104 matches
-
în evidență două elemente definitorii pentru acesta: incompatibilitatea reală sau percepută a obiectivelor sau activităților părților implicate; interferența reală sau percepută a unei alte persoane (alt grup) în atingerea propriilor obiective sau în desfășurarea propriilor activități, deseori fiind suficientă doar întrezărirea potențialului de interferență. Se apreciază că existența sau perceperea incompatibilității sau interferenței între obiective sau activități nu sunt suficiente în definirea de către cele două părți a situației ca fiind conflictuală (cf. Keashly, 1997). Alte elemente considerate ca definitorii pentru conflict
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
rând, ele aduc dovada experimentală a postulatelor, pe care misticii din trecut le-au stabilit în mod intuitiv ca urmare a numeroaselor lor meditații, confirmând astfel exactitatea și temeiul Cunoașterii rosicruciene. În al treilea rând, ele anticipă viitorul și permit întrezărirea problemelor esențiale cărora umanitatea de mâine va trebui să le dea răspunsuri, dacă aceasta va dori să se ridice la un plan de conștiință superior și să acceadă la fericire. Trinitățile venerate de-a lungul mileniilor au diferite nivele de
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
pe care o ofer încep cu o aplicație asupra unei teme literare ce exprimă atitudinea romantică față de natură deoarece consider că romantismul reprezintă un precedent care prefigurează o asemenea raportare la natură. Prin aceasta vreau să arăt că este posibilă întrezărirea unei linii de continuitate între sensibilitatea romantică și ecologia profundă, ceea ce ar reduce din caracterul straniu al acesteia din urmă în raport cu tradiția culturală europeană. Ecologia profundă presupune o reconsiderare a presupozițiilor filosofice și duce în acest sens spre conturarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
răsăritean în 1953 (evoluția situației va duce finalmente, la înălțarea, în 1961, a Zidului Berlinului*), revoluția ungară din 1956, înăbușirea „Primăverii de la Pragă” din 1968, emergența Solidarność* în Polonia, în 1980. Comuniștii și Uniunea Europeană Dacă înfrângerea nazismului în 1945 permite întrezărirea unei construcții europene, comuniștii se opun cu fermitate acestei idei. începând din 1947, Kominform*, care nu regrupează decât PC europene, declanșează în mod deschis Războiul Rece combătând planul Marshall, ajutorul american adus refacerii economiilor europene distruse de război, și care
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
încadrează într-o imagine portretistică, deloc lipsită de utilitate pentru restul narațiunii, dar rămâne difuză și este amânată. Pe de altă parte. semnificatul imediat al enunțului este că Bond nu știe cine este viitorul său interlocutor. Asta înseamnă, pentru el, întrezărirea unei amenințări și identificarea ei. Barthes distribuie aceste unități funcționale, în două clase. Cele distribuționale, pe care le numește funcții, corespund funcțiilor lui Propp: „cumpărarea unui revolver are drept corespondent momentul în care va fi folosit...ridicarea receptorului are drept
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Părea să se fi retras discret, dar îl vedeam trăgând cu ochiul de după o stâncă, urmărind performanța lui Titus. Băiatul, desigur cu puțină ostentație, înota ca un delfin, grațios, jucăuș, o formă curbă fulgerând apa, săgetând-o alb, oferind subite întrezăriri de mâini și de călcâie, de umeri mobili, de fese palide, și o față udă, exuberantă, luminată de râs, încadrată de șuvițe ce atârnau ca ierburile de mare. Părul întunecat de apă își schimbase cu totul înfățișarea, devenise închis la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
și a ecourilor ei în lumea intelectuală europeană, impresionată de scriitorii cehi care munceau ca gunoieri, dar nu acceptau compromisul). Iubitul unei doamne mature o învață că se poate trăi liber fără a fi „mică la minte”. Numai că rezultatul întrezăririi libertății este destrămarea personalității într-o lume și ea agonică. Tema morală a existenței autentice din Îngereasa cu pălărie verde revine sub forma întrebării obsedante: „Câți oameni cumsecade ai văzut azi?” Rochia, o altă nuvelă, insistă pe monologul interior al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287707_a_289036]
-
categoriilor ființării, până la absorbția în neființă. Iar ultima noapte nu e cu adevărat pragul premergător al marii Zile a opta, limbul clar-obscur între părăsire și accedere, întunecare și iluminare?64 A fi în Ultimul - ca și cum n-ai fi - înseamnă deja întrezărire a Primului, primultimitatea unei prezențe de absență: un aproape-deja-și-nu- încă. De aceea, ajungerea până în adâncul sinelui implică premergerea 65, atingerea unui capăt viu, nu așezarea, nu rămânerea în odihna ajungerii. Ești preajma Non-Imaginii, în raza chipului Altuia răsărit în suflet
