510 matches
-
dram de forță în trupurile sfîrșite. Dar probabil că asta le era soarta. Avea să se termine totul. Lupii au închis ochii, așteptîndu-și, resemnați, sfîrșitul. Și, cum nimic nu părea să se întîmple, și-au adunat ultimele puteri și au întredeschis genele. Omul dispăruse. La picioarele lor, într-o piatră scobită sau într-o coajă de copac, Omul le lăsase apă! Niciodată n-au cunoscut cu adevărat pînă atunci gustul lichidului dătător de viață. Se poate să nu fi fost aceea
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
stat, a sosit la Ambasada Franței din Berlin*, pentru a mă anunța că Germania rupsese relațiile diplomatice cu noi și că, în acea după-amiază, voi primi pașapoartele necesare. Ne aflam în cabinetul meu, care dădea înspre Pariser Platz. Ferestrele erau întredeschise. Grupuri de tineri și de muncitori treceau, fără întrerupere, prin piață, cântând cântece patriotice și strigând lozinci împotriva Franței. I-am arătat secretarului de stat acea mulțime exaltată întrebându-l când și cum se va pune capăt acestui tapaj și
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
său cu care face căminul un spațiu amoros. Pentru că acest cămin este o răspândire a surâsului său sau este oare acesta o emanație a căminului? Ceva presimte, fără îndoială, tânăra, căci ochii săi privesc mai adânc și buzele sale se întredeschid văzându-l pe Apolodoro. Și don Epifanio? Ceva trebuie să știe de asemenea, pentru că, nu dă alt ton placidelor sale sentințe? Ce sentințe! Ce talent de om! A știut să facă această fată! Un talent inconștient, adică genial! Cum poate
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
frumos! "Și eu care credeam că nu o iubesc! Acum, acum înțeleg cât de înnebunit eram după ea". Adierea care îi mângâie fața vine de la ea și îi aduce efluviile sale, dorința sa arzătoare, parfumul său, ceva din căldura ei; întredeschide gura pentru ca s-o aspire mai bine. "Ceva îmi va aduce de la ea și în acest ceva o voi vedea pe ea toată". Și îi crește un abces de gelozie, ca o neșteptată tumoare amoroasă a sufletului; îi vine să
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
cianogenul 25 sau biogenul, cum spun alții, pierde explozivitatea, explodând, și moarta se schimbă în albumină. Ce intime procese biochimice se verifică aici? Rosa pare că vrea să prindă ceva cu mâinile ei scheletice, întoarce privirea fără ca să privească și întredeschide gura pentru a expectora. Adevărul este că nu-mi amintesc bine explicația fiziologică a acestui horcăit. Muribunda tace. Tatăl său îi ia pulsul și-i apropie o oglindă de gură pentru a vedea dacă se aburește. Nu are încă știința
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
partizanilor săi - căci încă mai are partizani -, ci și pe acela al dușmanilor săi celor mai înverșunați, ba chiar al victimelor sale. Nici unii și nici alții nu găsesc de cuviință să-l readucă în actualitate. Uneori coșciugul lui Dracula se întredeschide. Așa se face că, la sfîrșitul anului 1997, a apărut o lucrare (Cartea neagră a comunismului) care a îndrăznit să facă totalul morților ce îi pot fi atribuiți. Ea propunea o cifră situată între 85 de milioane și 100 de
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
părut că vede cum sub pleoapele chiupului tremură ceva, iar genele se forțează să se deschidă. Maria a rostit un „Slavă ție Doamne!”, așa din toată inima sa de femeie bună la suflet și cu iubire de Dumnezeu. Apoi, chiupul Întredeschise mai Întâi ochiul stâng, apoi și ceea ce mai rămăsese din cel drept, Îi Închise la loc și iar făcu aceleași mișcări și zărind un chip omenesc lângă el a Încercat un strigăt În care licărea speranța din care Maria desluși
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
cutremură și Încerca să comunice ceva bolborosit, ceva ce Victor nu putea Înțelege, deși toate simțurile sale erau ațintite asupra chiupului mare. Victor Întrebă: Știu că te doare, dar Încearcă să-mi spui cum mă va recunoaște fiica matale. Ștefan Întredeschise pentru un moment ochiul liber, Îl recunoscu și Încercă să spună: Mă doare rău-rău! Spune-i o ... poezie, este grea pentru mata’, măcar primele versuri... Și Începu, chinuinduse: Aniversarea ta cu ani din viață Este-o amiază -n prag de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ciocănituri pentru a-l anunța pe pedagog despre faptul că a venit directorul sau directoarea adjunctă, că a luat foc, că a venit Miliția și alte asemenea neprevăzute. Alteori, În situații faste, o putea zări pe Lenuța, atunci când prin ușa Întredeschisă de Ben Îi dădea acestuia un pachet cu diverse cumpărături de la magazinul universal. Pleca Încet și-și Închipuia ce se Întâmplă În urma sa, se Întreba ce fel de relație, cum de nu le este frică și alte asemenea Întrebări pe
