5,014 matches
-
încetineala vorbei ardelenești, diminutivul moldovenesc - "olecuță", impetuozitatea injuriei muntenești), nu fac decît să confirme utilitatea analizei. Cartea Margaretei Manu Magda, exemplară prin acuratețea dovezilor lingvistice și prin metodologia modernă, deschide drumul unor cercetări viitoare asupra aspectelor sociale și culturale ale întrebuințării regionale a limbii române.
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
e excesivă". La care se adaugă replici seci de tipul: "Ea: Încă nu știi nimic despre femei". Răspunsul lui? Am nevoie de niște alcool". Iar ceea ce se face... Scene ultra-explicite de sex, unele originale, ce-i drept (Breillat găsește noi întrebuințări pentru ruj sau pentru un tampon), deliberat scabroase și grotești pentru a șoca. Acest scop e îndeplinit, dar dincolo de el, filmul propune explicații obtuze pentru homosexualitate: bărbatul e gay doar pentru că e speriat și oripilat de corpul feminin ("moliciunea pielii
Invazia francofonă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12411_a_13736]
-
principala dificultate cu care Corin Braga s-a văzut confruntat în realizarea studiului propriu-zis, și pe care a ales să nu o expună vederii cititorului: ea se referă la necesara reconstituire a orizontului de mentalitate (medieval) care conferea valoarea de întrebuințare a respectivelor imagini ale lumii (numite ,hărți") sau povestiri despre lumi depărtate. Ceea ce ne desparte de oamenii Evului Mediu european s-ar putea să fie mai important decît ceea ce ne apropie - sau, în orice caz, aprecierea acestui raport dintre diferență
În librăriile pariziene - Un succes pe tema eșecului by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/11417_a_12742]
-
de fapt, o fraudă semantică: nici unul din ,dicționarele limbii române" nu definește cuvântul în acest fel: toate se referă la caracterul ,deosebit": ,care se deosebește prin natură și origine de mediul în care se află"). ,Alogen" înseamnă - inclusiv în contextul întrebuințării sale de către dl Severin - exact ceea ce spune ,Dicționarul explicativ al limbii române", editat de Academia Română: ,(Despre populații) De origine străină, venit din altă parte". Așa se referea dl Severin la Traian Băsescu și, prin extensie, la cei care ,vor puterea
Alogenia salvează România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11424_a_12749]
-
Mircea Mihăieș Pentru multă lume, intelectualul e un individ cu capul în nori, trăitor într-o lume bezmetică, un încurcă-lume incapabil să dea o corectă întrebuințare obiectelor care-l înconjoară. Filmele, cărțile comice și desenele animate abundă de ,savanți" ce în loc de ochelari poartă batiste, care confundă lampa cu dulapul, soneria cu pisica, ba chiar, ca-ntr-o celebră carte a lui Oliver Saks, dedicată descrierii unei
Apă în țara mâinilor murdare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11490_a_12815]
-
prin perifraze e adesea imposibilă sau, oricum, greoaie. Răspunsul practic - l-am urmărit în ultimii ani - a fost în concordanță cu o tendință reală a limbii române actuale: de folosire invariabilă și apozițională a împrumuturilor neadaptate. Fără probleme e, oricum, întrebuințarea cuvîntului la acuzativul plasat după prepoziție, nearticulat, poziție în care orice substativ își păstrează integral forma: ,imaginile distorsionate prezentate deocamdată de mass-media" (Observator cultural = OC, 173, 2003); ,specialiștii din mass-media" (Dilema, 410, 2000). În rest, cuvîntul a fost foarte mult
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
și nepermisă de legea morală a plăcerilor sexuale. Este o poftă fără rânduială a trupului împotriva poruncii lui Dumnezeu 2, lăsarea cu totul în voia poftelor trupului, care se ațâță în noi prin simțurile noastre 3. Patima desfrânării constă în întrebuințarea patologică pe care omul o dă sexualității sale. Folosirea sexualității nu ține deloc de originea firii umane și aceasta a apărut numai ca urmare a păcatului protopărinților.4 La înțelegerea mai exactă a acestei patimi și a modului în care
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
poate fi de folos și înțelegerea denumirilor ei, așa cum sunt ele întâlnite la scriitorii asceți. În acest sens putem arăta faptul că unii derivă cuvântul curvie, în grecește - porneia - de la pernimi (perao), care are semnificația de a vinde ceva spre întrebuințare excesivă, exploatare. Astfel, curvia sau desfrânarea era înțeleasă ca vinderea trupului de către stăpânul acestuia, fie că era vorba de stăpânul femeii, în epoca în care aceasta era roabă, fie de către femeia însăși în scopul dobândirii unui profit de natură materială
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Sfântul Grigorie de Nyssa o numește boala plăcerii 20. Desfrânarea este flacără a iadului, căci plăcerea pe care o aduce păcatul este scurtă, dar durerea pe care o produce este veșnică 21. Această patimă grosieră mai este definită și ca întrebuințarea patologică pe care omul o dă sexualității sale. Acest lucru îl putem observa din cuvântul grecesc πορνεια (porneia), care înseamnă prostituție și prin care Sfinții Părinți au desemnat toate formele de patimă legate de sexualitate ca desfrâu, adulter, concubinaj, etc.
