75 matches
-
minții (vezi mai josă și care încearcă a „uita” sau a se lepăda de limitele trupului fizic. Mai degrabă decât o țesătură de limite fizic-trupești sau decât o încrengătură de mecanisme și mașinării, corpul tehnologizat este o augmentare și o întrețesere de fenomene, forțe, materialități și seducții, conexiuni și plăceri, de la cele fizice la cele sociale. O altă sintagmă deleuzo-guattariană celebră care a inspirat perspectiva asupra trupului abordată în acest capitol, alături de cea a mașinilor dezirante, este „corpul fără organe”9
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
o palidă supraviețuire prin tehnică. Pornit în salvarea umanului de imixtiunea inumanului (fie ca obiect, animal, fie ca mașină sau artificiuă, gânditorul nesocotește beneficiile hibridării postumane. Vom vedea însă, în capitolul ce urmează, o problematizare mai diversificată a postumanului, ca întrețesere complexă între uman și nonuman. Condiția postumană înseamnă atât coexistența utopiilor și a distopiilor uman-tehnologice, cât și asumarea unui punct de vedere liminal, temperat-critic, realist-pragmatic, care să abordeze realitățile existențiale de dincoace și de dincolo ale trecerii de la mileniul al
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Metafora raportului dintre corp și spațiu, dintre subiectul postuman și realitate virtuală este una mecanic-organică, o metaforă care reunește tehnologicul cu biologicul, despațializarea cu respațializarea într-o mișcare de întrepătrundere a lucrurilor, de contopire a fluidelor cu solidele sau de întrețesere a marginilor corporale. În ceea ce privește, pe de o parte, visele, iar, pe de altă parte, coșmarele întrevăzute prin domeniile inteligenței artificiale, ingineriei genetice sau nanotehnologiei, postumanismul temperat recunoaște atât oportunitatea cât și pericolul care merg, ambele, mână în mână concomitent cu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
limită, poate deveni, în această direcție, antiuman. După cum am văzut deja, unul dintre paradoxurile postumanismului este dorința de prezervare a umanului și a autonomiei acestuia în cadrul sistemului om-mașină, în același timp în care se manifestă fascinația pentru procesele devenirii, ale întrețeserii și ale conectării, pentru evenimentele de traversare a frontierelor existențiale. O altă latură paradoxală o constituie posibilitatea practicării postumanului în direcția docilizării corpului cu ajutorul diverselor procese prin care umanul se conformează normelor tehnosociale și în direcția subversării umane a acestor
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Important este cum se folosesc datele științifice deja dobândite și, evident, cât de declarată este paternitatea hipotextului (inclusiv în discursul critic). Nathalie Limat-Letellier (1998) exprimă intertextualitatea în termeni de interconectare și împletire (sau, ca să păstrăm accentul pus pe etimologia textului, întrețesere). "Intertextualitatea ar caracteriza generarea textului plecând de la alt(e) text(e), scrierea noilor pagini fiind înțeleasă ca interacțiune cu enunțuri anterioare și preexistente"27 (Limat-Letellier și Miguet-Ollagnier: 1998, 17). Mânat de demonul teoriei, Antoine Compagnon va reveni asupra fenomenului intertextual
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
asupra activității de asimilare și de transformare a unui text prin altul (altele)" (ibidem, 20). În ceea ce privește opera eminesciană, unei influențe presupuse îi este preferat parale lismul cert. Va fi vorba despre un fenomen de paralelism complex, cu planuri multiple și întrețeseri complicate, determinate de simili tudini tematice, izvoare comune, elemente psi hice similare. Reținerea manifestată față de ideea de influență este pertinentă și nuanțată cu prudență: Influența poate rămâne [...] neconștientizată un element intrat la un moment dat, poate întâm plător, în sfera
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
care intră în discuție cu el, și anume text vs carte și text vs structură: "Trebuie, însă, specificat faptul că, practic, Derrida pune, permanent, în opoziție limba (ca logos) cu textul"45. Conform lui Derrida, textul înțeles ca "țesătură", "urzeală", "întrețesere" etc., adică înțeles ca termenul unei perpetue puneri în relație, se opune limbajului ca logos, ca sistem de cuvinte clar definite, de cuvinte-concept, purtătoare ale unor sensuri inteligibile și stabile. Statutul logic al conceptului e anulat în momentul în care
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
este lumea unei perpetue deveniri, a unei perpetue "puneri în relație", a unei perpetue recontextualizări, fără puncte originare și fără momente finale 68. O perpetuă devenire se vrea a fi și textul deconstructivist, înțeles ca procesualitate sau ca "țesătură", "urzeală", "întrețesere"69. Găsind drept această particularitate a textului deconstructivist, fragmentarismul, autoarea leagă, așa cum am mai spus, această problematică de ideea de postmodernitate. Condiția de text neterminat sau de text fragmentar, a textului deconstructivist, are ca punct de plecare manifestul Școlii critice
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