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
Sărut mâna, mamă. Ce faci matale, tată? a grăit Costăchel de cum a intrat în odaie. Bătrânul ședea întins pe laiță, cu ochii închiși. Răsufla greu. Slăbise mult în ultima vreme. Arăta ca un Crist încărunțit. La întrebarea lui Costăchel a întredeschis ochii, dar nu a reușit să îngaime măcar un cuvânt. A întors anevoie doar privirea ștearsă spre cei care ședeau la căpătâiul lui. De dimineață șade nemișcat și nu o scos o vorbă. Doar se uită la noi, așa ca
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
de pereți. Și o pulbere fină se risipește pretutindeni, dând consistență aerului din hol. Într-o piruetă neexecutată corect Îmi pierd echilibrul și mă prăbușesc printre cioburi, Într un nor de praf... și nu mai știu nimic. După un timp, Întredeschid pleoapele agale, buimăcit. Probabil am leșinat, caci resimt o durere Între coaste și-mi pare că am obrazul lovit. Mă ridic Încet, râzând pe sub greață. Mă simt foarte bine. Mă simt victorios. Aș vrea să dureze cât mai mult sentimentul
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
al cărei copil obraznic ciobise În mai multe locuri, și destul de grav, două trepte de la intrarea În bloc. S-a făcut leu-paraleu domnul Cantemir atunci. A fost cât pe ce să dea cu plodul acela de pământ (ascultam de după geamul Întredeschis de la bucătărie). Femeia l-a făcut „Scrumbie nesimțită!”. Și i-a mai zis și „Anormalule!”. Domnul administrator a plecat ca din pușcă atunci. A fost o zi foarte tristă pentru el... Pentru mine, Melanie este o ființă vizibilă doar la
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
și măcinat de chinuri lăuntrice, s-ar fi sinucis chiar În clopotnița din turn, spânzurându-se. M-am dus la priveghi, la domnul Cantemir târziu, pe la orele două În noapte. Am urcat cu dificultate treptele până la etajul unu. Ușa era Întredeschisă. În mijlocul sufrageriei, Întrun sicriu așezat pe o masă acoperită de un covoraș cu motive florale, administratorul nostru era cufundat În tăcerea absolută, pe care doar morții o cunosc. Nu am găsit-o decât pe Lisaveta, femeia de serviciu acolo, gheboșită
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
spre Mara ca și cum ar fi așteptat o binecuvântare. Mara îi zâmbi drăgăstos și Nela ieși. Înapoi în dormitor, Mara se simți din nou în siguranță. Puse florile în vază și scoica pe noptieră, apoi dădu drumul la televizor. Doamna Aurelia întredeschise ochii. Prin pânza de păianjen de pe ochi, văzu chipul drag al Marei. Când te-ai întors? — În seara asta. — Cum a fost? — Foarte aglomerat. — Ai avut timp frumos? — A fost foarte cald. — Te-ai bronzat? — N-am prea stat la
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
de uimire și nemișcat, eram asemenea unui om care visează, care știe că visează, ar vrea să se trezească, dar nu poate. Chibritul arse până la capăt, frigându-mi degetele. Atunci mi-am revenit. Am răsucit cheia în broască, ușa se întredeschise. M-am dat de-o parte. Ea se ridică și, precum cineva care cunoaște drumul, traversă coridorul întunecos și deschise ușa de la camera mea. O urmai. Am aprins lampa, precipitat. Ca să văd că Se întinsese pe patul meu. Fața Îî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
N-aveam pe ce ședea și, mai mult decât atâta, nici nu aveam geaca pe mine, fapt care mă făcuse într un timp, să tremur de frig. Stând așa și așteptând a pagubă, se aude din nou cheia în portiță. Întredeschid capacul bazinului ca să văd cine intră în curte. O recunosc pe doamna de la Pâine. Intră, lasă plasele jos, încuie după ea, își reia plasele și se îndreaptă spre bucătărie. Din bucătărie, aceasta fiind foarte aproape de șopron, se aude vorbă și
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
că nu mai puteai ține. Se aud mișcări de tot felul, de la respirație alertă la gemete turbate. N-aveam cum să văd faza, deoarece capacul avea balamalele chiar în partea dinspre fundul șopronului, în așa fel încât nu putea fi întredeschis cu vizibilitate spre unghiul acela. Mă mulțumeam însă cu imaginile auditive și cu frigul din bazin, pe care-l simțeam mai ales la spate, cu toate că aveam o vestă destul de groasă. Avantajul meu era că picioarele le aveam blindate cu cizme
