3,459 matches
-
bandă a unei vieți care nu duce lipsă de constrîngeri. O voce stăpînită, de om care a înțeles din vreme că pentru vise poți să nu suferi doar dacă nu le ai. Amestecul ciudat de cumințenie, chiar prostrație, și cerbicie întîlnit, îndeobște, la copiii crescuți printre maturi stînjeniți de curiozitatea lor devine, cu timpul, rutină obosită și obositoare. Dublată de încăpățînarea de-a crede că, pe lîngă drumul ales, nu mai șerpuiește altă potecă: ,Era primul roman al lui Dostoievski care
Navetă cu metronom by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11538_a_12863]
-
stîngăcii, o savuroasă comedie a comunicării cu-atît mai aproximative cu cît mai neologic-exactă) niște cuvinte fie nu prea comune dar purtate, oricum, cu minime adaptări, și-n alte limbi (baionetă, chioșc, hotel, obiect etc.), fie cu etimologii amestecate și neclare, întîlnite, așa, doar la noi: arac, fluier, fuior, ulcior etc. Din jocul frînturilor de esperanto și-al ,condimentelor" de idiom, pe care dicționarul le ordonează la fel, crește, pe deasupra lui, spontanee, povestea, vorbind, în urechile tuturor, despre toți și totuși făcută
Toate numele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11559_a_12884]
-
de-a-ți arăta, ca unui client nemulțumit cu valul lui de postav, că abia cînd a început să se tocească îți dai seama că a ținut bine la trai. Este lumea de lecturi și de personaje - scoase din rafturi sau întîlnite aievea, de la distanță aproape că nu mai contează - a unui diplomat fără gustul competiției. În cultură, cel puțin. Fiindcă e totdeauna nevoie de pătura mediocrilor de rasă, care vorbesc bine două-trei limbi și știu să se poarte cum se cade
Ce a mai rămas din zi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11582_a_12907]
-
însoțite de text și chiar a cîtorva filme documentare, a reușit această dificilă incursiune. Și nu numai atît. Obiectivul fotografic și dialogul cu subiectul-model surprind și metamorfozele acestuia, cum se întîmplă în albumul de fotografii și texte consacrate politicienilor germani, întîlniți mai întîi pe cînd se aflau la începutul carierei și apoi la apogeul puterii.Infinit mai riscantă este, cel puțin teoretic vorbind, încercarea de a intra în intimitatea scriitorilor.Dovezile acestei incursiuni le oferă albumul de fotografii și texte apărut
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
22“ și în „România literară“. L-am recenzat la apariție, observând atunci că autoarea și l-ar fi putut intitula cu aceeași îndreptățire Cronica sarcasmului. Melancolia și sarcasmul coabitau în acele texte, ca elemente ale unei formule de aliaj sufletesc întâlnită rar, fața și reversul unei personalități duale. În Recursul la memorie, cartea de Convorbiri cu Daniel Cristea-Enache, luăm act de aceeași pendulare între polul melancoliei și polul sarcasmului, petrecută pe fondul unei vaste retrospecții provocate. Poetei i se pun întrebări
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
Gabriela Melinescu, “personalitate infinit mai puternică decât li se pare celor ce o situează încă în umbra lui Nichita”, Lucian Raicu, “marele critic”, Sonia Larian al cărei roman, Bietele corpuri, este o carte de “o sensibilitate și o subtilitate rar întâlnită”, Alexandru Vona ale cărui Ferestre zidite au constituit pentru poetă “o surpriză de zile mari”, Valeriu Cristea a cărui frumoasă evocare, din finalul cărții, denotă afinități existențiale cu autorul Bagajelor pentru paradis. Memoria “rea” și memoria “bună” conlucrează fast în
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
convorbirile literare), reportajele, istoria literară, documentele. Reamintesc aceste lucruri pentru că ele definesc profilul eclectic al unei publicații care a jucat un mare rol în viață a cel puțin două generații de scriitori. Dacă, în anii ^50, numele cele mai des întîlnite sînt ale lui E. Jebeleanu, M. Beniuc, Z. Stancu, Paul Georgescu, Ov. S. Crohmălniceanu și ale altora, scriitori afirmați înainte de război sau în timpul războiului, după 1960, colaboratorii se numesc Nichita Stănescu, Cezar Baltag, E. Simion, Valeriu Cristea, Marin Sorescu, N.
