661 matches
-
oamenii, în special față de credincioși. Fiu al lui Dumnezeu, credinciosul nu poate fi decât un milostiv, arătându-I Tatălui său adorarea și bunătatea sa. În Hristos, are sentimentele Mântuitorului și întruchipează modelul dragostei pe care o constituie viața lui Hristos Întrupat, Răstignit, Înălțat. Pătruns de Sfântul Duh, creștinul ia parte din plin și imediat la mila divină; aceasta-i conduce mintea și purtarea. Pentru că iubește, face voia lui Dumnezeu și agape-le înnăscut și imanent este singurul principiu al moralei sale
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
în formă omenească ceea ce vrea El să-i spună, și să vadă în forma în care văd ochii omenești voința Să dintr-un anumit moment. Ioan a fost proroc când Dumnezeu i-a spus cum va cunoaște pe Fiul Său întrupat, si a fost apostol când a văzut pe Duhul Sfânt pogorât peste Hristos și a auzit glasul Tatălui cu privire la El. Cum putea vorbi omenește Fiul lui Dumnezeu întrupat, așa și Tatăl Lui a putut „vorbi” sau face pe Ioan să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93782_a_95074]
-
proroc când Dumnezeu i-a spus cum va cunoaște pe Fiul Său întrupat, si a fost apostol când a văzut pe Duhul Sfânt pogorât peste Hristos și a auzit glasul Tatălui cu privire la El. Cum putea vorbi omenește Fiul lui Dumnezeu întrupat, așa și Tatăl Lui a putut „vorbi” sau face pe Ioan să-L audă vorbind. Se arată și în această că omul este după chipul lui Dumnezeu”. Misiunea Sfanțului Ioan Botezătorul Sfanțul Ioan Botezătorul a început să predice în al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93782_a_95074]
-
iubita mea, înainte să plece. Eu singur tăgăduiam. Mierea îi curgea musafirului meu de pe bărbie pe cearșaful imaculat al patului nupțial. Ne încleiasem. Am înțeles atunci că lupta se sfârșise, înainte de a se fi decis un învingător. În curte, lumina întrupată zăcea ca un hamlet fricos. Eu mă adăposteam în tranșeele nopții. E dragostea mea un osuar pentru combatanții lucizi. Poem de dragoste Și atunci, la ce bun să mă zbat, dacă ea e prinsă în odgonul liniștitoarelor obișnuințe casnice? Copioasă
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/13221_a_14546]
-
unul născut, care din Tatăl S-a născut, mai înainte de toți vecii. Lumină din lumina, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut, cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Mai înainte de a fi Cuvânt întrupat, Iisus Hristos a adus iudeilor și românilor un cuvant bine rostit. Adevăratul miracol mi se pare tocmai faptul că aceste cuvinte au rămas vii până în zilele noastre și îndrăznesc să cred că și asta face parte din misterul Învierii, pe
Puterea cuvintelor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82502_a_83827]
-
de Duhul Sfânt, Sfinții Apostoli au pornit să învețe de acum și să boteze, după porunca primită de aceștia pe Tabor (Matei 28, 20). Ei au propovăduit Evanghelia, convinși că Domnul era cu ei, așa cum le făgăduise[4]. Mântuitorul, Logosul întrupat, care își arăta lumii și mai înainte pedagogia Sa prin Lege și profeții, S-a făcut om pentru ca El Însuși să fie Profet și Dascăl între oameni. Datorită minunatelor mijloace educative întrebuințate de Mântuitorul, El a reușit să transforme pe
INIŢIEREA SFINŢILOR APOSTOLI CA PROPOVĂDUITORI AI CUVÂTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380799_a_382128]
-
ca "permanență a gândirii" sau, cum ar spune Mircea Eliade, ca simbol al accederii la "realitatea absolută". Ca de obicei, maestrul Niculescu atinge, prin maxima simplitate a mijloacelor componistice, zone ale celei mai înalte spiritualități, cuvintele fiind doar forma ei "întrupată". Întregul colectiv coral-orchestral și, deopotrivă, dirijorul Horia Andreescu au excelat în redarea esenței sacre a acestei veritabile capodopere.
