176 matches
-
1886-1890 Se construiește terasamentul căii ferate someșene, lucrări la care iau parte din plin locuitori ai satului. Bruma de câștig realizată se observă imediat în îmbunătățirea ușoară a nivelului de trai. Pe la 1890 nu mai găsim nici un descendent din familiile întemeietoare pe vechea vatră a satului din Maotea. 1901-1907 Se explotează pădurea seculară a domeniului Gherla. Despădurirea duce la dispariția lacurilor din pădure (Lacul Faurilor din Vlădeasa, Lacul Negru etc.). 1914-1918 În primul război mondial din Căpâlna participă 93 de combatanți
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
biografie a lui C. Rădulescu-Motru.” Lucrarea se bazează pe cercetarea de arhivă și include informații despre toți marii profesori din domeniile științelor socioumane de dinaintea celui de-al doilea război mondial. Cele mai multe informații despre filosoful Rădulescu-Motru sunt inedite. Sunt prezentate faptele întemeietoare de cultură filosofică și sociologică ale lui Rădulescu-Motru precum și inițiativele sale în înființarea de reviste și de instituții. Așa cum s-a remarcat: ,Cartea ne oferă o amplă reconstituire, bazată pe o informație luxuriantă, a studiilor lui Motru, în țară și
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
manifestări - și de succes până acum pentru România -, să vă întreb pe dumneavoastră, domnule ministru, cum este privită în restul lumii această reuniune a francofoniei? Mihai-Răzvan Ungureanu: Organizația Internațională a Francofoniei reunește țările care consideră limba franceză ca fiind limba întemeietoare a propriei culturi. Nu se reduce totul la un numitor comun lingvistic. Un mare om de cultură francez, Paul Valéry, spunea că Francofonia este până la urmă ceea ce de fapt ne unește din punct de vedere civilizatoriu. Pompiliu Onofrei: Aș vrea
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
exprime obiectul „prin tușe care să-i răspundă prin colorit sau prin alură, care există în instrumentul vocii, printre limbi și uneori la câte unele dintre acestea...” 2. Însă de aici și până la a interpreta nostalgia tiparelor primordiale, a principiilor întemeietoare de semnificații, în sensul unei autoreferențialități principiale a literaturii, distanța este destul de mare. Fondul problemei nu constă în a aproba sau în a respinge o asemenea viziune, ci în a cântări implicațiile paradoxului pe care ea îl implică: limbajul poate
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
civilizate” (ibidem). Aceeași complexitate domnește și În definiția unei prime forme de reciprocitate, politețea. Politețea se pretează la aceleași tipuri de neînțelegeri ca și civilitatea: riscăm În permanență să confundăm manifestările empirice, istorice și sociale cu necesitatea lor simbolică și Întemeietoare. Orice reciprocitate este considerată ipocrizie: individualismul temporar reușește astfel să nege importanța spațiului public: În consecință, spațiul privat poate să invadeze totul. Articularea celor două spații nu mai este asigurată, iar provocarea poate deveni un fel de artă de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Roma -, a rămas din păcate o relicvă bibliologică, nemaifiind niciodată reeditată până azi. În ciuda contribuțiilor ulterioare la cunoașterea vieții și operei lui Ioan Inochentie Micu-Klein, multe inspirându-se sau preluând din cercetarea lui Augustin Bunea, perspectiva acestuia asupra semnificațiilor activității întemeietoare a episcopului-martir nu a mai fost, însă, depășită. Ioan Chindriș și Niculina Iacob ne oferă, prin urmare, o reeditare îndelung așteptată. Și o fac sub forma unei excelente ediții critice, realizată prin confruntarea textului tipărit în 1900 cu manuscrisul original
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
se structurează gândirea și acțiunea subiectului nu trebuie să afecteze știința; aceasta se află dincolo de valori, liberă de ele. Această concepție, specifică gândirii de tip pozitivist, și-a dovedit limitele nu doar în științele socioumane, ci chiar în interiorul științelor „tari”, întemeietoare (științele pozitive). „Toate științele omului sau ale culturii trebuie să descopere, mai devreme sau mai târziu, ideea de valoare, tocmai pentru a putea depăși dificultățile propriului lor relativism științific”, aprecia George Uscătescu (1987, p. 53). Întrucât valoarea este un principiu
[Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
nuanțele imperceptibile se ascund și se arată în afirmații care caută obsesiv, fără aproximație, adevărul. Cât despre caiete, cui se adresează ele decât propriei lecturi sau, mai exact, lecturii de sine? Că e la mijloc o hermeneutică deopotrivă devoratoare și întemeietoare are acum mai puțină importanță. Acum, doar de reținut acest detaliu, în vederea unor analize ulterioare. Dar, prin notație, Cioran își devine nu numai propriul martor, ci și propriul creator. Personajul pe care-l corporalizează scriind Ă și care-i rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
