88 matches
-
disperării, la Filiala Uniunii Scriitorilor din Cluj Napoca, text publicat în Răsunetul Bistrița.) - ,, ... Melania Cuc este un scriitor”.( Gheorghe Grigurcu, în prezentarea pe care i-o face pentru primirea în Uniunea Scriitorilor din România.) - ,,Exact cum se întâmplă cu cu umbrele învârtite ale lutului în rotire, cuvintele îi vin de peste tot, se ating de toate cele ale universului deținut la ,,degetul mic,, și pus pe lut, dar apoi se restrâng, se referaă la sine, la partea poetica a autoarei, lăsând o serie
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
metru lățime și tot un metru adâncime. La un capăt se săpa vatra pe care se așeza căldarea. Sub căldare firește se făcea focul. La capătul opus căldării se modelau scări tot de pământ, pe care stătea omul. Sistemul de învârtit era format dintr-un X de lemn care era fixat pe fundul căldării de un fus mai gros tot din lemn și mai înalt decât căldarea. Lateral pe el se prindea o pârghie, care era manevrată de către proprietarul prunelor, vecinii
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
numai 12 copii și 9 adulți, printre care și domnul Frandeș Ioan care a cântat la fluier de la vârsta de 5 ani și face parte din prima generație de fluierași. Repertoriul lor este compus din cântece vechi, majoritatea doine și învârtite: „Doina Hodacului”, „Doina bicăștenilor”, „Doina lui Ghica de pe Grui”, „Învârtita lui Cula”, „Hodășeanca”, „A lui Zdup”, „De-a lungul”. Un cântec drag inimii lor și spectatorilor este și „Crești pădure și te-ndeasă” pe care îl reproducem cu ajutorul lui Dan Ioan
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
văile și pădurea, departe, în toate zările, iar nori mari și tulburi să se îngrămădească pe spinările neguroase ale dealurilor. Baierele ninsorilor să se dezlege, să ningă întâi cu fulgi mici, apoi cu fulgi din ce în ce mai mari, într-un dans desăvârșit, învârtit, vânturând vijelios. Fulgii de zăpadă să năpădească pământul, coborând mari din cerul cenușiu, fâlfâind în taină ca niște păsări misterioase, acoperind totul deopotrivă, potecile, copacii și pădurile. Să ningă astfel trei zile neîntrerupt, până să se așeze peste tot grămezi
CUM SĂ FIE ZĂPADA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347697_a_349026]
-
indemnizații de pensionari, membri ai USR, indemnizații care sunt exprimate de un procent de 50% din fiecare pensie. S-a ajuns astfel în situația de a fi plătite sume fabuloase, din banii publici, în fiecare lună, de atâția ani, unor învârtiți grafomani, megalomani, în dezinteresul total față de susținerea reală a actului creator. Subliniez că această lege funcționează de ani buni, dar că ea poate fi atacată oricând de acum înainte. Verificarea dosarelor unor așa ziși scriitori, membri ai USR, va evidenția
COMUNICAT de HORIA MUNTENUS în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368985_a_370314]
-
oarecare doză de autoironie. “Punct și de la capăt! “Cu prezumția de nevinovăție / fluturând dezinvoltă la gât / mototolesc ziua / o arunc pe sub mână / direct în recycle bin. / Până mâine seară / când o să driblez iar / cu decorul de kitsch-uri / printre cuvinte învârtite / și satisfacții grosolan pastișate / las timpul să mă aibă cum vrea”. Radu Andrei Popa - poetul care “mușcă dorul / din colțul de mâine” - constată că “Lacrimile miros a singurătate”, că “Străzile sunt gutui necoapte”, un “Peisaj cu moartea pe umeri”, și
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
a fi”; ș.a. În oglinda de sine, poeta se privește atent și caută să se recunoască: “caut un nume zilei de mâine: copil desculț în lumea de cuvinte / cu inima de mână rătăcesc / spre mâine / o poartă / un zid / morișcă învârtită / de fluturi orbi / las teama să se zbată în ochiul nopții / bat la porți de stele / îmi tac singurătățile / să ascult un țârâit de greieri”. Iată ce frumos se autodefinește: copil desculț în lumea de cuvinte! De fapt, în această
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
mai marii lumii stau la mese ovale și ne trag la sorți mai micii își lucesc ochii avizi frecându-și palmele lucioase și moi (nu știu ce mi-ai turnat în pahar) pe masă zarurile mici și iscoditoare așteaptă să fie măsluite, învârtite și aruncate cuvinte nerostite foșnesc surd cu zgomot de cărți făcute (are un gust dulce amărui și mătăsos) ochii noștri și-au construit o rețea personală de fluiditate fierbinte și își negociază erotic așii (Martini?) tu îți sorbi enervant de
POKER de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359026_a_360355]
-