opera lui Miron Costin, a acces la catedră, modul acesta înnoitor de abordare a fenomenului literar românesc medieval a ajuns a fi o constantă a cursului și seminarului. Viziunea era una a vaselor comunicante, relevând legăturile organice dintre diferite perioade, întrețeserea lor. Prin o asemenea modalitate se izbutea mai pregnant configurarea elementelor definitorii ale vârstelor cele de demult, în care se găseau, nu ostenea să spună Elvira Sorohan, rădăcinile direcțiilor pe care le-a îmbrățișat în evoluția sa scrisul literar la
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și politice, memorii, articole, interviuri), precum și a îmbinării diverselor stiluri de scriitură (analitic, poetic, retoric, sentențios, fragmentar) procură alte elemente care să susțină rizomatica scriitură baudrillardiană, precum și curiozitatea de a cerceta diverse teme și domenii: "alegerea formelor neortodoxe de scriitură, întrețeserea dintre teoretizare și jurnale de călătorie, aforisme și însemnări din jurnal, confesiuni și modelări cibernetice abstracte prezintă o provocare adusă formelor convenționale de cercetare, metodologie și scriitură"569. De aici trebuie extrasă drept cheie a înțelegerii operei sale postularea fundamentală
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
viața politică italiană și probabil nu doar italiană. Ea apare mai ales din nevoia de a-și procura acea cantitate enormă de bani pe care partidele și curentele lor o devorează, astfel încât îi implică pe toți sau aproape, creând o întrețesere de șantaje reciproce” 3. Inima zdrobită Există un al treilea înțeles al cuvântului, într-adevăr neprețuit prea mult de etimologie, deoarece prezintă unele lacune lingvistice, dar în același mod este purtător al unei orientări de sens. Este vorba de cel
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
de studenți, care nu păreau să se fi întrebat nici o clipă dacă nu cumva exista o concurență riscantă a copiatorilor. E drept, metodele diferă, variind de la descărcarea integrală, fără a se schimba nici o virgulă (procedeu relativ rar), la foarte frecventa întrețesere de paragrafe copiate din două surse, inversate între ele. Destul de rar se face efortul de a mai schimba chiar cuvinte în frazele preluate cu copy & paste. Plagiatul are anumite presupoziții, destul de grave: de pildă, că un text publicat (fie și
Corectînd lucrări... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8382_a_9707]
-
2. Definiția și etimologia conceptului de context Se pare că, la origini, cuvântul context este un derivat al latinescului texere, a Țese, care a devenit contexere, având sensul de a compune, a Îmbina, a Întrețese. Referirea imediată a fost la Întrețeserea cuvintelor În propoziții și a acestora În frază, apoi În discurs <footnote id "7">Conceptul de discurs va fi folosit În acest studiu cu sensul de „entitate concretă de vorbire realizată la nivelul individual al limbajului, caracterizată printr-un conținut
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Vlad 2003, p. 14) 4) Sebeok: face, de asemenea, distincție Între semn și text. El consideră că, de regulă, mesajele se transmit prin intermediul combinațiilor de semne - rareori prin intermediul semnelor izolate cunoscute sub denumirea de texte; textul, spune Sebeok, “constituie, ..., o <Întrețesere> de semne În scopul de a comunica ceva. Semnele care intră În compoziția textelor aparțin unor coduri specifice ” (Sebeok 2002, p. 24) </footnote>. O posibilitate de discriminare ar fi următoarea: să numim co-text anturajul de semne corespunzător fiecărui tip de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
decât stânci zbârcite, ghemuite una în cârca alteia, mlaștini vâscoase și râpe abrupte, adânci. Am stat locului, ascultând, sperând să o aud chemându-mă sau să deslușesc zgomotul târâtului ei. Ceea ce păruse tăcere compactă se dovedea acum a fi o întrețesere de zgomote vagi, deși nici unul dintre ele nu-mi putea indica direcția în care o luase Hartley. Se auzea leorcăitul ușor și apoi sunetul supt al valurilor care atingeau talpa stâncii, trăgându-se pe urmă îndărăt, ca să se repeadă iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
narațiuni stranii, surprinzător de bine stăpânite literar, despre schiturile de pe Valea Oltului. Și astăzi consider aceste povestiri ale "peregrinului Apter" nu numai drept o reușită de vârf a scriitorului, dar, mai important cred, drept probe de rafinament hermeneutic și de întrețesere subtilă a unor teme profunde de meditație creștină cu sclipiri interpretative ale artei icoanei de adâncimea și intuiția celor făcute celebre de Pavel Florenski. Am rămas siderat citindu-le și înțelegând brusc, tangențial, iluminat, cam la ce se referă acel
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ordinea receptării, de un interes practic, extraestetic. Această transgresare a câmpului de interes al experienței estetice se constituie în ambianța unei încercări de a înțelege noile condiții culturale în care acționează individul ca artist, spectator, critic, teoretician ori istoric. Constatarea întrețeserii experiențelor estetice cu o multitudine de experiențe cotidiene oferă ocazia unei depășiri teoretice analizată prin instrumentarul criticii culturale. Câtă vreme estetica tradițională punea problema receptării și judecării unui obiect (artistic sau natural, frumos sau sublim), având ca limită a întrebuințării