saltimbac dublat de un om de nimic” (III, 229). Așadar, escroc, saltimbac, impostor, cum vom vedea îndată, cabotinaj, în fine, un om care înșală. Cioran trăiește cu spaima că nu poate fi altceva și spaima aceasta este, la rându-i, întemeietoare. Și asta nu e totul. Iată: „Cât îmi urăsc poltroneria, lipsa ereditară de demnitate!”. Și continuă: „Ură de sine vecină cu urletul și lacrimile” (II, 57). În alt loc, aceeași poltronerie: „În anxietate intră timorare și chiar poltronerie” (I, 168
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Cum mărturisește într-un loc, „trebuie să poți scrie adevăr cu majusculă” (III, 276); or, el nu poate să facă acest lucru. Și atunci, ființa angajează la el orice spațiu originar și elementaritatea. În toate cazurile, căutarea este semnul experienței întemeietoare: „Nu sunt un scriitor, sunt un ins care caută; duc o luptă spirituală; aștept ca spiritul meu să descopere o lumină ce nu are nume în limbile noastre” (I, 340). Iată, așadar, denegăsitul. Oricum, de văzut dacă nu cumva peregrinările
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și răspundea Într-adevăr la numele Câine. Cele două experimentaliste au făcut intenționat chestia asta (i-au dat unei pisici numele Câine), exact În sensul În care Dina i-a zis câinelui: „Măi, Mâță, ce faci tu?”. Aceasta este puterea Întemeietoare a cuvintelor, și ea funcționează cu prisosință la nivelul limbajului. A fost o divagație ceea ce v-am relatat, dar una destul de adecvată, zic eu, pentru dezbaterea de acum. Sanda Cordoș: Când e gata volumul? Cornel Vâlcu: Astăzi am adăugat capitolul
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
etc. Această situație nouă, de contestare a funcționalității predeterminate a sistemelor și a ordinii universale a rațiunii, a favorizat tranziția de la gândirea fundaționalistă spre gândirea hermeneutică. De la determinismul raționalist-normativist la hermeneutica relativist-contextualistă cu finalitate terapeutică; de la explicarea fundaționalistă la interpretările întemeietoare; de la logica clasică a disjuncției la analiza sistemelor complexe; de la dihotomia subiect-obiect la înțelegerea realității și gândirii ca un întreg coerent iată numai câteva dintre tendințele cunoașterii și acțiunii valorificabile în programul tranziției atitudinale ce vizează consolidarea democrației prin "democrația
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
deveni în Lumea de Dincolo un spirit sfînt: el nu va muri pentru a doua oară; își va primi ofrandele stînd la picioarele lui Osiris”. Pe scurt, moartea rituală a lui Osiris nu este accidentală și dramatică, ci reparatorie și întemeietoare. Ea se înscrie într-un complicat program de cucerire a totalului existențial și cosmic, astfel ca partea trecătoare din viața terestră a individului să-și aibă punctul de ajungere și de împlinire într-o lume ideală și eternă. Religia și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sintetizată de către expresia specifică filosofiei baconiene: science is power pe care filosoful englez o enunță la începutul lui Novum Organum prin aforismul scientia et potentia humanus in idem coincidunt 8. Prin această expresie pragmatismul poate fi considerat una dintre pietrele întemeietoare ale științei moderne. Cunoașterea în modernitate nu se face de dragul cunoașterii, ci cu scopul precis de obține rezultate. Ideea pragmatismului nu este enunțată pentru prima dată de către Bacon, ci ea este anterioară, contemporană cu filosofia naturii. Redescoperirea lui Aristotel pe
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Se folosea de fustele-i, ce țipau pe ea, pentru a ațâța privirea rămasă dincolo, strigându-și prin ele posesiunea a ceva ascuns, prețios, și incitând la deposedarea de secret prin sfâșierea lor. Cu ajutorul lor, crea în câmpul vizual asimetria întemeietoare de dorință între dincoace și dincolo, fără însă a o putea și stăpâni pe măsură. Cum să iei în serios cortul atâta vreme cât schimburi clandestine de tot felul au loc incontrolabil prin pânza-i precară, și când, de dincolo de ea, viața
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de realizat. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Noi romănii am demonstrat prin submiturile noastre fondatoare cît de greu este să Încreștinăm păcatul. Meșterul Manole, Ciobanul mioritic au dat greș și s-au sinucis ontologic și abisal. Cu astfel de modele Întemeietoare nu mă mai mir de existența noastră pusă sub semnul Încercării perpetue, dar niciodată finalizată. Astăzi corpul nostru mistic mai produce mituri care vor fi paradigme pentru urmașii noștri. Astăzi in bun exemplu al pierderii identitare producem mitul eșuării unei
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
printr-o rostire pe deplin conștientă de sine a logosului. Poetul se reîntoarce astfel la rădăcinile misiunii sale sacre, de mediator între cer și pământ, înveșmântându-se în mantie sacerdotală și redând cuvântului, după secole de uitare, funcția sa primordială, întemeietoare. În eseul Spiritualitate antică și spiritualitate bizantină în poezie, publicat în 1971 într-un volum colectiv ce cuprinde cuvântările mai multor poeți europeni la un congres internațional de poezie, A. își explicitează crezul poetic: „Poetul-omul-artist se regăsește astfel slujitor al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