ca niște suspine...și alintări...în acompaniament de viori, clarinete și chitare...cu plânset de corzi, cu țipăt de note curgând speriate, în suspin de clarinet și gemet de chitară...Dar jocurile?..hore și sârbe, bătute și săltate, lente și învârtite, în unduiri de șolduri și frângeri de trupuri, tropote și zvâcniri de corpuri în revărsarea tainicelor dorințe, iureș năprasnic de trupuri în salturi amețitoare, ritmuri de șolduri în ropot de tobe, cu chemări ascunse, misterioase...toate...toate, exprimând tainica vrajă
MĂRŢIŞOR-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359044_a_360373]
-
de partea lui. Îl lua cu leșin „domnesc” numai când mintea-i zornăia ideea uneltirii pusă-n născoceală, darmite-n lucrare împlinită - Ceva s-a schimbat și nu'șce, vere Niță. O simt și să zic așa, nu sunt un învârtit să nu văz că ulicioara de sub tălpi nu mai șovăie la-naintare, pasul e mai ușor, ceva mai sigur și nepoticnit. - Vere, tre'să ai orbu găinii și inimă de pitpalac ușuit și rebegit ca să nu recunoști că ideile vin
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
mai marii lumii stau la mese ovale și ne trag la sorți mai micii își lucesc ochii avizi frecându-și palmele lucioase și moi (nu știu ce mi-ai turnat în pahar) pe masă zarurile mici și iscoditoare așteaptă să fie măsluite, învârtite și aruncate cuvinte nerostite foșnesc surd cu zgomot de cărți făcute (are un gust dulce amărui și mătăsos) ochii noștri și-au construit o rețea personală de fluiditate fierbinte ... Citește mai mult mai marii lumiistau la mese ovaleși ne trag
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
5. Din atârnat, menținerea picioarelor întinse la orizontală (sec) 10 12 11 13 12 14 13 15 14 16 15 17 16 18 17 19 18 20 19 21 ... B. PROBE SPECIFICE 3 dansuri populare, executate cu partener imaginar: Jiana, învârtită, Hațegana. Se acordă 3 puncte pentru execuția corectă a fiecărui dans. Un punct se acordă din oficiu. Se acordă puncte întregi. Totalul punctelor acordate la cele 3 dansuri reprezintă nota la probele specifice. ... DANS SPORTIV A. PROBE ȘI NORME PENTRU
ANEXE din 31 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274285]
-
aducă un pumn de perle negre, un pumn de perle albe și două stele de mare. Le amestecă cu unul dintre degetele ei lungi și noduroase, apoi suflă asupra lor un nor de nisip, acoperindu-le vederii celor prezenți. - Acum... Învârtite, răsucite, împletite, desfăcute, chiar așa, pe nevăzute, arătați-mi locul unde, căutatul se ascunde. La cuvintele bătrânei, nisipul se împrăștie în apă, perlele albe se înșirară una după alta printre cele negre, construind împreună cu stelele de mare o schiță pe
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
și ușurele/ Îmi ziceam că-s toboșar/ Și-ncropeam ritmuri cu ele. „În vacanță la bunici” „Buni, ce faci de mâncare/ Astăzi pentru prânzul mare/ O zeamă de baraboi/ Cum se face pe la noi”. „Prâsnelul” „Sfâr...prâsnel nepotolit/ De bunicul învârtit/ Să-i distrez pe nepoți/ Se-adunară-n juru-i toți”. „Vroia să știe” „Toți am fost copii odată/ Și-am făcut mici prostioare/ Știm că-n perioada dată/ Nu suntem îngeri sub soare”. În concluzie: Bunicii, împreună cu părinții sunt cei care contribuie
NEPOŢEII, ÎN SCRIERILE BUNICILOR POETI CONSACRAŢI de FLOAREA PLEŞ în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374868_a_376197]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > CURCUBEIE ÎNVÂRTITE PE SUFLET Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 662 din 23 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului Revărsări de priviri rătăcite în ploaie presar lacrimi din ochii reci ce-și plâng păcatul ating palme ce curg în setea lor spre
CURCUBEIE ÎNVÂRTITE PE SUFLET de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346355_a_347684]
-
la Pădureni este acel gospodar. Domnul Primar a întins masa ospitalității și a generozității, la o ciorbă de văcuță fierbinte, cu ardei prichindei, câte o friptură de pasăre cu cartof natur și murături asortate și nu putea lipsi nici plăcinta învârtită coaptă la cuptor cu lemne, toate stropite cu țuică bogată-n grade și un vin curat de podgorii. Vă mulțumesc din tot sufletul, Domnule Primar Temistocle DIACONU! Iași, 11.11.2014 Olguța Luncașu Trifan Referință Bibliografică: CRONICA LA PROPRIA LANSARE
CRONICA LA PROPRIA LANSARE DE CARTE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371655_a_372984]
-
lui, stropiseră cu sângele lor pământul acesta de la Stalingrad până la Berlin. Fratele lui, fără să vrea să-l jignească, remarca atunci că „după cum știe toată lumea”, artileria era zeița războiului modern. Puțin câte puțin, cei din artilerie se vedeau tratați ca învârtiți, iar infanteria, din cauza noroiului de pe drumurile de război, devenea „infecteria”. În momentele acelea, prietenul lor cel mai bun, fost pilot pe avion de vânătoare, intervenea cu argumentele lui și conversația intra într-un picaj foarte periculos. Și nu cântăriseră încă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