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sufletului; Popas în suflet, vol. Urcuș (1937), în op. cit., pp. 12, 26. 6 Ariadna (1944), vol. Veghe, în op. cit., p. 174. 7 CCXIII (59) (1956); CCXIV (60) (1956), în op. cit., pp. 311, 312. 8 CCV (51) (1955); Cuget profan, în Întrezăriri (1939), în op. cit., pp. 303, 68. 9 M-apropii de sfârșit, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 85. 10 Vol. Urcuș, în op. cit., pp. 44-45. 11 "Sunt ca un munte/ Muntele cel de sus,/ Am văi adânci, piscuri în cer,/ Flori
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Ariadna (1944), vol. Veghe, în op. cit., p. 174. 7 CCXIII (59) (1956); CCXIV (60) (1956), în op. cit., pp. 311, 312. 8 CCV (51) (1955); Cuget profan, în Întrezăriri (1939), în op. cit., pp. 303, 68. 9 M-apropii de sfârșit, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 85. 10 Vol. Urcuș, în op. cit., pp. 44-45. 11 "Sunt ca un munte/ Muntele cel de sus,/ Am văi adânci, piscuri în cer,/ Flori și pășuni,/ Peșteri negre cu văgăuni./ Prăpăstii cu moarte,/ Izvoare cu viață" (vol
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
la aceste realități tainice, așa cum o hartă arată linii în loc de munți reali ori ape și traduce în cifre cotele înălțimilor" (Vasile Voiculescu, Confesiunea unui scriitor și medic, în "Gândirea", anul XIV, nr. 8, octombrie 1935, p. 400). 13 Sibila, vol. Întrezăriri; Lauda, vol. Clepsidra; CLXV (11) (1955), în op. cit., pp. 95, 228, 263. 14 Clepsidra (1949); CLXXI (17) (1955), în op. cit., pp. 211, 269. 15 În zori, vol. Urcuș; Rugăciunea, vol. Întrezăriri; Se roagă iubita, vol. Urcuș, în op. cit., pp. 17
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nr. 8, octombrie 1935, p. 400). 13 Sibila, vol. Întrezăriri; Lauda, vol. Clepsidra; CLXV (11) (1955), în op. cit., pp. 95, 228, 263. 14 Clepsidra (1949); CLXXI (17) (1955), în op. cit., pp. 211, 269. 15 În zori, vol. Urcuș; Rugăciunea, vol. Întrezăriri; Se roagă iubita, vol. Urcuș, în op. cit., pp. 17, 94, 31. 16 CCXXXIII (79) (1957), în op. cit., p. 331. 17 Scenariu neoplatonic potrivit căruia "această conversie a sfârșitului către început face ca întregul ordin să fie unu, determinat, convergent spre
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fie unu, determinat, convergent spre el însuși, iar prin convergența sa să fie unitate revelatoare în multiplicitate" (Proclus, Elemente de teologie, prop. 146, Editura Herald, București, 2007, p. 133). 18 CCXXVIII (74) (1956), în op. cit., p. 326. 19 Fecioară, vol. Întrezăriri, în op. cit., p 78. "Adânc sub coaja îndârjitei humi,/ Ecou, îndată împietrit răspunde/ Conturul vag al unei alte lumi" (Michel-Angelo, 1948, vol. Veghe, în op. cit., p. 150). 20 CCXXII (68) (1956), în op. cit., p. 320. 21 Arhimede (1941), vol. Veghe
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cel care urcă "muntele de gând" al propriului Horeb pleacă în sine, se apleacă și se închină în căutarea revelării înaltului ce transpare prin "frunzarul rugului aprins". 23 Vis (1943), vol. Veghe, în op. cit., p. 152. 24 Marea biruință, vol. Întrezăriri; Comoara (1942), vol. Veghe, în op. cit., pp. 88, 126-127. 25 Te înalț, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 107. 26 Acolo unde norii (1943), vol. Veghe, în op. cit., p. 163. 27 Inscripție pe fântâna lui Narcis (1940), vol. Veghe, în op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și se închină în căutarea revelării înaltului ce transpare prin "frunzarul rugului aprins". 23 Vis (1943), vol. Veghe, în op. cit., p. 152. 24 Marea biruință, vol. Întrezăriri; Comoara (1942), vol. Veghe, în op. cit., pp. 88, 126-127. 25 Te înalț, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 107. 26 Acolo unde norii (1943), vol. Veghe, în op. cit., p. 163. 27 Inscripție pe fântâna lui Narcis (1940), vol. Veghe, în op. cit., p. 138. 28 Cupa; Dudul, vol. Întrezăriri, în op. cit., pp. 69, 71. 29 Acest
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pp. 88, 126-127. 25 Te înalț, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 107. 26 Acolo unde norii (1943), vol. Veghe, în op. cit., p. 163. 27 Inscripție pe fântâna lui Narcis (1940), vol. Veghe, în op. cit., p. 138. 28 Cupa; Dudul, vol. Întrezăriri, în op. cit., pp. 69, 71. 29 Acest revelator este însă de natură exterioară, un transcendent inaparent care își developează imaginea pe fondul cernit al lumii, el însuși rămânând nerevelat în sine, impregnare apofatică a chipului a cărui quidditate este voalată
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
prinse. Astfel misterioasa impregnare rămîne pururi negativă, sau se șterge" (Vasile Voiculescu, Confesiunea..., în op. cit., p. 403). 30 Floarea piscurilor (1949), vol. Veghe, în op. cit., p. 204. 31 Lunaticii (1942), vol. Veghe, în op. cit., p. 122. 32 Sonata morții, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 99. 33 Arhitectul, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 55. 34 CCX (56) (1956), în op. cit., p. 308. 35 CCVIII (54) (1955), în op. cit., p. 306. 36 Sonata iernii, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 98. 37 Mântuire, vol