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
cititor de azi sentimentul - de multă vreme pierdut - că luând o carte nouă în mână se angajează într-o aventură pasionantă. Copertele realizate de ea - din desene proprii, montaje de fotografii, jocuri savante de suprafețe, „fonturi” bine alese, culori rar întâlnite, sau întâlnite frecvent, dar în sfârșit puse în valoare - sunt elegante și sugestive, au personalitate. Reproduc, ca exemple, două dintre copertele realizate în ultima vreme: la romanul După-amiază cu o nimfomană de Eugen Șerbănescu, apărut la Editura Mașina de scris
Un mare talent by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13068_a_14393]
-
azi sentimentul - de multă vreme pierdut - că luând o carte nouă în mână se angajează într-o aventură pasionantă. Copertele realizate de ea - din desene proprii, montaje de fotografii, jocuri savante de suprafețe, „fonturi” bine alese, culori rar întâlnite, sau întâlnite frecvent, dar în sfârșit puse în valoare - sunt elegante și sugestive, au personalitate. Reproduc, ca exemple, două dintre copertele realizate în ultima vreme: la romanul După-amiază cu o nimfomană de Eugen Șerbănescu, apărut la Editura Mașina de scris, și la
Un mare talent by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13068_a_14393]
-
Brașov, Buzău, Bacău, Roman, Iași, Suceava și Botoșani. Peste tot au Întâlnit atât În viața civilă cât și În cadrul unităților militare inspectate oameni dezamăgiți și timorați datorită comportării trupelor rusești care jefuiau, violau și sechestrau persoane cu o sălbăticie rar Întâlnită. După Înapoierea din misiune, Lt Buchiu nici nu a apucat să-și scoată costumul de zbor, când furierul Escadrilei, serg. Ion Bratu Îi spuse că autoritățile militare din Craiova insistă să vorbească cu comandantul Escadrilei 113. Deoarece era singurul ofițer
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
Derivate occidentalizate Sidha Fondată de un călugăr indian, swami Muktananda, prin anii '80, când acesta a Început să ofere grație divină pentru 100$ celor tulburați de viață. În termeni vedantici aceasta se numește saktipat și este similară cu coborârea grației Întâlnită și În alte religii. Vorbind cu cineva care a plătit suma respectivă, acea persoană mi-a spus că a fost cea mai bună investiție din viața ei. Practica include devoțiunea față de guru (Învățător), recitarea de imnuri de o lungime considerabilă
Yoga. In: Editura Destine Literare by Dan Vulpe () [Corola-journal/Science/76_a_333]
-
sunete lungi, ornamentate cu alte sunete scurte comparabile cu apogiaturile simple și duble. Sunetele pilon ale melodiei sunt sol, la, re, fiecare impunându-se într-una dintre secțiunile f, mf, mp<footnote Analogiile dintre nuanțe și sunetele aferente (isonul ornamentat) întâlnite sunt: f - sol, mf - la, mp - re. Ex. nr 13 redă secțiunea mediană. footnote>. Dacă ar fi să realizăm o categorie tipologiilor sub care se prezintă isonul în creația lui Ștefan Niculescu, discursul saxofonului ar intra, categoric, în această presupusă
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
sub forma unui cadou primit de la un maistru blănar după ce autoarea fusese concediată de la fabrica de sârme. Iar obiectele devin relicve ale trecutului și-l „Împing la paroxism pe temeiul prezentului”. Fuga din cercul lor este imposibilă. „O piesă vestimentară Întâlnită În tren decide asupra stațiilor din capul meu.” Urmările vieții pe care a dus-o mai bine de treizeci de ani În România i se citesc În priviri: este Privirea Străină, pe care germanii o atribuie sosirii Într-un mediul
