3,705 matches
-
de arhivă arată că atât în perioada interbelică cît și după 1945 a fost intens valorificat potențialul turistic al acestui spațiu geografic deosebit de generos prin amplasare, clima blândă, vegetație exotică mediteraneană, modul de viață al insularilor. În 1927, un insular întreprinzător precum Ali Kadri, cu ajutorul deputatului mehedințean Tilică Ioanid, a înființat o fabrică de țigarete R.M.S, ce producea o gamă largă de țigarete, în pricipal pentru a comercializate pe insulă. După 1950 noul regim a mai înființat o fabrică de
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/_ada_kaleh_mit_si_at_varvara_magdalena_maneanu_1368098519.html [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
înstrăinat avuția națională pe nimic. Și astăzi, cei mai mulți nu fac deosebirea între dezetatizare și privatizare. În continuare, înstrăinam pe căi legale sau prin corupție părți importante din proprietatea statului român. În același timp fiscalitatea este așezată aproape integral pe umerii întreprinzătorilor autohtoni, singurii în măsură să construiască o economie privată (aceasta este adevărata privatizare) orientată spre progresul României. Investitorii străini, beneficiază de regulă de facilități fiscale și de altă natură iar profiturile lor sunt repatriate sau folosite pentru a-și extinde
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_roman_statul_si_bise_viorel_roman_1388742302.html [Corola-blog/BlogPost/361636_a_362965]
-
II) Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 945 din 02 august 2013 Toate Articolele Autorului Dr.Mite Măneanu, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) Cuvinte chee: morărit, moară, râșniță, Vestul Olteniei, întreprinzători în domeniul morăritului Printre cei mai mari boieri și arendași din județ, care posedau un număr important de instalații de morărit, se remarca comisul Costache Glogoveanu care avea 2 mori și o făcae la Glogova, marele proprietar și negustor Ghiță
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
amplasării morilor , datorită posibilităților financiare reduse, a costului destul de ridicat al construcției unor astfel de instalații, numărul morilor și făcăilor, proprietate moșnenească era mic. În unele cazuri moșnenii proprietari de asemenea locuri se asociau cu proprietarii sau arendașii vecini, cu întreprinzători din alte părți, contribuind financiar și material la construirea în comun a unor mori, devenind coproprietari asupra acestora. În alte cazuri moșnenii închiriau locuri de moară, pecepând pentru aceasta un embatic anual ce constituia o sursă importantă de venituri 26
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
unor mori sistematice, cu aburi, după model austriac. Mutarea stabilimentelor austriece de transport pe Dunăre (DDSG) de la Schela Cladovei și Cerneți la Tr Severin , în 1852, dezvoltarea portului, șentierului naval și a cartierului nemțesc, în Tr Severin, au atras și întreprinzători din domeniul morăritului, panificației și industriei boierii 40, Între aceștia Conrad Graff( originar din ora;ul Ulm-Germania), despre care tradiția ( cuoscută și de Ion Ionescu de la Brad ) arată că avea moară plutitoare pe Dunăre, în locații succesive din sudul Ungariei
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
1854, de unde după marele îngheț al Dunării din 1857 Graff obține aprobarea autorităților române(pentru împământenire), cumpărând la Bistrița, cu 1100 galbeni moara marelui negustor și proprietar Nicolae Opran și s-a stabilit în Tr Severin, unde devine unul dintre întreprinzătorii și notabilitățile de frunte 41. În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea un grup de întreprinzători, în frunte cu frații Elias, angrosistul Sabetay, Terese V. Schwartz și alții, urmând exemplul de succes al morii Graff, au fondat la rândul
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
la Bistrița, cu 1100 galbeni moara marelui negustor și proprietar Nicolae Opran și s-a stabilit în Tr Severin, unde devine unul dintre întreprinzătorii și notabilitățile de frunte 41. În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea un grup de întreprinzători, în frunte cu frații Elias, angrosistul Sabetay, Terese V. Schwartz și alții, urmând exemplul de succes al morii Graff, au fondat la rândul lor o altă moară- Moara de Foc 42, în partea de est a Severinului între actualele străzi