temperatură preferă hainele strâmte/presiunea f. Vestibular : pare să îi fie teamă de înălțime pare să îi fie teamă de montaigne-rousse evită activitățile de balansare i se face rău ușor atunci când călătorește evită sporturile caută mișcare precum balansat, legănat sau învârtit se izbește mereu de obiecte este mereu „pe punctul de a pleca” nu îi este teamă de montaigne-rousse/înălțimi nivel neobișnuit de activitate g. Proprioceptiv : stabilitate scăzută a poziției corpului control motric scăzut obosește ușor se apleacă atunci când are de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pune un picior peste celălalt. Grégoire numai din când în când spunea câte o vorbă: "Fantastic!" "Năprasnic!" "Bombastic!" Își întărea astfel moliciunea galbenă prin cuvinte energice. Am plecat cu frică să nu strivesc păsările și oamenii, amețit, învîrtindu-mă pe scara învîrtită, pe când, pe deasupra capului meu, reîncepuseră conversațiile dintre pod și pivniță. În poartă, Irina îmi spuse: "A apărut luna!" Vorba mi se păru fără nici o noimă. Irina vorbea deseori de rudele ei și totdeauna le critica sau se amuza pe socoteala
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
continuă dialogul cu nostalgia. De Oxford nu a auzit, de înjurat public își înjură, ca de obicei, rudele și vecinii, pe bodegă nu scrie Quattro Stagioni, tocana își păstrează aceiași parametri, în partide îi vede mai ales pe gură-mare și învârtiți (categoria celor care l-a băgat în colhoz, da’ vorbind acum o neotablă despre integrarea europeană, eventual cu o cabală mai școlită), pe polițai nu-l vede, necum să-l reclame. În schimb, într-adevăr, el devine telepopor. Mircea, te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Marcela Lunacearschi ar fi putut să-mi spună ce doream să aflu, dar pe cine să întrebi, pe care dintre ei? Voi care-ați străbătut două războaie, ploi, ninsori, oameni v-au trecut prin față, nesfârșiți, defilând, drumuri intersectate, amestecați, învârtiți, zeci de mii, ca la roțile bâlciului, voi trebuie să știți ceva, nu degeaba sunteți părinți. Care înșivă v-ați iubit. Trebuie să știți. Cum v-ați întâlnit? de ce v-ați iubit? Ce-ați simțit în clipa aceea definitivă? Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
împrăștia o putoare insuportabilă, odată ce sesiza că o discuție trenează, e inutilă ori de umplutură, salvând astfel timp prețios. Tot lui îi aparținea paternitatea jocului Xantipol, pentru relaxarea bibliotecarilor. Doi cilindri magnetici încapsulați în plastic se fugăreau pe o tăviță învârtită manual. Făceai pariu că la a treizecea tură se inversează ordinea pentru a cincisprezecea oară și câștigai. Pusese la punct și o cutie chirurgicală micuță, Hypercrat, cam de două palme, care făcea operații instant. O puneai în locul unde simțeai durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]
-
cerul fără nori frunze aprinse de trestie. Când se apucă să frământe, se auziră huruituri Îndepărtate de furtună sălbatică. Cerul porni să se miște și să-și schimbe culoarea. Pe măsură ce Tușa Își Întețea truda, toate se dezghiocară din locurile lor, Învârtite ca aluatul din căpistere. Pământul se văluri, Își Încrâncenă scoarța, repezi copacii cu vârfurile În jos și, În rădăcinile din care curgea țărâna, aruncă spice de grâu și buruieni la un loc. Apa Dunării se ridică și ea peste Coastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ca pietroiul, pe rotule, străbătut de spasme! În spatele său, baba cea hoțoaică și huiduită toacă din buze repede-repede, boscorodind numai ea știe ce. De sub tron, cei patru motani se aruncă asupra ei înverșunați, dărăcindu-i abaua broboadei și a fustelor învârtite, cu ghearele lor sâmcelate, de oțel! Zât, de-aici, pe pustii, scârbele dracului! țâșnește Fratele de după scaun, proiectând la nimereală câteva șuturi, în direcția fundurilor blănoase. Cărați-vă-n târla cui v-a zămislit! Pe ușă, se avântă ca eretele
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
să-ți meargă nainte, trage-l de coadă ! Ăsta-al meu tot făcea semne că l-a vândut, că l-a dat, rusu nimic ! Rusu știa una și bună, davai ceas ! Și cu pistolu !... Io dă i, că sucită, că învârtită, dă-i la rusnac să bea, învârte-te pe lângă el, dă-i cu șosele, dă-i cu momele, rusnacu o ținea pe-a lui ! Davai ceas ! Și ce să vezi ? Apare doi, și cu tartoru lor, și cu puști, cu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]