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
subliniază astfel caracteristica centrală a ficțiunii de astăzi, și anume reîntoarcerea la plăcerea povestirii. Pe de altă parte, Javier Garda consideră primordială tehnica demistificării deliberate, prin care pune la vedere cititorului ficționalitatea lumii narate. Și în acest caz, distinge delimitarea întâlnită frecvent în romanele metaficționale, între textele în care naratorul declară drept reale evenimentele narate („voluntad mimetica"), respectiv inventate („voluntad inventiva"). Pe de altă parte, de vreme ce nu s-a luat în considerare în niciunul dintre cele două spații literare, românesc și
ALECART, nr. 11 by Anamaria Blanaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92899]
-
redarea fidelă a tuturor variațiilor melodice și ritmice, a ornamentelor bogate și complexe, precum și a fluctuațiilor de înălțime ale sunetelor mobile. Se revine - sau se rămâne - într-o anume măsură la ideea notării muzicii sub forma unui aide mémoire, formulă întâlnită încă din Evul Mediu, când erau notate elementele principale ale unei piese, respectiv ritmul, modul și textul poetic. În acest fel, oralitatea își păstrează rolul său bine definit în transmiterea repertoriului de tip oriental.
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
ora, are mari șanse sa ajungă psihoterapeut sau președinte al SUA. Nu ar fi corect dacă nu aș Începe raspunsul cu ceva clarificări: a. Eu sunt om de știință. Am fost olimpic la geografie, biologie și științele pământului. Cele mai Întâlnite personaje din lecturile mele au fost cumulonimbus si euglena. b. Nu am suportat lectura impusă, În speță cea de la școală. Am fost de-a dreptul proactiv În liceu, elev exemplar, cu toate lecturile la zi. Atât doar că nu mi-
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
de ce nu mai luptăm pentru iubire cum o făceau Romeo și Julieta? Povestea lor de dragoste este cunoscută tuturor atât pentru iubirea imensă a celor doi, cât și pentru finalul tragic. Dragostea este cel mai frumos și mai pur sentiment întâlnit, dar astăzi oamenii renunță atât de ușor la acest sentiment. Sunt convinsă că nu există om pe lumea asta care să nu fi simțit măcar o dată în viață că iubește, dar din goana după bani nu mai are timp să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93804_a_95096]
-
are în rândurile lui editorialiști remarcabili. În paralel, nu există, totuși, un set de reguli clare pe care jurnaliștii le-ar putea respecta atunci când abordează problematica timpului lor pe bloguri sau site-uri de tot felul. Mai mult, sunt des întâlnite siglele unor publicații în dreptul numelor unor ziariști care lucrează în cadrul acestora, dar scriu pe social media lucruri care nu reprezintă compania. Ca urmare, au ei dreptul de a folosi semnul reprezentativ care îi asociază cu un brand mediatic atunci când publică
Jurnalismul şi blogul – separate, dar împreună [Corola-blog/BlogPost/93844_a_95136]
-
pentru că protagoniștii ei au fost doi oameni cu totul speciali. Paginile acestei lucrări sunt închinate atât marelui poet și filosof român, privit din perspectiva omului de o sensibilitate aparte, dar și ,,greierușei’’ versurilor lui, o doamnă de o distincție rar întâlnită, înzestrată cu un dar și o tenacitate ce-i străbătea prin ,,doi ochi puternici, ai unei făpturi firave, de femeie vârstnică, dar care nu-și trăda greul celor 86 de ani, pe care mai apoi aveam să aflu că îi
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
