102 matches
-
elevilor fruntași și ai slujbașilor școlii. Pentru a nu mai vorbi de desele prezențe la Rucăr ale familiei dinastice regale, ale personalităților politice, culturale și științifice ale vremii din prima jumătate a secolului al XX-lea : Carol I, Ferdinand I Întregitorul, Carol al II lea, Marele Voevod și apoi regele Mihai, conducătorul statului Ion Antonescu, marele istoric Nicolae Iorga, etc. Referință Bibliografică: Școala din Rucăr în secolul al XX-lea (XIII) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 285
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355452_a_356781]
-
est-europene înscrise definitiv în istoria descoperirilor științifice fundamentale ori de ordin tehnic reprezentativ, evidențiind, ca și creația populară ori de cultură majoră a popoarelor est-europene, vocația și elogiul adus muncii omenești, împletite însă aici cu poate mai susținute aspirații metafizice întregitoare pentru orizontul existențial al lui homo faber! Pe de altă parte, vorbiți de o „revoltă ortodoxă” a Rusiei lui Putin, a Greciei premierului Tsipras, dar și a premierului român Victor Ponta. Dar revigorarea Maicii Rusii sub semnul panslavismului nu face
COMENTARII ASUPRA ARTICOLULUI „CREŞTINISM ŞI CAPITALISM” DE PROF. VIOREL ROMAN de ION HUMĂ în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370240_a_371569]
-
a ducela bun sfârșit și idealul bisericesc al credincioșilor ortodocși bihoreni: restatornicirea Episcopiei Oradiei. În altă ordine de idei, vom reține faptul că, odată cu Episcopul Roman Ciorogariu (1852 - 1936) a fost reînființată în anul 1920, cu încurajarea Regelui Ferdinand I Întregitorul și prin decizia Senatului României, Episcopia Ortodoxă Română din Oradea, după ce, vreme de mai bine de două secole, aceasta nu a mai avut păstor propriu, dăinuind numai în memoria colectivă a ortodocșilor bihoreni. În timpul episcopatului său, Eparhia Ortodoxă Română din
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
fără răspuns deoarece, la 23 iunie, respectiv 13 august 1920, în Senat și în Camera Deputaților a fost votată legea pentru restatornicirea Episcopiei Oradiei, fiind apoi promulgată la 30 august 1920 prin înaltul Decret Regal emis de către Regele Ferdinand I Întregitorul. Legea avea un singur articol cu următorul conținut: „Vechea Episcopie Ortodoxă din Oradea Mare, în ținutul Bihorului, se restatornicește în drepturile sale de odinioară”. 1 În ziua de 3 octombrie 1920 a avut loc, la Biserica cu Lună din Oradea
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
decembrie 1918, când pe dealul Mitropoliei în asistența mulțimii, a mitropolitului Pimen al Moldovei, a generalului Berthelot, a comandanților de oști, generalul Eremia Grigorescu, ministru de război, dădea citire primei cărți de mareșal acordată regelui Ferdinand, zis cel Loial sau Întregitorul în calitatea sa de comandant al Armatei române [1]. Emoționat, regele se adresă generalilor de armată : Se cuvine și dumneavoastră celor ce ați comandat armate în războiul nostru să fiți înălțați la gradul de mareșal [2]. Acest gând a fost
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
dezvoltare, iresponsabilitatea la urna de vot și desemnarea unor conducători lipsiți de pregătirea intelectuală necesară, supuși individualismului, sunt cauze care ne vor păstra încă multă vreme în urma majorității țărilor europene”, scriam “ În loc de prefață” la volumul V din Vaslui, “De la Ferdinad, Întregitorul de țară, până în zilele noastre”, 364p,, Editura PIM, Iași, 2013. Intr-adevăr, faptele demonstrează că oamenii politici din România încă nu înțelg, fără compromisuri și consensuri, fără a sista scandalul și bîrfa ca metode de comunicare politică și mai ales
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
Românie, un soi de concesie teritorială între Regat și România Mare. Regele Ferdinand a făcut pariul vieții sale intrând in război în 1916. Cu o domnie de doar 11 ani, el și-a asigurat însă în istorie apelativul de Ferdinand Întregitorul. A reușit să-și impună voința după doar doi ani de domnie, ceea ce Carol I nu reușise (să între în război de partea Puterilor Centrale) după 48 de ani de domnie. Aceasta este istoria războiului pierdut de România, dar care
Acum 100 de ani, intram în Primul Război Mondial. L-am pierdut zdrobitor, dar rămâne totuși cel mai mare succes din toată istoria noastră modernă () [Corola-blog/BlogPost/338592_a_339921]
-
precedenta lege a organizării judiciare (Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare) conținea, în art. 11, un text similar, legiuitorul menținând, în mod consecvent, reglementarea și în cuprinsul noii legi în materie. ... 71. Complementar și întregitor, art. 58 din Legea nr. 304/2022 prevede, la alin. (1), că: „Repartizarea cauzelor pe completuri de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat“, fiind astfel precizată legal modalitatea în care repartizarea aleatorie este realizată, anume în sistem informatizat