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
comunicare între Dumnezeu și el și între el și semenii săi. Fiul veșnic al lui Dumnezeu S-a făcut om muritor, ca omului devenit din pricina păcatului muritor să-i dăruiască viața veșnică (Romani 6, 23). Centrul lucrării mântuitoare a Fiului întrupat se găsește în jertfa de răscumpărare a omului din robia păcatului și a morții, și de împăcare a omului cu Dumnezeu. Dacă plata păcatului săvârșit în om a fost moartea, prețul învierii lui a fost moartea Fiului lui Dumnezeu Cel
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
se găsește în jertfa de răscumpărare a omului din robia păcatului și a morții, și de împăcare a omului cu Dumnezeu. Dacă plata păcatului săvârșit în om a fost moartea, prețul învierii lui a fost moartea Fiului lui Dumnezeu Cel întrupat, și încă moarte pe cruce (Filipeni 2, 9) ca jertfă supremă de iubire (Ioan 3, 16). Moartea omului a însemnat înstrăinarea lui de Dumnezeu, iar moartea lui Hristos a însemnat reintrarea omului în comuniunea de iubire și de viață cu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
respins în unanimitate avortul, această atitudine fiind fundamentată pe mărturiile Sfintei Scripturi. În privința avortului, întreaga Biserică Ortodoxă a urmat dintotdeauna calea pe care a trasat-o Mântuitorul Hristos și Sfinții Părinți. Învățătura Bisericii este învățătura pe care Fiul lui Dumnezeu Întrupat a adus-o în lume. De aceea, Biserica, urmând învățăturii Mântuitorului și a Părinților Bisericii, apără valorile familiei creștine și dreptul la viață. Atât Biserica Ortodoxă, cât și Biserica Romano-Catolică, consideră avortul ca fiind o crimă. Astfel, teologia romano-catolică menționează
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
însuflețit-o Duhul. Acest fenomen pare a fi o caracteristică a apofaticismului gregorian, pe care l-am denumit „Logophasis”: în contextul uniunii apofatice, faptele și discursul miresei preiau puterea atrăgătoare și transformatoare a Cuvântului și devin un vehicul al dinamicii întrupate a Cuvântului<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage: The Education of Desire in the Homilies of The Song of Songs” ..., p. 517. footnote>. În orice întâlnire apofatică din In Canticum canticorum, Sfântul Grigorie subliniază, uneori destul de subtil, modul în
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
vol. 29, p. 194. footnote>. Prin cuvântul primit direct de la cineva și nu prin altul primim și puterea și simțirea legată de acel cuvânt, de cuvântul lui. Cu atât mai mult, când primim cuvântul direct de la Fiul lui Dumnezeu cel Întrupat, primim ceva din simțirea și din puterea Lui, îndreptate spre noi, primim pe Duhul Lui cel Sfânt. În cuvântul Lui e prezent Cuvântul dumnezeiesc ca ipostas întrupat plin de iubire față de noi și de putere dumnezeiască. Nu mai auzim numai
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Cu atât mai mult, când primim cuvântul direct de la Fiul lui Dumnezeu cel Întrupat, primim ceva din simțirea și din puterea Lui, îndreptate spre noi, primim pe Duhul Lui cel Sfânt. În cuvântul Lui e prezent Cuvântul dumnezeiesc ca ipostas întrupat plin de iubire față de noi și de putere dumnezeiască. Nu mai auzim numai un glas, care ne cheamă, nelegat de Persoana de unde pornește, ci vedem spiritual fața Celui ce ne vorbește, simțind prezența Lui. Îl simțim pentru că este și sălășluiește
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ce-L caută și nădăjduiesc întru numele Lui. Iar dacă vrem să descoperim măsura cea mai înaltă a bunătății lui Dumnezeu față de noi, Sfântul Ierarh Nicolae ne îndeamnă să-L căutăm pe Mântuitorul Iisus Hristos, care nu este decât bunătatea întrupată a lui Dumnezeu pe pământ. „Când s-a arătat bunătatea lui Dumnezeu și dragostea Lui de oameni, El ne-a mântuit nu pentru faptele făcute de noi întru dreptate, ci pentru îndurarea Lui“ (Tit 3, 4-5). Iisus este adâncul milostivirii
Agenda2004-49-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283135_a_284464]
-
rugăciunii și a postului lor, li s-a descoperit cuvântul lui Dumnezeu. Moise l-a primit scris pe Tablele Legii. A primit cele zece porunci (Decalogul) pe Muntele Sinai. Pe Muntele Taborului ni se descoperă nouă, creștinilor, Cuvântul lui Dumnezeu întrupat, coborât pe pământ să ne răscumpere și să facă din noi un neam nou, un nou Israel, un popor al lui Dumnezeu. Moise și Ilie, apărând atunci când Iisus s-a schimbat la față, vorbeau cu El despre patimile Lui, despre
Agenda2004-31-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282723_a_284052]
-
sine doritor Ca daimonul din increatul Dor Femeia știe, carnea ei se zbate Pe-atlazuri de dorință și păcate... Gelos pe cheruvimi eu te voi scoate Din zăbrelitul paradis, ghimpat Că trandafirii-n brize rourate Mi-s Cântecul și Verbul întrupat. Tu, adormită-n veacul de stihie, Te vei trez, să-mi fii iubire numai mie, Fecioara, maica lumilor, Mărie. Alex către Eugen: În drumul lung spre Tirana, așa cum ți-am mai spus, am cântat, am glumit, am povestit, am râs
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