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
căruia i-a ajuns cuțitul la os. E cert însă că prin comercializarea unui astfel de produs, absurd doar la prima vedere, se semnalizează lumii două lucruri: că există pe piață o cerere deloc neglijabilă pentru așa ceva, și că există întreprinzători cu morală îndoielnică, gata oricând să exploateze fără remușcări orice situație ce promite să devină o afacere profitabilă. Cine să-i judece pe cumpărătorii sau pe vânzătorii de iluzii, fie ele și sub forma unui set de (auto-) prim ajutor
MERE ŞI MITRALIERE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1446402559.html [Corola-blog/BlogPost/353286_a_354615]
-
pentru care este plătit de moșierul care stăpânește pământul. În comerț sau industrie, îndeletniciri specifice orașului, îndeplinirea unui job este legată de pregătirea unui loc de muncă. Un vânzător vinde mărfuri aflate în proprietatea stăpânului, din magazinul acestuia. Așadar un întreprinzător creează un magazin și îi umple rafturile cu mărfuri. Aceste mărfuri sunt vândute de către salariatul special angajat să o facă. Magazinul, mă refer la încăpere, mobilier și utilaj necesar, este în sine o bogăție imobiliară. Mărfurile din raft au o
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1416655862.html [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
îmbărbătez singura. Vom ieși noi din greu și din seceta pe care specialiștii o anunță cea mai grea din ultimii ani; ba cu ajutorul Caloianului, ba cu Paparudele. Folosind procesiunea Caloianului, vom dezvolta floricultura. Deviza primarilor va fi: „Localitatea, Caloianul și Întreprinzătorul floral”. Cum păpușa Caloian va trebui modelată din argilă, vom da de lucru și sculptorilor. „Paparudă rudă / vină de ne udă /................................................./ Cu ciubărul-bărul / peste tot poporul”. Folosind procesiunea paparudelor, vom impulsiona industria ciuberelor. Dacă fiecare primărie va achiziționa câte un
MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florica_bud_1478593275.html [Corola-blog/BlogPost/349684_a_351013]
-
rural. Practica antebelică s-a dovedit favorabilă mișcării de capital în economia rurală. Delimitarea în spațiul comunal a ceea ce va deveni Parcul agro-industrial, locul în care se vor amplasa și desfașura activități de tip industrial, Parcul fiind pus la dispoziția întreprinzătorilor, fiilor satului în special, care pot imagina activități foarte variate de prelucrare a produselor agricole la produse alimentare, activități de depozitare, sortare-ambalare și transportul produselor, servicii pentru agricultură, valorificarea unor deșeuri agricole, obținere de energie, prelucrare lemn, piatră, lucrări de
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_manea_corneliu_leu_si_tara_gheorghe_manea_1342861170.html [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]
-
de interese prin care putea fi rezolvată pozitiv pentru făptași o asemenea tentativă, depășește sfera politicului unde se pretinde că ar avea loc negocierea. Ea cuprinde juriști și oameni din administrația publică ce nu au voie să facă politică, cuprinde întreprinzători economici care nu dau doi bani pe politică, dacă nu le rentează, cuprinde miliardari care, țepari fiind, de multă vreme se consideră deasupra politicii și mai cuprinde chiar și o boierime scăpătată, dispusă să-și folosească numele spre a înnobila
FALSIFICATA NOŢIUNE A SUBSTANTIVELOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1417207997.html [Corola-blog/BlogPost/367798_a_369127]
-
au oprit direct la Deinos. Lume pestriță, nu prea aglomerat, au intrat, s-au uitat cum este aranjat clubul însă nu le-a plăcut muzica, așa că au plecat spre MAX. La Casa Sindicatelor, lumea întunericului prin zonă, tot felul de întreprinzători care pe șoptite te îmbiau cu de toate, țigări Marlboro, Kent, dolari, etc. Dacă te prindeau în plasă la schimbul valutar, te făceau ca la Nufărul, aveau un șmen de luai un pumn de hârtii fără valoare în schimbul mai multor