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Ziditorul spre nașterea de prunci, căci judecata dreaptă cu privire la împreunare trebuie să vadă scopul ei în nașterea de prunci. Deci cel ce urmărește plăcerea greșește în judecată, socotind ceea ce nu e bine, ca bine. Așadar, unul ca acesta face rea întrebuințare (abuzează) de femeie, împreunându-se cu ea27. În același duh filocalic, Sfântul Ioan Casian menționează : De fapt îmboldirea trupului a fost lăsată de Ziditorul spre nașterea de prunci și spre continuarea neamului omenesc prin coborâre unii de la alții, nu spre
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
prunci și spre continuarea neamului omenesc prin coborâre unii de la alții, nu spre curvie [...] Prin urmare, nu firea în sine e păcătoasă, chiar dacă o folosim noi rău. Sau vom învinovăți pe Ziditor? Oare cel ce a dat fierul spre o întrebuințare necesară și folositoare e vinovat dacă cel ce l-a primit îl folosește pentru ucidere?28 Voluptatea este egoistă, prin urmare este păcat. Sexualitatea în familie nu trebuie a fi folosită pentru a procura plăcerea, pentru că aceasta din urmă nu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Tâlcuri la Patericul egiptean, arată de ce vinul era considerat printre pricinile care duc la curvie (desfrânare). Astfel, el zice: Vinul de viță în țările calde are o altă însemnătate decât în țările cu climă temperată. În țările cu climă caldă, întrebuințarea vinului este asemenea o necesitate. Diavolul însă îl silește pe om să bea vin și pentru desfătare și din poftă. După acest semn se cunoaște prezența și lucrarea 79 Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, în Filocalia..., vol. III, p.
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, vol. XII, Edit. Harisma, București, 1991, p. 246. 85 Sf. Marcu Ascetul, Epistola către Nicolae Monahul, cap. 11, în Filocalia..., vol. I, p. 325. 86 Prof. Ion Lazăr, op. cit., 89. 10 lui. De la o astfel de întrebuințare a vinului se produce o vătămare de foarte multe feluri, mai ales ațâță patimile: a curviei și a mâniei. Monahului îi este îngăduită întrebuințarea vinului numai în caz de nevoie. În urma unei adevărate nevoi, monahului este îngădui să bea cu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
vol. I, p. 325. 86 Prof. Ion Lazăr, op. cit., 89. 10 lui. De la o astfel de întrebuințare a vinului se produce o vătămare de foarte multe feluri, mai ales ațâță patimile: a curviei și a mâniei. Monahului îi este îngăduită întrebuințarea vinului numai în caz de nevoie. În urma unei adevărate nevoi, monahului este îngădui să bea cu măsură (cumpătat, ca vinul să lucreze numai în stomac, nu și în cap)87. Desfrânarea se înrudește foarte bine cu toate patimile, în special
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
firii, se face animal după patimă 161 și, căzând din starea sa de fiu al lui Dumnezeu, el trăiește doar în frământare, tulburare, durere, furie, mare zguduire și fierbere 162. Devenind obsesie, drog care trebuie constant utilizat, desfrânarea constă în întrebuințarea patologică pe care omul o dă sexualității sale163, iar cei care scapă de furia 164 ei sunt puțini. Toți suntem mădulare ale lui Hristos și trupul nostru este Biserica în care sălășluiește sufletul, iar acesta din urmă este templu al
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
loquitur). Stilul predicii augustiniene e întreit: submissa dictio, temperata dictio și granda dicendi genus, feluri care corespund împărțirii făcute de Dionisie din Halicarnas (stilul inferior, mediu și superior)<footnote Nicolae Corneanu, Studii patristice, Editura Mitropoliei Banatului, Timișoara, 1984, 161. footnote>. Întrebuințarea celor trei stiluri o recomandă Augustin, după cum spune că rezultatul așteptat trebuie să fie lacrymas non plausus (având în vedere că exista obiceiul ca predicatorul să fie întrerupt cu aplauze, obicei la care, treptat, s-a renunțat). și din acest
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ai noștri, încă un termen nebulos, de nu chiar pitoresc: “Cetățeanul, ca în Caragiale, încă nu s-a dumirit - ci, uimit, lăsat singur cu libertatea, nu a aflat, nici pînă azi, care-i este modul, care-i sînt modalitățile de întrebuințare - și, din cînd în cînd, își amintește că-i liber și atunci exclamă, aproape speriat: «Ce trebuie să fac!?»”. Drept care autorul încearcă o analiză a conceptului ce, în pofida înșelătoarei sale transparențe, necesită, precum arăta Tocqueville, o grea “ucenicie”. O analiză
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