fixat într-un bat-suport care se sprijină pe pământ. Persoană care joacă capră este acoperită cu o țesătura (scoarță sau lăicer) peste care sunt cusute năframe sau panglici de mătase, puse în diagonal, tradițional, capră era îmbrăcată în stuf, aspect întâlnit și astăzi în unele sate (Verești, Siminicea, Serbauti, Siret). Jocul caprei se derulează pe un fundal muzical, „că la capră”, melodie interpretată de către un fluieraș iar ciobanul sau mosul rostesc strigăturile pline de haz. În timpul jocului pot fi surprinse mai
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
neglijat, acest lucru datorându-se lipsei timpului. Cei mai mulți respondenți afirmă că preferă să sară peste micul dejun sau să îl înlocuiască cu ceva ce poate fi servit rapid (covrig, măr, iaurt cu cereale, sandwich). Cafeaua este însă cel mai des întâlnit substitut al micului dejun. Referindu-ne de această dată la prânz, acesta este asociat în majoritatea cazurilor cu ”o masă caldă”. Indiferent că este vorba de mâncare gătită în casă sau cumpărată/ comandată, mâncarea consumată în acest moment al zilei
Studiu: Românii – adepți ai mâncării gătite [Corola-blog/BlogPost/93926_a_95218]
-
actualul lor meniu sau de a le înlocui pe cele existente cu unele “mai sănătoase”, precum: alimente bio (fructe, legume proaspete, carne ”de curte”), mai multă mâncare gătită în casă, dulciuri sănătoase - de casă. Alimentația zilnică - îngrijorări: Cel mai des întâlnite griji sunt cele legate de cantitatea de e-uri/ conservanți conținute de produse, numărul de calorii, cantitatea de zahăr, hormonii de creștere și proveniența produselor. Pentru români, mânacarea sănătoasă se traduce prin: fără zahăr, fără grăsimi, fără e-uri, neprocesat
Studiu: Românii – adepți ai mâncării gătite [Corola-blog/BlogPost/93926_a_95218]
-
scrise după izvoare, după materiale documentare originale, pe care le studiase în Arhiva Națională. Tot ce a scris el, era viu, nu a scris niciodată, așa cum o fac o mulțime de „istorici”, precum vorba noastră românească, născută din practica celor întâlnite: „cărți din cărți se fac”. Ori, acest eminent istoric, neegalat în timpurile noastre, nu a scris decât, repet, după studii îndelungate, cercetări inimaginabile în arhive și biblioteci, nu numai din țară. Fiecare dosar pe care l-am cercetat eu, avea
Gheorghe Buzatu a plecat la întâlnirea cu Mareşalul [Corola-blog/BlogPost/93905_a_95197]
-
noii pontifi ai literelor și artelor. Alături de "romane" și de "publicistică" sînt în Les Mailles du filet și pagini de autentic jurnal intim. Pagini ce înregistrează impresii directe suscitate de peisaje diverse, predominant întunecate, angoasante, de stările climatice, de oamenii întîlniți (mai ales colegi de breaslă, dar și cunoștințe întîmplătoare), cîteva episoade ale trecutului prinse în plasa memoriei, gînduri, meditații asupra propriei individualități ori asupra condiției scriitorului și omului, în genere, în regimurile dictatoriale ale secolului al XX-lea. La un
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
preferate. Răspunsul va fi: 1. Topurile; 2. Topurile; 3. Topurile. “Dau un regat pentru un top”, ar fi zis Richard al III-lea dac-ar fi existat presă pe vremea lui. “Cea mai frumoasă/sexy femeie din...” e cel mai întâlnit și apreciat top. După “din” poate urma orice: galaxie, univers, lume, America, Africa, Europa, Franța, România, București, Mizil, Dor-Mărunt, blocul 13 de pe strada Pridvorului, cartier Berceni, sector 4. Practic, oricare dintre noi, femeile, are șansa să devină, la un moment
Dau un regat pentru un top! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21187_a_22512]