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393757269.html [Corola-blog/BlogPost/341309_a_342638]
-
fi plătită în produse cerealiere. Echipamentul furnizat urma să acopere necesarul mecanizat pentru aproximativ 350.000 de ha, inclusiv irigarea a 22% din această suprafață. Potențialul estimat: un milion de tone de cereale pe an la export. Profitul estimativ al întreprinzătorilor particulari români ce urmau să beneficieze de program: 300 de milioane de dolari. "Dar mirosul profitului se pare că a atras și muștele la oala de lapte", anticipa ziarul Ziua. "Americanii"lui Moses așteptau Guvernul Ciorbea ca pe pâinea caldă
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romanesti_cap_14.html [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
va trebui să-l achite Eximbank, care a garantat împrumutul, un cost suportat în ultimă instanță de către contribuabilul american." În loc de 1.000.000 de tone de porumb, pe câmpuri de abia s-au ițit 10.000. Cine sunt însă "marii întreprinzători"evrei? Aflăm tot din The New York Times: "Zeneca Inc", o companie de produse agricole din Wilmington, statul Delaware (stat paradis financiar în care, în S.U.A., sunt înființate firmele off-shore, adică adevărate cutii poștale; tot aici a fost înființată o firmă off-shore pentru
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romanesti_cap_14.html [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
de Zeneca, un comision de 800.000 de dolari plus un procentaj major din vânzarea combinelor. Numai din rmedierea vânzării combinelor, Transchem și Zeneca au scos din Ucraina un profit estimat la 10 milioane de dolari. Cum? Foarte simplu. "Marii întreprinzători"americani au vândut Ucrainei 200 de combine la prețul de 143.000 de dolari bucata. Dar Kaplan le-a cumpărat de la companiile specializate Deere & Co și chiar J.I. Case, cu 90.000 de dolari bucata! Declarația lui Kaplan: "Suntem în
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romanesti_cap_14.html [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
a costurilor administrative. Colaborarea proactivă dintre România și Diaspora înseamnă beneficii multiple pentru ambele părți prin promovarea imaginii și intereselor României peste hotare: 1. susținerea mass-mediei române din Diaspora 2. campanii în presa straină 3. promovarea intereselor economice ale micilor întreprinzători 4. reuniune anuală Diaspora 5. punerea în acord a realității din România cu Diaspora 6. facilități pentru românii care se întorc - scutirea de taxe pentru întreprinderile celor care se întorc Așadar, relația România-Diaspora are un specific ambivalent întrucât măsurile/inițiativele
INTERVIU CU DL. SENATOR CRISTIAN DAVID – INIŢIATORUL CONCURSULUI „ROMÂNIA MEA” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_dl_senator_cr_george_roca_1353714620.html [Corola-blog/BlogPost/364800_a_366129]
-
cinci miliardari, ci 30.000 de croitori buni, nu când va avea cinci baroni ai impexurilor agricole, ci doar când va avea o economie țărănească prosperă și 200 de soiuri de vin bun” (Ce-a mai rămas de apărat? Micul întreprinzător); - iluzia democrației imaculate: “După cum observa Victor Davis Hanson, sistemul actual are încă de dat un răspuns la întrebarea dacă democrația e posibilă în lipsa existenței unei clase de țărani, de fermieri, de yeomen, de răzeși, a căror independență economică și virtuți
A TREIA FORŢĂ – ROMÂNIA PROFUNDĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 by http://confluente.ro/A_treia_forta_romania_profunda.html [Corola-blog/BlogPost/344346_a_345675]
-
scade, deci poate și veniturile/profiturile din domeniul “fast-food” vor scădea...deci automat impozitele către stat vor scădea,sau se vor încerca diferite portițe pentru a se eschiva de la plata acestei taxe?care va fi câștigul? doar pierderea consumatorilor și întreprinzătorilor( doar un câștig pe termen scurt, la fel ca toate celelalte pentru a se mai câștigă câțiva bănuți la buget)... Dar observa cineva paradoxul?De curand accizele pentru produsele de lux scad (care oricum erau destinate celor cu venituri cel