și teoria însoțitoare. Și nu pentru a marca o distanță sceptică față de orice metodă unică, față de terorismul inevitabil al metodei unice. Respingînd însă metoda unică, nu am respins însă ideea de metodă și am încercat chiar, dacă se îngăduie formula, întrebuințarea mai multora, într-o pluralitate convergentă, fără abuz de terminologie și de... tehnologie.” (p. 159) Plasarea acestui intermezzo explicativ undeva dincolo de jumătatea volumului vorbește de la sine despre maniera eseistică în care este concepută cartea. Marea revelație adusă de cartea lui
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
cultură universală asimilată creator, În timp. Deloc În paranteză, la spiritualitatea milenară a românilor, proverbul și zicala au ținut loc de Îndreptar moral, psihologic și filosofic. Ca indicatori nominali, la origine, verbe, cele două cuvinte Își definesc substanța și datorită Întrebuințării lor tot mai accentuate și flexibile. Ele Încorporează o stare, o acțiune, un proces care - sedimentate de-a lungul timpurilor, au trecut În noi forme de comunicare : aforisme, maxime, sentințe. Mai nou - parabole. Toate degajând o Învățătură, o pildă. Povestea
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
alimentată, de ce nu?!, de goticul marilor catedrale ale Europei. Numai că românul vedea o sculptură locuibilă. Astăzi, În multe țări asiatice, zgârie-nori, de zeci și sute de etaje, constituie o Înălțare pe verticală destul de amețitoare, dar nu sunt sculpturi. O Întrebuințare utilitară, Constantin Brâncuși i-o conferea doar Coloanei infinitului. Dar viziunea de arhitect se poate descoperi și În cazul multor realizări - de la cele de Început, vezi Rugăciune, până la Monumentalul ansamblu, de la Tg. Jiu. Eminescian vorbind, cei care nu-și deschid
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
le filtra și a le distribui în circuite inedite, în perspective apte să declanșeze noi dimensiuni emoționale. Concret, se apelează la varii adaptări, intercorelări, amalgamări, modelări alternative ale unor paradigme. Se recurge la citate, la inserții tematice, la parafraze, la întrebuințarea pe scară largă a polistilismului (la stadiul de parte, ori de secțiuni ale opusului), a metastilismului, a sincretismului. Se fructifică astfel, pe acest din urmă palier, anumite schimburi și deplasări tehnice, energetice și indentitare între muzică și dans, muzică și
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
-lea o expresie ca „a stinge lumina” era imposibilă, lumina fiind un principiu și o realitate cosmică; el zicea „stinge luminarea”, gândindu-se la instalația care făcea lumină și care putea fi lampă, candelabru sau chiar lumânare. Modernizându-ne prin Întrebuințarea generală a curentului electric, noi am „inventat” dar și În limbajul nostru curent când zicem „stinge lumina” ne referim strict la lumina artificială, făcută de mâna și mintea omului. Sensul invers, aprinderea luminii, pare, Însă, dominat de Înțelesul etimologic al
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
bine ne-am ruga, luminându-ne astfel mintea și curățindu-ne sufletul, care, hrănit cu rugăciunea, naște cuvinte înțelepte, gânduri dumnezeiești și bucurii de nedescris. Căci rugăciunea este „lucrarea demnă de vrednicia minții sau cea mai bună și mai curată întrebuințare a ei”<footnote Evagrie Ponticul, Capete despre rugăciune, în Filocalia..., vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 97. footnote>. Deci, decât să umplem timpul cu păcate, mai bine să-l înveșnicim rugându-ne, să facem totul în prezența lui Hristos
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
a luth-ului, kwitra are un gât mult mai lung, asemănător mai degrabă cu cel al unei mandoline. Instrumentul are patru coarde duble. În perioada medievală, exista o întreagă familie de chitări maure, de diferite dimensiuni. În ziua de astăzi, întrebuințarea instrumentului kwitra s-a redus considerabil, el nefiind cunoscut decât în unele orchestre algeriene. În Tunisia a fost folosit în trecut, actualmente fiind total ignorat. Nu a fost folosit niciodată în orchestrele marocane. Este în schimb reprezentat într-o celebră
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
un troheu și a doua, într-un troheu și un tribrach, pentru ca totul să se rezolve, crescendo, într-un puternic accent expresiv plasat pe accentul tonic al măsurii următoare etc. etc. Și să se observe apoi varietatea inenarabilă obținută prin întrebuințări unele surprinzătoare, altele evident logice, ale soncopei, ale subdivizării ori contopirii timpilor. Și totuși, neproducîndu-se nicăeri un decalaj, o umbră de dezordine ori deșanțare, ci numai frumusețe, viață și cuceritoare forță. Ei bine, iată și sensul în care se îndreaptă
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]