scoată din țară, departe de ruda sa de pe țărmul mării, îl trimiseră la Budapesta, la Belgrad, la Viena și chiar la Paris. Dar flăcăul nu se grăbea cu însurătoarea. La rândul ei, prințesa Margareta de o frumusețe și gingășie ieșite din comun, răni inimile multor cavaleri atât din țară cât și de peste hotare. Pețitori de alte neamuri, ruși, turci, bulgari sau greci se prezentară cu cele mai alese daruri
XV. SUB SEMNUL BLESTEMULUI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382324_a_383653]
-
ridicării de construcții civile sau industriale. Este chibzuit cu veniturile, nu-i mână spartă ca alți tineri de vârsta sa, economisește destul, dar este și generos în a face cadouri părinților și celor apropiați. Ai lui mereu îl tachinează cu însurătoarea, iar el răspunde calm, invariabil “nu mă grăbesc, încă nu a sosit ceasul“. Mama este cea care îl cicălește cel mai mult “sunt colegi de-ai tăi care au copii la școală...timpul trece, nu așteaptă pe nimeni!” iar el
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
ROG! Autor: Mihai Manolescu Publicat în: Ediția nr. 2319 din 07 mai 2017 Toate Articolele Autorului Undeva pe la jumătatea anului trecut, un prieten de-al meu s-a gândit să facă un pas important în viață. Nu este vorba de însurătoare, pentru că acest lucru se întâmplase deja. Fiind bine așezat la casa lui, s-a decis să-și împlinească un vis mai vechi. Acela de a-și lua o mașină de teren. După stabilirea bugetului dispus să îl aloce și o
POFTIŢI, VĂ ROG! de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383316_a_384645]
-
clevetelile care urmau să circule în oraș imediat ce pleca el de acolo. Trebuia să facă ceva pentru că se simțea stânjenit dacă vorbele ar fi început să umble printre oameni. Du-te, măi, de aici, că nu mi-e gândul la însurătoare! Ți-am spus că sunt aici în vacanță. Am tras la Pop acasă pentru că e o rudă a unui prieten de-al meu. Vai de mine, domnule inspector, nu se poate! Să știți că Ileana e fată bună și serioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Ileana se petrec lucruri, să zicem imorale, probabilitatea ca fata să-și găsească un soț dintre localnici scădea dramatic. Dar poate că își va alege un soț din altă parte, un străin. Unul ca el. Nu, că treaba asta cu însurătoarea era lucrul dracului. Toată lumea vrea să-i vadă cu pirostriile pe cap. Singurii cărora nu le stătea mintea la așa ceva erau ei doi, protagoniștii principali. Acum, despre Ileana nu putea băga mâna în foc, dar în ceea ce-l privea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
pirostriile pe cap. Singurii cărora nu le stătea mintea la așa ceva erau ei doi, protagoniștii principali. Acum, despre Ileana nu putea băga mâna în foc, dar în ceea ce-l privea pe el, era sigur nu-l bătea nici un gând de însurătoare. Ce-i drept, fata nu arăta rău de loc, era zveltă, frumușică foc și cu mintea brici, așa că, nu i-ar fi displăcut. Își amintea că de fiecare dată privirea îi zăbovea pe gleznele ei subțiri și coapsele ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Încredința cum condamnatul dormise buștean, de parcă-l aștepta nunta, nu moartea. Chiar și el, Într-o scurgere ciudată a timpului, auzise deja cum acel ofițer povestise la popotă: „Domnilor, tînărul Esterhazy a dormit buștean astă-noapte, fără suflare, de parcă-l așteapta Însurătoarea, nu execuția. Vă dau cuvîntul meu de ofițer! Domnilor, să-i aducem omagiul nostru!“ Atunci se auzi (el auzi) clinchetul cristalin al paharelor. Cin! Cin! Extazul morții, ca și autocontrolul Îl vor ține Încordat toată dimineața, Își va păstra sîngele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
ceva, era loc de întâlnire pentru sat, tineri și tinere, babe și moșnegi, mame și tați, cu fete și flăcăi. Hora luncașilor avea loc la cele două hanuri: la hanul lui Sterian se adunau flăcăii cu armata făcută, pregătiți pentru însurătoare, boi cumpărați și casa începută, ori terminată. La hanul lui Rosetti era hora celor care n-au făcut armata, iar fetele erau și ele după flăcăi; la cei cu armata făcută veneau fetele care erau de măritat, cu zestrea așezată
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
măna ei, să „înflorească” o cămașă pentru mire, dar, dacă nu reușea sau se întâmpla ca nunta să fie prea repede, putea fi ajutată printr-o clacă, de alte surate. Inițiativa cererii în căsătorie aparținea flăcăului, care era pregătit pentru însurătoare: avea casa făcută, avea boi de muncă, își făcuse și armata, care reprezenta, într-o perioadă mai veche, un hotar în viața omului, o „școală” prin care trebuie să treci ca să fii om întreg. Erau cazuri când flăcăul se însura
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]