DECIZIA nr. 52 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275328]
-
pridvorul deschis cu arcade mari, iconostasul, mobilierul, stranele realizate din lemn de stejarcu motive decorative de inspirație brâncovenească, totul ni s-a părut maiestos. De o parte și de alta a intrării erau portretele suveranilor României Mari - regele Ferdinand I Întregitorul și soția sa - Maria. De curând am citit discursul pe care la ținut MS Regele după semnarea actelor care oficializau Marea Unire: „Cu inima plină de bucurie vă salut, domnii mei, ca pe solii frumoasei Transilvanii. Fiți binecuvântați în incinta
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372930_a_374259]
-
urma urmei, la stăruitoarea întrebare: „Nu sunt oare reprezentările cerebrale o anume stare a Universului?”, Niram nu șovăie în răspunsul său afirmativ. Brâncuși și Einstein, puteau, neîndoios, „să comunice”. Acesta este mesajul major al expoziției sale. Cu această ultimă viziune întregitoare a picturii niramiene, atingem, cum am mai spus-o, o bornă nouă în prea vasta și deconcertanta artă postmodernă. Romeo Niram este, oricât de timpurie și riscantă pare aceasta apreciere, un vizionar. Ispită a nebuniei lucide? Nu știm ... Criticul propune
FORMULA LUI DUMNEZEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346239_a_347568]
-
despre care au vorbit profeții mai vechi și mai noi. Ne-a unit mai întâi geografic,, ca apoi să urmeze unirea sufletească și desăvârșirea spirituală.” (Călin Kasper-De la inimă spre cer. Ed. Virtuală, Botoșani, 2014, p.409) Despre Mihai Viteazu, Întregitorul Regatului lui Decebal, ambasadorul spaniol la Praga, Don Guillen de San Clemente spunea că: „... a apărut, la ceas de cumpănă, din pulberea pământului românesc, în slujba căruia și-a pus forțele, aspirațiile, întreaga viață, fiind un simbol al celor mai
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
român Constantin Stere, a recitat fragmente de poezii patriotice scrise de poeți români și basarabeni, a adresat repetat îndemnul la Unire. Reprezentanților ansamblurilor participante le-au fost conferite diplome de excelență și machete pe care se află busturile domnitorilor români întregitori de țară: Mihai Viteazul, Al.I. Cuza, Ferdinand I. A urmat un spectacol folcloric în aer liber la care și-au dat concursul formațiile amintite anterior. Pentru o mai bună convingere despre asemănările de limbă, de port, dans și cântec
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
marșul lor triumfal, elemente ale clasei muncitoare în ascensiune să facă bucăți, cu baroasele, monumentul Marii Uniri de lîngă Fundația Regele Ferdinand (Biblioteca Centrală), au greșit făcînd zob statuia înțeleptului rege Carol I, care se afla între celelalte, ale voievozilor întregitori de neam, din curtea aceleiași Fundații, au greșit, au greșit, dar ce compensație grandioasă a avut loc după aceea, în anii socialismului victorios! Doar statuia ostașului eliberator, cu degetul mereu pe trăgaci, a fost smulsă, în 1990, de pe soclul ei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
întru cât adică sfera uneia exclude pe a celeilalte, și totuși și a comunității totodată întru cât el[e] la un loc împlu sfera cunoștinței proprie; [conține] așadar relațiunea dintre părțile sferei unei cunoștințe, de vreme ce sfera fiecărei părți e bucată întregitoare la sfera celeilalte în complexul întreg al cunoștinței proprie. D. es.: "Lumea este sau prin o întîmplare oarbă, sau prin necesitate internă, sau prin o cauză exterioară". Fiecare din aceste propozițiuni cuprinde o parte a sferei cunoștinței posibile asupra existenței
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ai domnului Strousberg. Reproșul principal era acela că, din dorința de a obține recunoașterea titlului de rege, liberalii ar fi dus o politică docilă față de Viena și Berlin 20. • Gh. Căzan, op. cit., p. 47. • Nicolae Iorga, Istoria Românilor, vol. X, Întregitorii, București, 1939, p. 229. • George Fotino, op. cit., p. 49. • Ibidem. • Ibidem, p. 50. Cu prilejul acestei vizite, Carol I primea și comanda celui de-al șaptelea regiment de infanterie maghiar cu garnizoana la Budapesta. După o discuție cu domnitorul român
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Anna Sângeorzana, Magda Kiriakowsky, Coca Paraschiva Obadà, Efemerida sunt, ,,în bătaia directă a înțelegerii lucrurilor” de la treizeci și trei de ani, tot chipuri ale femininului originar (,,univers cuprins în Mine/ și de mine necuprins”), acum într-o proiecție alternând respingerea cu participarea întregitoare prin iubire a bărbatului la misterul ,,autocrat”, și „muzical”. Într-o înțelegere care a existat, cu mult înainte ca Baudelaire să se regăsească întreg și în ,,rană”, și în ,,cuțit”, în mitologicul apokatastasis (nume al indistinctului totalității, citat de M.
