1,080 matches
-
Îmi adună În pumni sufletul rătăcit de uimire? Plop am sa fiu Într-o altă viață. Cu sorcova voi veni la ușa ta, iubire ultimă, și-n crivățul inimii ghinda statorniciei voi pune. Imperiale veverițe Îmi vor sări pe umeri, Întristarea nuci și mere-mi va da! Ninge grav peste Întreaga rostire, lupii În haită m-or devora. Trupurile noastre - bezmetice umbre În somn, rătăcind prin paturi furate din cancerul vremii, ne vor striga pe nume! În bezna acestui urcuș către
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
mai drege puțin situația, dar se pare că a fost cam târziu. Acum stau și recitesc Întreaga corespondență on-line, ce s-a Întins pe mai bine de un an de zile, purtată cu acest admirabil călăuzitor de spirite literare... De la Întristare, empatie, până la infinită admirație și prețuire, retrăiesc fiecare senzație de atunci. Rostul acestui Întristător demers nu este unul de a completa cu Încă un titlu o biografie impresionantă, ci mai degrabă de a Înfățișa În câteva cuvinte o muncă de-
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
cu neputință să cadă cineva în mâinile duhului curviei dacă n a fost doborât mai întâi de lăcomia pântecelui. Mânia nu poate tulbura pe acel ce nu luptă pentru mâncări sau bani, sau slavă. Și nu putem scăpa de dracul întristării dacă nu ne-am lepădat de toate acestea. Nici de mândrie nu scăpăm, dacă nu ne eliberăm de iubirea de argint. Deci, e cu neputință să cădem în ispita vreunui drac, dacă nu suntem răniți mai întâi de acele căpetenii
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
în Filocalia, vol.IX, Edit. Institutului biblic, București, 1980, pp. 318-319. footnote>. De multe ori, diavolul, ne spune Petru Damaschinul, are obiceiul să atace sufletul cu ceea ce găsește în fața lui, fie cu bucurie și cu părere de sine, fie cu întristare și deznădejde, fie cu oboseală covârșitoare, fie cu desăvârșită nelucrare, fie cu lucruri și cugetări nelavreme și fără de folos, fie cu întunecime și ură nesocotită față de toate cele ce sunt<footnote Petru Damaschinul, op. cit., p. 204. footnote>. Sfântul Paisie Velicikovski
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
curvie; în vremea morții, deznădăjduire; în viețuire, urâciune; în cumpărare și vânzare, înșelăciune; în stăpânire, trufie; în supunere, neascultare; în judecăți, nedreptate. În toate a semănat neghină. La arătare, facere de răutăți. Neghină a semănat în veselia cea multă; întru întristarea cea pentru păcate, deznădăjduire. Pe acestea toate le-a semănat vrăjmașul, pentru ca prin mulțimea neghinelor să facă grâul netrebnic, să arate pământul nostru făcător de roade rele, să-l facă bun pentru călcarea fiarelor și a lighioanelor iadului și pentru ca
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Abia Întors de la Veneția, unde a fost invitat special cu spectacolul sau “VISUL”, Dan povestește despre frumosul oraș la care visează orice muritor, despre reprezentație, despre aplauze. Are însă și un motiv de supărare: “Simt deopotrivă o bucurie și o Întristare, spune Dan Puric, o lumină și o amărăciune. Bucuria aparține felului în care a fost primit “Visul” la Teatrul Goldani, bucuria de a prezenta celor de acolo acest spectacol și a le transmite mesajul nostru din suflet. Sală era plină
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
pp. 234-235. footnote>. Dezvoltând această idee, Sfântul Ioan Gură de Aur spune : „Chiar de am spune mii de vorbe, totuși nici un cuvânt nu ar putea înfățișa așa de bine plăcerea ce o simțim după fapta bună, cum și neplăcerea și întristarea după fapta rea, până ce nu facem una din două. Numai atunci vom simți veninul și amărăciunea răului, când mai întâi vom gusta dulceața virtuții. Acea amărăciune este dezgustătoare, grețoasă și de nesuferit, ceea ce nu pot tăgădui nici chiar cei ce
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Dumnezeu. Dacă nu ne curățim prin osteneli de bunăvoie, ne vin cele fără de voie, acestea fiind absolut necesare pentru purificarea noastră. „Dacă tot păcatul se face de dragul plăcerii spune Sfântul Maxim Mărturisitorul desființarea lui se face prin reaua pătimire și întristare fie de bună voie, fie fără de voie, prin pocăință sau prin vreo certare adusă de Providența dumnezeiască. Căci dacă ne-am judeca pe noi înșine, n-am fi judecați; iar judecați fiind de Domnul, ne pedepsim ca să nu fim osândiți
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