libertatea minții cuiva. Ajunsese la libertatea ei pătimitoare, adică la o inteligență care absorbise cultura lumii în câmpul de experiență al vieții. Tot ce îndurase, pe toate versantele existenței, era spus când în nume propriu, când sub masca marilor figuri întemeietoare ale Europei. În ultima sa apariție publică, la televizor, într-o emisiune cu Iosif Sava - împlinise 70 de ani - un surâs foarte înalt îi flutura tot timpul pe buze. Știa că inima lui obosise și 13 că mai avea puțin
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
from Poverty to Prosperity, John Wiley & Sons (Asia), Singapore, 2007. 161 Idem. 162 Firește că pentru o țară cu 2000 de ani de istorie imperială cel mai lung imperiu din istorie este foarte dificil să menționăm toate personalitățile cu contribuții întemeietoare. Ne oprim la acestea două nu numai pentru că ele se situează la începuturile creării Chinei ca mare putere, ci și pentru că ele și-au pus o amprentă esențială asupra evoluției acestei țări. Așa încât istoria Chinei nu poate fi înțeleasă mai
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
J. Derridadistinge Între violența fondatoare, caracteristică tuturor situațiilor revoluționare - „forța neautorizată” - și violența autorizată. În fapt, Derrida preia o mai veche distincție a lui Walter Benjamin din „Critique of Violence ” care deosebea Între „forța care face legea” (adică acea forță Întemeietoare a unui sistem socială și „forța care conservă legea”. Într-o asemenea lectură, ar părea că și violența teroristă este fondatoare Întrucât este „forța care face legea” și deci nu trebuie să se Înscrie În limitele legii. Derrida rezolvă tranșant
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Bacovia, Sadoveanu, Hogaș, Galaction, Rebreanu) - conține, în prefață, și o profesiune de credință: critica literară, spune A. pe urmele lui Ibrăileanu și Călinescu, este o formă de creație, iar adevăratul critic trebuie să aibă capacitatea de a pătrunde atât principiile întemeietoare ale macrouniversului (viziunea lui Orfeu), cât și structura organizatoare a microuniversului reprezentat de opera literară (perspectiva lui Aristarc). A. a mai îngrijit sau prefațat ediții din I. Al. Brătescu-Voinești, D. Caracostea, G. Bacovia, V. Voiculescu și T. Arghezi. SCRIERI: V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285404_a_286733]
-
interioare și favorizând reorientarea către principiul înțeles ca vacuitate născătoare de lumi, în vreme ce exterioritatea va încerca să confere fluiditate timpului, transfigurat la limită ca eternitate, punând accent pe reificarea treptelor și reorientarea privirii către principiul înțeles în dimensiunea sa creatoare, întemeietoare. Dacă, din rațiuni explicative, am disociat reprezentările concentrice de cele axiale, pentru a marca accente diferite cu privire la modurile de expresie ale parcurgerii, înfățișării ori „externalizării“ treptelor în discursul religios, voi preciza că, deși aparent opuse, cele două tipuri de reprezentare
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
mod, aplicarea termenilor „sacru“ și „ierarhie“ este contaminată de valorizarea inegală a realului înțeles ca ceea ce este manifestare pentru noi. De aceea, ambii termeni sunt determinați subiectiv, lucru evident în toate teoretizările, fără excepție, de până acum. Experiența personală este întemeietoare și esențială atât în privința recunoașterii (manifestării) sacrului, cât și în privința reprezentării ierarhiei divine ca parcurgere personală a treptelor. Or, dacă pentru recunoașterea și întruchiparea sacrului, respectiv a ierarhiei divine factorul subiectiv este determinant, nu este oare firesc și necesar ca
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
a unui domeniu. 3.1.1. Descriptiv și normativ Orice demers filosofic interogativ are drept scop, prin natura lui și prin situarea reflecției într-un orizont metafizic, lămurirea condițiilor de posibilitate și de inteligibilitate ale unor concepte categoriale și principii întemeietoare. În acest sens, prin asumarea domeniului conceptibilității, filosofia este o construcție conceptuală normativă a cărei robustețe depinde de coerența internă și rigurozitatea derivărilor raționale. De aceea, în raport cu faptele, filosofia își permite să construiască lumi imaginare și să dea seamă față de
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Laurențiu Buga, Igorescu, Laborios, Mircea Moga, Al. Rona. În legislatura 1996-2000 este senator, ales pe listele Convenției Democratice Române. Volumul de debut al lui U., Recurs (1971), reunește o serie de eseuri împărțite în trei secțiuni: prima e dedicată miturilor întemeietoare ale culturii române (Miorița, Meșterul Manole, Luceafărul), a doua celor mai de seamă poeți moderni autohtoni (Tudor Arghezi, Ion Barbu, Lucian Blaga, G. Bacovia, Ion Pillat, Al. A. Philippide), iar ultima analizează versuri emblematice precum „Nu credeam să-nvăț a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290327_a_291656]