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mână de biți lunecând prin eternitate, În așteptarea defecțiunii finale. Dar a venit o zi când ceva s-a schimbat, iar acel ceva, indiferent ce-o fi fost, ne-a trezit doar pe mine și pe Olaf. Ușa s-a Întredeschis, tăcută ca un căscat. Ceilalți dormeau. De afară, dinspre baia centrală, veneau zgomote vesele: chicoteli cristaline, mici plesnituri de prosoape, șfichiuieli ale dușurilor pe pielea udă. Am coborât din paturi și ne-am apropiat de prag, ușor aplecați nu atât
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
replicile strict autentice consemnate într-un fel sau altul (în jurnale, corespondență, înregistrări audio, filme etc), Michel Schneider, își dă frâu liber imaginației, se pune în pielea și, mai ales, în mintea personajelor sale, imaginează psihologii, pune în lumină comportamente, întredeschide uși ce par să ducă spre camerele secrete ale sufletului. Nu în ultimul rând, își ordonează materia din perspectiva propriei sale experiențe de psihanalist. Din capul locului trebuie spus că cei care, la capătul lecturii acestei cărți, așteaptă un răspuns
Căutând-o pe Norma Jeane by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9164_a_10489]
-
că vreau să se culce cu mine, se gândi ea și se Întrebă „Vreau oare? Vreau oare?“ Ar fi completat asemănarea cu alți bărbați pe care-i cunoscuse dacă el i-ar fi răvășit puțin părul și i-ar fi Întredeschis rochia, punându-și buzele pe sânul ei. Îi datorez asta, se gândi ea și experiența acumulată a altor femei Îi spuse din nou că Îi era datoare cu mult mai mult. Dar cum aș putea plăti, se Întrebă ea, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
nu? — Nu. Are trei ore Întârziere. Cred că s-a defectat locomotiva undeva lângă Belgrad. — Spuneți-i că domnul Joyce... — Și acum, spuse recepționerul, aplecându-se confidențial peste pupitru spre două fete americance În transă, care-l priveau cu buzele Întredeschise pe sub niște sprâncene frumos pensate, ce pot eu să recomand unor doamne ca dumneavoastră pentru după-amiaza aceasta? Ar trebui să vă luați un ghid pentru bazaruri. — Poate dumneavoastră, domnule Kalebgian, spuseră ele aproape În aceeași răsuflare. Ochii lor mari și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Stein. Domnul Savory ținu să afirme: — Păi, eu cred că nepoata dumneavoastră a fost mai mult cu mine. Dar domnul Stein se făcu că nu aude, ignorându-l. — Ați ajuns să vă cunoașteți bine, eh? continuă el. Janet Pardoe Își Întredeschise puțin buzele moi și pronunțate. — Oh, domnul Myatt a avut o altă prietenă, pe care a cunoscut-o mai bine decât pe mine. Myatt Întoarse capul să comande prânzul și când deveni iarăși atent la ei, Janet Pardoe spunea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
nici nu puteam să fac efortul de a-mi deschide ochii. Era mult prea plăcut să zac acolo, pe jumătate adormită, la soare. — S-ar putea să vrei să vezi asta, zise Hunter. Fără nici o tragere de inimă, mi-am Întredeschis ochii și mi-am pus ochelarii de soare. M-am ridicat În capul oaselor. Un pic mai Încolo, În direcția plajei, se vedea un iaht foarte mare care intra, fără zgomot, În golf. Nu sunt un pic cam prea aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Căcat“. Aburul răsuflării i-a șters chipul oglindit. Se întoarce să se uite la mine, țintindu-mă cu mâna în care ține berea, și zice: — Ia citește-mi unde scrie în Biblie ceva care să pună lucrurile la locul lor. Întredeschid agenda legată în piele roșie a lui Helen și-mi arunc ochii înăuntru. Ia spune-mi cum să dovedesc eu la poliție că n-am omorât pe nimeni, zice individul. În agendă apare numele Renny O’Toole, la data de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
sânge din duș. Ținând în continuare ceaslovul în geam, Helen zice: — Casa cu șase dormitoare din Pender Court. Și Mona zice: — Pender Place! Pender Court e cu mâna tăiată care iese din tocătorul de gunoi și-ncepe să se târască. Întredeschide geamul mașinii și-ncepe să îndese prin fanta îngustă bărbatul și femeia rupți în bucăți. — Confunzi cu mâna tăiată din Palm Corners, zice Helen. Pender Place e cu fantoma de doberman care mușcă. Îl rog pe omul de la telefon să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]