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
nu se definea în funcție de opoziția totală față de orice formă de guvernare, ci mai curând față de reacțiile la modalitatea, principiile, obiectivele și procedurile unui anumit tip de guvernare. Considerând transformarea emancipatorie ca fiind o calitate esențială a setării guverna mentalității, ca întrețesere a guvernării date și a autoguvernării, Raunig susține că transversalitatea între câmpurile de acțiune e una dintre soluțiile "artei guvernării". În acest sens, el încearcă să depășească teoria Andreei Fraser care susținea că atâta vreme cât arta nu se poate manifesta în afara
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
idei și argumente. 8 La Rawls (1999) aceste condiții permit atingerea unui echilibru între valorile ce provin din orientări culturale diferite. Rawls vorbește în această privință de "coabitarea rezonabilă" care izvorăște din consensul asupra unor valori ce se nasc din întrețeserea diferitelor viziuni morale prezente în interiorul unei societăți. Raționalitatea devine rațiune publică (p. 191). Ideea rawlsiană de legitimitate se întemeiază pe justificarea credințelor împărtășite de actorii care au viziuni etice de viață divergente (overlapping consensus, Rawls, 1999). 9 În cadrul studiilor europene
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
de fiecare dată dezlănțuit în regizarea unor acțiuni care să-i întărească poziția . Comunitatea este ținută laolaltă de interese egoiste dar bine camuflate, cum bine zicea Adam Smith. În viața socială, nu este exclusă nici ipocrizia ca o condiție a întrețeserii acestor interese particulare egoiste. Intriga este un alt instrument prin care se ajunge în poziții cheie. Te folosești de oamenii puternici pentru a schimba locul pe tabla socială a oamenilor slabi. Îi clintești de la locul lor spre pieire ca pe
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
prefacerii: Nu pregeta, treci râul în zori/ cât încă ești ușor" (De dincolo de râu, în op. cit., pp. 27, 28). Nu există însă un loc de trecere privilegiat, căci în această topologie poetică unde e oriunde, urmele sunt amestecate, camuflate în întrețeserea lor contradictorie, desenează sensul în toate sensurile: "potecile, unde ne scot/ într-un crâng primăvăratic, nicăieri, aici,/ acolo, dincolo" (Potecile, în Curtea Medicilor, ed. cit., p. 17). 51 Faptul că epifania are loc în simplul inaparent al lumii determină astfel
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cum atinge scopul, obiectul ei propriu fiind mediul educativ, denumit de pedagog și ,,câmp” al fenomenelor educative. Despre psihologia educației, asimilată drept disciplină pedagogică, Todoran considera că domeniul său de cercetare este ,,studiul fenomenelor psihice care răsar în câmpul de întrețesere dintre atitudinile personale și acțiunea dirijată de mediul social.” O astfel de disciplină pedagogică presupune metode proprii de investigație, precum metode de selectare a datelor (observația, ancheta și experimentul), dar și metode de prelucrare a acestora (evaluarea și statistica). D.
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Platon, imaginată ca un regim totalitar asemănător celui din România comunistă, și verifică astfel cum acționează destinul în epoca istorică a rațiunii. Mitul, istoria și actualitatea se contopesc în mod inedit, jocul interferențelor livrești cu texte antice și moderne complică întrețeserea planurilor temporale. Într-o piesă despre dictatură și democrație, Horia Lovinescu folosește drept suport capitolele din cronica lui Titus Livius în care sunt descrise izgonirea lui Tarquinius Superbus și instalarea republicii romane. Scriind despre același subiect, Ștefan Augustin Doinaș se
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Topîrceanu și l-am uimit pe profesor cu finețea perceperii unor sinestezii (căldărușa de metal lovită de oblânc, sunetul pătrunzând prin valurile de ceață, clătinatul popii ce nu se ținea bine în șea, etc.) și prin afirmația tranșantă că în întrețeserea unor astfel de subtilități stă valoarea poeziei, lucru în răspăr cu teza militantă a vremii. Descoperind acum câțiva ani caietul cu această compunere am rămas eu însumi uimit de modernitatea gândirii mele de atunci. Dincolo de stilul linear al expunerii, ideile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
fi înțeles, nici comunicat fără participarea sa. De el depinde logica de vreme ce face apel la conceptul de echivalență” . într-un text, mesajele pot fi construite pe baza unor semne izolate sau, de cele mai multe ori, ca o combinație a lor, o „întrețesere" de semne ce aparțin unor coduri specifice. în heraldică - un fel scriere picturală, „calitățile iconice care leagă formele vizuale de semnificațiile lor tind a fi atenuate", adică au devenit treptat simbolice, „din pricina ajustării generale a formelor vizuale la alt sistem
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]