imponderabilității și hieratismului absolut, unde insul contemplă geometria formelor pure, iar istoria își urmează cursul că istorie a non-evenimentului. Toată această lume "salvată" este un ansamblu de generaluri fantomatice care împrumuta în mod straniu chipul lui Don Quijote, chip de lege întrupata cu tot dinadinsul. Nu întîmplător obsesia noiciană a formelor pure și a geometrizării, a prevalentei posibilului asupra realului, avea să-și găsească în ochii lui Nicolae Steinhardt expresia caricaturala sub forma "filozofiei non-mîncării". Să-l ascultăm pe acesta din urmă
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
și nicidecum istorică sau sociologică, hărăzita a ne revelă "sentimentalitatea" proprie operelor de artă. Patru sînt principalele acte de disociere a esteticului de contextul sau cultural, pe care le reclamă teoreticianul nostru. Mai întîi confuzia dintre estetic și terapeutică medicală, întrupata de teoria, faimoasa în epoca, a lui Max Nordau, asupra fiziologiei geniului și talentului, considerată că tipologie de "degenerați", ca și de teza "refulării psihice" a lui Freud (această din urmă consemnata doar într-o scurtă glosa). În al doilea
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
trec pe străzi auzind lătratul mineral/ al pulberii/ și n-am scris nici azi versul acela tulburător/ cu care să sugrum lupoaica din ochii femeii/ ah, viață de fiară" (Generalul armatei moarte). "Scrisul agonic" se vrea autarhic ca orice demonie întrupată: "Scrisul agonic nu fotografiază,/ nu ia pe cîntar textele celorlalți/ poeți, nu primește cu chirie/ referințele critice.// Cel mai adesea/ apără înnoptarea de noapte" (Scrisul agonic). Această scriitură își cultivă imperfecțiunea (alt semn al sfidării), voindu-se călăuza sufletelor în
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
conștiinței de sine că relație etică provine din iudaism, căci, spre deosebire de acea filozofie sau de religia care anunța, cu vorbele lui Plotin, ca "sufletul nu va merge spre altceva decît spre sine, și către sine", iudaismul pledează pentru o transcedentă întrupata, dacă pot folosi expresia, ca relație cu un Celălalt fără de care "eul se află într-o stare de sfîșiere și de dezechilibru", și fără de care nu poate ajunge la Dumnezeu. Lévinas scrie pagini uluitoare despre iubire, despre femeie, despre felul
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
buf, poetul face și desface, cu degete experte, o poezie a poeziei: "creșteau cuvinte din mine. spiritul este un piept brăzdat. ce faci aici, în mijlocul parfumului. ce, ești cal de biserică, ești codex scris cu încetul. am spus un cuvînt întrupat" (ibidem). Ca și: "și atunci murii lepădat de cuvinte, nemaireușind să ies din citit, sub o religioasă ploaie" (dependența de alfabet). Ca și: "buzele ei sînt ca pulpele strugurelui iar mustul lor este semantic" (mișcarea buzelor). Ermetismului i se dedică
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
trupul Său preacurat, pe care l-a luat din trupul neprihănit al preacuratei Născătoarei de Dumnezeu. Și mâncând acest trup al Lui, fiecare din noi, cei credincioși, care Îl mâncăm cu vrednicie, Îl avem Întreg În noi pe Dumnezeu Cel Întrupat, pe Însuși Fiul lui Dumnezeu și Fiul Preacuratei Fecioare Maria, Care șade de-a dreapta lui Dumnezeu și Tatăl<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, op. cit., p. 144 footnote>. Din sfinți nu ia trup, ci le Împărtășește lor trupul Său Îndumnezeit. Deci
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
Tine, cei mântuiți prin Tine, Fecioară curată, mărindu-Te Împreună cetele netrupești, pentru că: Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putință oamenilor, spre care nu cuteză a căuta cetele Îngerești; iar prin Tine, Preacurată, S-a arătat oamenilor Cuvântul Întrupat, pe Care mărindu-L Împreună cu oștile Îngerești, pe Tine te mărim... Născătoare de Dumnezeu, tu ești viața cea adevărată, care ai odrăslit rodul vieții, singur Născătoare de Dumnezeu, ceea ce ești mai cinstită decât Heruvimii...”<footnote Ibidem, p. 95 footnote>. Precum
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
decât carne de rugăciune”<footnote Ieroschim. Daniil Sandu Tudor, Dumnezeu-Dragoste, Editura “Christiana”, București, 2000, p. 224 footnote>. Același autor, În „Imnul acatist la Rugul Aprins”, scrie: „Cine este Aceasta, ca zorile de albă și curată? E Împărăteasa rugăciunii, e rugăciunea Întrupată. Stăpână Porfirogenetă și Doamnă a dimineții, Logodnica Mântuitorului, Preschimbător al vieții, spre Tine, noi alergăm, arși, mistuiți de dor! Ia-ne și pe noi părtași ai sfântului munte Tabor și fă-Te și nouă umbră și rouă... ca să-ți strigăm
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
p. 24, 36 footnote>. Maica Domnului s-a consacrat de la Început lui Dumnezeu pe care nu-L vedea și Căruia Îi vorbea numai În rugăciune, se consacrase unui templu pământesc și trecător, templul din Ierusalim, apoi se va consacra Dumnezeului Întrupat, Fiului lui Dumnezeu devenit și Fiul ei. Ea L-a iubit pe Mântuitorul Înainte de a-L iubi cineva dintre oameni și nimeni dintre oameni nu L-a iubit așa de mult ca ea. Ea a fost pentru toți sfinții model
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]