Taxa pe fast-food by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82652_a_83977]
-
la mijlocul anilor ´80 era însurat și avea o fiică, trăind în orașul Novosibirsk, unde, la fel ca și mulți alți capitaliști ruși în devenire, a prins oportunitatea perestroykăi și a colapsului sistemului comunist pentru a se lansa în cariera de întreprinzător, astfel că, la sfârșitul anilor ´80 avea o flotă de vase marine care navigau pe apele râului Obi, la nord de Novosibirsk. În anul 1994 el pornește într-o expediție pe fluviul Obi, spre nord și întâlnește doi vârstnici care
VLADIMIR NICOLAEVICI MEGRE ŞI „CEDRII SUNĂTORI AI RUSIEI” de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1458808596.html [Corola-blog/BlogPost/366143_a_367472]
-
la munca salarială. E adevărat că este o altă formă de organizare, presupune asumarea unor riscuri. Dar putem să ne întrebăm cum de avem sute de mii de PFA-uri. Am spune la prima vedere că suntem o țară de întreprinzători. Avem 650.000 de companii, la care adăugăm 400.000-500.000 de PFA-uri. Adică peste un milion de întreprinzători la nivel național. Și oamenii preferă pe bună dreptate de multe ori să își constituie un PFA, decât să fie
Un angajat român lucrează 174 de zile pe an doar pentru a achita dările la stat. Cum citim topul poverii fiscale în Europa by https://republica.ro/un-angajat-roman-lucreaza-174-de-zile-pe-an-doar-pentru-a-achita-darile-la-stat-cum-citim-topul-poverii [Corola-blog/BlogPost/339061_a_340390]
-
întrebăm cum de avem sute de mii de PFA-uri. Am spune la prima vedere că suntem o țară de întreprinzători. Avem 650.000 de companii, la care adăugăm 400.000-500.000 de PFA-uri. Adică peste un milion de întreprinzători la nivel național. Și oamenii preferă pe bună dreptate de multe ori să își constituie un PFA, decât să fie salariați”, continuă șeful Consiliului Fiscal. „5 milioane de salariați asigură asistența socială pentru 18-20 de milioane. Nu prea se poate
Un angajat român lucrează 174 de zile pe an doar pentru a achita dările la stat. Cum citim topul poverii fiscale în Europa by https://republica.ro/un-angajat-roman-lucreaza-174-de-zile-pe-an-doar-pentru-a-achita-darile-la-stat-cum-citim-topul-poverii [Corola-blog/BlogPost/339061_a_340390]
-
UE! Așa cum ne-a adus Justiție, democrație, ne-a dat bani de ordinul miliardelor de euro, cu care am făcut canalizări, aducțiuni de apă, instalare de gaze naturale, stații de epurare, parcuri, șosele și autostrăzi, subvenționarea agriculturii și sprijinirea micilor întreprinzători. Bugetul aprobat de UE pentru România în exercițiul financiar 2007-2013 a fost de 35 de miliarde de euro, dar n-am fost în stare să-l cheltuim! Ințelegi, tu, cârcotașule? Cel pentru 2014-2020 este de 39 de miliarde de euro
TABLETA DE WEEKEND (159): CE NE-A ADUS UNIUNEA EUROPEANA !? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1469518890.html [Corola-blog/BlogPost/380126_a_381455]
-
desființat apriori un procedeu folosit în trecut de elevi: fițuica. Această fițuică este un mijloc perfect de fixare a cunoștințelor, nu neapărat pentru „reamintirea” lor pe furiș pe durata examinării. Astăzi fițuicile constituie un mijloc ilicit de îmbogățire ale unor întreprinzători care le distribuie în scopul furtului la examen. Profesorii ar trebui să stimuleze redactarea unor cât mai scurtă și edificatoare descrieri a temei tocmai predate. Elevul ar fi astfel obligat să „asculte” lecția predată nu să o scrie la dictare
CLASA 0 SAU VÂRSTA 0? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1438149476.html [Corola-blog/BlogPost/350370_a_351699]
-
1) Autor: Varvara Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 936 din 24 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Dr.Mite Măneanu, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) Cuvinte chee: morărit, moară, râșniță, Vestul Olteniei, întreprinzători în domeniul morăritului Morăritul, este printre cele mai vechi și mai importante meșteșuguri românești. În secolul al XIX-lea, o dată cu creșterea demografică și dezvoltarea orașelor sporesc cerințele de făină, astfel că apariția unui număr mai mare de instalații de morărit
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]