footnote>. Tot în acest sens, Cuviosul Nichita Stithatul adaugă: „...trebuie să curățim întinăciunea care a curs din păcatul trupului prin curgerea lacrimilor ființei noastre, ca trupul care l-a spurcat plăcerea prin curgerea firească să fie curățat iarăși de durerea întristării prin curgerea firească a lacrimilor; iar întunericul sufletului cel din amărăciunea mâniei, să-l alungăm prin lumina căinței, și prin dulceața dragostei de Dumnezeu să ne unim iarăși cu Cel de care ne-am înstrăinat prin acelea”<footnote Cuviosul Nichita
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
pomi ai raiului cunoscut cu mintea (inteligibil) sunt plăcerea și durerea. Dintre acestea, fiecare se împarte iarăși în două. Prima este fie din trebuință naturală și necesară, fie din voluptate și trecerea măsurii. A doua este fie din temere și întristare, fie din nevoințe și osteneli duhovnicești<footnote Ibidem, p. 324. footnote>. În această doctrină, Cuviosul Nichita Stithatul este tributar Sfântului Maxim Mărturisitorul<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, op. cit., p. 149. footnote>, de la care de fapt a și preluat-o. Cei doi
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
bună voie sunt trei: SĂNĂTATEA, BOGĂȚIA ȘI RENUMELE, așa și ale celor fără de voie sunt trei: PAGUBELE, BATJOCURILE ȘI BOLILE. Unora le sunt acestea spre zidire, iar altora spre surpare”. Ibidem, pag. 282 *** 3. „De suflet e legată POFTA și ÎNTRISTAREA; iar de trup e legată PLĂCEREA și DUREREA. Și pricina durerii este plăcerea; căci voind să fugim de simțirea apăsătoare a durerii, alergăm la plăcere. Iar a întristării e pofta. Omul virtuos are binele înlăuntrul inimii; Omul iubitor de slavă
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „CUGETĂRI FILOCALICE” [Corola-blog/BlogPost/93819_a_95111]
-
spre surpare”. Ibidem, pag. 282 *** 3. „De suflet e legată POFTA și ÎNTRISTAREA; iar de trup e legată PLĂCEREA și DUREREA. Și pricina durerii este plăcerea; căci voind să fugim de simțirea apăsătoare a durerii, alergăm la plăcere. Iar a întristării e pofta. Omul virtuos are binele înlăuntrul inimii; Omul iubitor de slavă deșartă are binele în cugetare. RĂUL, CEL VIRTUOS ȘI SÂRGUITOR ÎL ARE LA SUPRAFAȚĂ, PE CÂND IUBITORUL DE PLĂCERI, ÎL ARE ÎN ADÂNC. Ibidem pag. 283 P.S. Luați aminte
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „CUGETĂRI FILOCALICE” [Corola-blog/BlogPost/93819_a_95111]
-
să-și dividă: altoiul și sămânța astartee și sila grea de vierme și omidă. La capătul podului întinde mâna mireasa nopții despuindu-și lună furnică a pustiei și stăpâna pe ape și asinii mei și tună prin sânii/turlă sfânta întristare lângă mormântul de păstor și frate (nu-i Sulamita implorând a toate o linie de cer însoțitoare?) îi pun în palmă vorbe de țărână: - aproape zeii sunt de noi privește cum coace pânea vieții o bătrână la șaptezeci de verste
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
Gabriel Chifu Eu, nesfârșita întristare a inimii sale cel mai bine văd cu ochii aceștia ai mei care nu sunt ai mei, ci ai lui. cel mai bine merg cu picioarele acestea ale mele care nu sunt ale mele, ci ale lui și înaintează pe
POEZIE by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/13738_a_15063]
-
eu, partea lui agonica, el partea mea vie. sunt legat de el cu frânghii invizibile, nu mă lasă: el, aerostatul meu, mă trage după sine în văzduh pe mine, săculețul sau cu nisip, rucsacul sau cu nimicuri, pe mine, nesfârșita întristare a inimii sale. orașul meu acesta e orașul meu, numai al meu. casele, transparente, nu au uși și în fiecare dintre ele mă zăresc pe mine însumi. merg pe străzi și străzile sunt vii, își schimbă configurația, mă conduc mereu
POEZIE by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/13738_a_15063]
-
și cu respirația acestui poem. Și cu focul domol de pe coasta dealului unde am citit psalmi. Mai tîrziu, din jăratecul lui voi hrăni calul acela alb care mi te va aduce înapoi, acasă. Lacrima Prin lentina ei ce refracta fericita întristare De privești bine Iarba va fi nu numai iarba Ci și un lac cu ape catifelate Și stele. Iar aripa păsării va fi nu numai aripă Ci și evantai pictat cu scene din copilărie Și pasărea toată va fi nu
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
haios" și șugubăț, și oarecum într-o dungă. Putea fi și un text scris mai de mult. Să fie amuzant și neconformist, așa cum știa că-mi este felul... Știrea că Pavel avea să scrie despre mine am primit-o cu întristare. Nu pentru că n-aș fi fost cu el într-o relație amicală, ci pentru că socoteam că nu mă cunoaște decât foarte superficial și că a citit mult prea puține articole și lucrări scrise de mine, chiar și volumele mele masive