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
nucleu narativ, un portret sau e caracterizat printr-o remarcă memorabilă, iar autenticitatea jurnalului face ca istoria războiului să fie un spațiu de tensiune și emoție, transmise lectorului ca într-un roman. Ion Antonescu are crize de plâns nervos; Ferdinand, Întregitorul, vizitând răniții dintr-un spital militar, se comportă atât de timid, încât nu știe ce să le spună soldaților; autorul însuși rememorează cum, copleșit de cele mai înalte distincții militare, e gata să plângă fiindcă nu este în stare să
ROSETTI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]
-
istoriei unei lupte pentru un ideal moral și național <ref id="10"> 10 Idem, Supt trei regi, București, 1932.</ref>, comentariile sau reflecțiile asupra constituirii Regatului apar sporadice. Cum apar, interesant, dar cumva și de neînțeles, și În volumul X, Întregitorii, al marii sinteze Istoria Românilor, volum orientat, de Însuși titlul său, spre relevarea „drumului spre Marea Unire”, cu sublinierea „meritelor unei noi generații”, de care ținea și Iorga, animată de „valori spirituale”, suscitante de „solidaritate nouă a nației”, de un
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
marilor izbânzi ale partidului lor”. Frapează Însă „strivirea” istoriografică a acelui moment, Într-un spațiu redacțional de doar „șase aliniate”, conținute de un capitol intitulat Consolidarea internă și opera de creațiune națională, al cărții Întâi, Lupta pentru independență, a volumului Întregitorii <ref id="11"> 11 Idem, Istoria Românilor, vol. X, Întregitorii, București, 1939, p. 230-232. </ref>, cea de-a doua purtând, se Înțelege, titlul de Lupta pentru unitatea națională. Acea „strivire” ar putea fi văzută ca simptomatică pentru firavul reflex istoriografic
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
acelui moment, Într-un spațiu redacțional de doar „șase aliniate”, conținute de un capitol intitulat Consolidarea internă și opera de creațiune națională, al cărții Întâi, Lupta pentru independență, a volumului Întregitorii <ref id="11"> 11 Idem, Istoria Românilor, vol. X, Întregitorii, București, 1939, p. 230-232. </ref>, cea de-a doua purtând, se Înțelege, titlul de Lupta pentru unitatea națională. Acea „strivire” ar putea fi văzută ca simptomatică pentru firavul reflex istoriografic „interbelic”, pe tema Regatului, prin comparație cu textul de presă
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
și nu de bestie sau dobitoc. Dar această lecție învățată de Ulise de la Circe a fost una fulgerătoare, o revelatio, precum acele peak experiences descrise în secolul XX de Abraham Maslow, și nu o școală întreagă, aducătoare de cultură și întregitoare în plan uman. La această școală serioasă nu putea să-l mâne și să-l îndrume decât singura femeie care ne-a mai rămas pe listă: Calipso. Ulise s-a iubit cu ea șapte ani - și perioada este semnificativă. După cum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de fiecare dată, n-am îngropat sub lespezi mari istoria și fiecare nou tartor, ajuns în fruntea țării, ar dori ca istoria să înceapă cu el. Măcar elevii maghiari din Ardeal, învață la școală la istoria Ungariei, despre binefăcătorul și întregitorul țării lor, amiralul Horthy, pe când la noi un Antonescu, nu are nici măcar un bust, de parcă și acum ar dicta în fruntea statului Vâșinski. Oricât bine ar fi făcut un conducător țării, noi tot îl pisăm mărunt în picioare, până nu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
lor morală. De unde venea oare la Geți și mai târziu la Daci o accentuare atât de energică a ideei nemuririi? Această idee alcătuia fondul religiunei tuturor popoarelor de rasă tracică din care am văzut că Geții și Dacii făceau parte întregitoare. La Traci zeul național era Sabazius, numele trac al zeului aric universal, care la Greci se numea Dionisos și la Romani Bacus, zeul veseliei, al vinului și inspirațiunii profetice. În misteriile sale se reprezentau scenele simbolice ale morții și învierea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
mondial, a fost înfăptuită România Mare, s-a realizat reforma agrară și a fost adoptată Constituția din 1923 (vezi Constituția din 1923). În 1922 s-a încoronat la Alba Iulia ca rege al României Mari. Posteritatea l-a numit Ferdinand Întregitorul. formarea limbii române - Limba română este o limbă romanică, formată într-un proces complex și îndelungat, pe teritoriul cuprins între Munții Carpați, Dunăre și Marea Neagră. Perioada formării limbii române este cuprinsă între cucerirea Daciei și formarea primelor cnezate și voievodate
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
creștet îi urează Să fii ca Eminescu de român. La Dor Marunt a scris mai ieri o carte Biserica, în grai medieval, Și l-au rugat de-acolo, de departe, Să ni-l trimită-acas pe mareșal. Pe Țepeș,pe Mihai Întregitorul, Pe Decebal, Mușatini, Brâncoveni, Cândva veni acasă visătorul Să-l apere o țară de oșteni. La Dor Mărunt câmpia știe rostul A toate câte sunt și câte-au fost, La Dor Mărunt, pe lângă „Tatăl nostru”, Se spune Eminescu pe de rost
La Dor mărunt. In: Dor de Ipotești by Marin Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/269_a_514]