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se șterge" (Vasile Voiculescu, Confesiunea..., în op. cit., p. 403). 30 Floarea piscurilor (1949), vol. Veghe, în op. cit., p. 204. 31 Lunaticii (1942), vol. Veghe, în op. cit., p. 122. 32 Sonata morții, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 99. 33 Arhitectul, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 55. 34 CCX (56) (1956), în op. cit., p. 308. 35 CCVIII (54) (1955), în op. cit., p. 306. 36 Sonata iernii, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 98. 37 Mântuire, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 87. 38 CXCVI (42
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
op. cit., p. 122. 32 Sonata morții, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 99. 33 Arhitectul, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 55. 34 CCX (56) (1956), în op. cit., p. 308. 35 CCVIII (54) (1955), în op. cit., p. 306. 36 Sonata iernii, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 98. 37 Mântuire, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 87. 38 CXCVI (42) (1955); Toiul primăverii, vol. Urcuș, în op. cit., pp. 294, 23. 39 "Încă o asemănare: când creanga se înfiripă din arbore, ea îi poartă numele și
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în op. cit., p. 99. 33 Arhitectul, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 55. 34 CCX (56) (1956), în op. cit., p. 308. 35 CCVIII (54) (1955), în op. cit., p. 306. 36 Sonata iernii, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 98. 37 Mântuire, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 87. 38 CXCVI (42) (1955); Toiul primăverii, vol. Urcuș, în op. cit., pp. 294, 23. 39 "Încă o asemănare: când creanga se înfiripă din arbore, ea îi poartă numele și ființa. Ceea ce iese rămâne înăuntru și ceea ce rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ființa. Ceea ce iese rămâne înăuntru și ceea ce rămâne înăuntru este ceea ce iese în afară. Astfel, ramura este propria ei expresie" (Meister Eckhart, Predica 16 a, în Cetățuia din suflet. Predici germane, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 113). 40 Pământească, vol. Întrezăriri; Țara (1943), vol. Veghe, în op. cit., pp. 90, 125. 41 Este totodată "tehnica" și calitatea esențială a credinței care "e la fel cu această nesfielnică predare în puterea apelor, de cufundare și menținere grație harului unei respirații tainice (s. n.), grație
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
clipă, de sus, ca să-l duci cu tine la fund...Credința e un instinct de ritm și orientare (s. n.) care nu se poate desșuruba în cuvinte ori cât de măestre" (Vasile Voiculescu, Confesiunea..., în op. cit., p. 400). 42 Androginul, vol. Întrezăriri; CCXVII (63) (1956), în op. cit., pp. 51, 315. 43 Prăpastie (1955), vol. Clepsidra; Doamne (1951), vol. Clepsidra; CLXXX (26) (1955), în op. cit., pp. 234, 216, 278. 44 CCX (56) (1956), în op. cit., p. 308. 45 Babel (1954), vol. Clepsidra, în
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Graalul, 1952, vol. Clepsidra, în op. cit., p. 225), "un potir de unde sug viața și strâng mir" (CLVIII, 4, 1954, în op. cit., p. 256). 49 CLXXI (17) (1955); CXCVIII (44) (1955), în op. cit., pp. 269, 296. 50 Zi de octombrie, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 115. 51 După ploaie, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 74. 52 "La cele două laturi de jos, pământești, le-aș zice dimensii pasionale - bucuria și durerea - la care se limitează materialismul, trebuie să adăogăm o a treia
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
potir de unde sug viața și strâng mir" (CLVIII, 4, 1954, în op. cit., p. 256). 49 CLXXI (17) (1955); CXCVIII (44) (1955), în op. cit., pp. 269, 296. 50 Zi de octombrie, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 115. 51 După ploaie, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 74. 52 "La cele două laturi de jos, pământești, le-aș zice dimensii pasionale - bucuria și durerea - la care se limitează materialismul, trebuie să adăogăm o a treia, înălțimea, dimensiunea spiritualității...Și transfigurându-ne să trecem în
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
1955), în op. cit., p. 289. 54 Soarele lăuntric este imaginea centrului supraființial care atrage la sine pe toate cele ce trebuie să se schimbe pentru a avea acces la cel neschimbător, la acest "rai de neclintită neființă" (Marea biruință, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 88). Precum binele plotinian, "trebuie, așadar, să rămână același, iar spre el să se întoarcă toate ființele, ca un cerc spre centrul din care pornesc toate razele. Și soarele este o imagine pentru el deoarece este ca
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]