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
o ordine firească. Cu viața pierdem ultimul scrutin și rătăcind obnubilați ca-n transe, sperând în loteria altei șanse, ne ducem să murim câte puțin. Îngerii-ncep să plangă prin capele și de durere parcă-și ies din minți; de întristare că n-am fost cuminți aruncă după noi un pumn de stele. Cad Perseidele de parcă plouă în ritmul unui recviem celest, apoi se sting spre zori și-n cosmic gest lumina-și pierd în boabele de rouă. Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
în Univers o ordine firească.Cu viața pierdem ultimul scrutinși rătăcind obnubilați ca-n transe,sperând în loteria altei șanse,ne ducem să murim câte puțin.Îngerii-ncep să plangă prin capeleși de durere parcă-și ies din minți;de întristare că n-am fost cumințiaruncă după noi un pumn de stele.Cad Perseidele de parcă plouăîn ritmul unui recviem celest,apoi se sting spre zori și-n cosmic gestlumina-și pierd în boabele de rouă.... XXI. RUGĂ PENTRU IERTARE, de Elena Glodean
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
om spre desăvârșire, nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu (Iez. 23, 11). Astfel, în dragostea Sa pentru făptura omenească, hotărăște mijlocul de mântuire a acesteia, căci căderea în păcat a omului a umplut de întristare tot cerul. Dumnezeu, care știa din preștiința Lui că omul va cădea în neascultare, a prevăzut și mijloacele sfințitoare prin care acesta urma să se poată ridica din cădere și să nu rămână veșnic căzut. Sub îndrumarea Domnului, i s-
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
în ființa Sa; oricât ar avansa în cunoașterea Lui, ființa lui Dumnezeu îi rămâne nedescoperită, însă nu doar omului, ci și îngerilor. Tot ceea ce a dobândit sufletul stârnește „dorința de a cunoaște bunătățile superioare, dar pricinuiesc în suflet și o întristare, făcându-ne, într-un oarecare fel, să ne lipsim de nădejdea de a cuprinde cele necuprinse”<footnote Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, V, în PSB 29, p. 173. footnote>, căci, așa cum precizat și mai sus, Dumnezeu fiind infinit, este
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
a cuprinde cele necuprinse”<footnote Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, V, în PSB 29, p. 173. footnote>, căci, așa cum precizat și mai sus, Dumnezeu fiind infinit, este inaccesibil în ființa Sa. Iar „acestea sunt cele care ne duc la întristare, făcându-ne să deznădăjduim”<footnote Ibidem, P. G. XLIV, col. 860D; PSB 29, p. 174. footnote>. Există o tristețe a creaturii, care știe că nu-L va vedea niciodată în mod deplin pe Dumnezeu cum este în Sine: „Și în măsura în care
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
aceea Cuvântul fericește plânsul: nu pentru că îl socotește fericit în el însuși, ci pentru ceea ce vine din el” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, III, p. 355.), așa încât „nu plânsul îl laudă Cuvântul, ci cunoștința binelui, căreia îi urmează pătimirea întristării pentru motivul că nu mai are în viața de față ceea ce dorește” (Ibidem, p. 351); cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 613. footnote>. Trebuie remarcat faptul că, deși afirmăm importanța deosebită a epectazei în viața duhovnicească și că e o condiție
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
știe că, în unirea cu Dumnezeu, sufletul este tot mai nesătul și mai nesatisfăcut în dorința sa, pentru că Dumnezeu e infinit și îi rămâne totdeauna ca și prin iubire. inaccesibil în ființa Sa: „Acestea sunt cele ce ne duc la întristare, făcându-mă să deznădăjduiesc...”<footnote Idem, In Canticum canticorum, V, P. G. XLIV, col. 860D. footnote>. În opera Sfântului Grigorie, „filosofia devenirii și a dorinței”<footnote Aceasta este sintagma cu care von Balthasar a denumit conceptul de epectază. footnote> nu
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
mărturisi cîtorva din cei care avuseseră viziuni cu ea că moartea i se potrivea. - Orele de lucru sînt mai bune, zise ea, și nu trebuie să-ți faci griji pentru animale. Cînd i se înfățișă lui Bombur Yambarzal însă, toată întristarea i se întorsese. Bulbucatul waza se trezi în întuneric, îi văzu fața cu un singur dinte cum se apleacă spre el și simți adierea rece a morții pe obraz. - Dacă nu faci ceva cît se poate de repede, zise ea
Salman Rushdie Shalimar Clovnul by Dana Craciun () [Corola-journal/Journalistic/10108_a_11433]