87 matches
-
470 din 14 martie 1945 „Despre măsurile de ajutorare a școlilor din R.S.S.M.”, Sovietul Comisarilor Poporului din R.S.S.M. prin Hotărârea sa nr. 532 din 12 iunie 1945 a deschis în orașul Bălți un Institut învățătoresc. La momentul înființării sale, Institutul învățătoresc era amplasat într-un singur bloc de studii al clădirii fostului Liceu de fete „Domnița Ileana” (actualul bloc de studii nr.1 de pe strada Pușkin), având un contigent de numai 120 de persoane . La institut activau două facultăți: Istorie și
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți () [Corola-website/Science/316788_a_318117]
-
de numai 120 de persoane . La institut activau două facultăți: Istorie și Filologie, Științe ale naturii și Geografie, având un efectiv de 120 de studenți și 13 lectori . Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al R.S.S.M.din 13 august 1953, Institutul învățătoresc din Bălți este reorganizat în Institut Pedagogic. Concomitent se creează facultățile de Filologie, Fizică și informatică și Limbi străine. În anul 1959, Institutului Pedagogic din Bălți i se conferă prin Hotărârea Consiliului de Miniștri din 24 aprilie numele de „Alecu
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți () [Corola-website/Science/316788_a_318117]
-
decernate 11 premii prestigiose. Autor al Albumului de romanțe "Te duci tinerețe, te duci". Raisa Lozan (n. 29 noiemb. 1927) a fost un eminent om de cultură și un pedagog prin vocație. A absolvit liceul românesc. A activat la Institutul Învățătoresc din Soroca, la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Pedagogice, metodist și inspector la Ministerul Învățămîntului. Eleonora Sîtnic (n. 9. sept. 1943) vine din familie de răzeși. După primele studii în s. natal absolvește șc. medie mold. nr. 1 din Soroca
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
școlii. În document se arată că „în parohia Barei este Casa de școală edificată din pământ, ca în câmpia [Ardealului], însă prin vărsarea apei pe ploaie, un perete a căzut. Casa s-a început a se ridica în 1864 [...] Leafa învățătorească încă nu e fixată, ci numai cum au promis poporul de bună voie a se plăti de la el în suma de 60 fl. Valută actuală și 30 mierțe bucate”. Biserica din Bărăi, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
fel și feciorul Pălămarului Nicolae Pranițchii. La 1 octombrie 1871 în casa învățătorului Nicov Ion Vasile a fost deschisă școala profesională norodnică. La 1 august 1879 învățătorul școlii mici din sat Feropont Lujanschi a fost trimis la învățătură la seminarul învățătoresc din Bairansc, primind bursă de la acest seminar. Aici la Alcedar în 1886 s-a născut Ion Stoianu, fiu de țăran, care în 1907 a intrat la Universitatea din Novorosiisk, absolvind facultatea de juridică. În 1890 clădirea școlii profesionale s-a
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
și reorganizarea învățământului în școlile confesionale greco-catolice și în special a celor de pe teritoriul fostului Regiment I grăniceresc român, în care scop la cererea Blajului, întocmește un proiect de programă analitică pentru acestea, care s-a discutat cu prilejul conferințelor învățătorești din vara anului 1864. Considerat drept ""un bărbat încărunțit în cariera învățătorească și rutinat în ramurile științei pedagogice"" el a făcut parte și din primul Comitet administrativ al Fondului școlastic al fostului Regiment grăniceresc român, militând totodată la forurile superioare
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
de pe teritoriul fostului Regiment I grăniceresc român, în care scop la cererea Blajului, întocmește un proiect de programă analitică pentru acestea, care s-a discutat cu prilejul conferințelor învățătorești din vara anului 1864. Considerat drept ""un bărbat încărunțit în cariera învățătorească și rutinat în ramurile științei pedagogice"" el a făcut parte și din primul Comitet administrativ al Fondului școlastic al fostului Regiment grăniceresc român, militând totodată la forurile superioare bisericești blăjene pentru redeschiderea Preparandiei din Orlat. A murit la 62 de
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
și specialitatea studiată. La colegiile bălțene învață aproximativ 3,5 mii de studenți, dintre care 35% - în bază de contract. La Bălți își desfășoară activitatea 3 instituții de învățământ superior: Universitatea de Stat Alecu Russo (fondată în 1945 ca Institut învățătoresc), Institutul Nistrean de Economie și Drept, filiala Institutului Baltic de Ecologie, Politică și Drept (din Sankt-Petersburg) și centrul de instruire al filialei Institutului Umanistic Contemporan din Republica Moldova. În ultimii ani numărul total al studenților s-a micșorat de la 10 898
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Zalău; Andrei Cosma, la vremea respectivă pretore al plasei Tășnad, etc. Vicarul Silvaniei Demetriu Coroianu a fost primul președinte al "Reuniunii Învățătorilor Sălăjeni". Pe 1/13 mai 1873 are loc cea de a doua adunare generală anuală a noii "Reuniuni Învățătorești Sălăjene" s-a ținut în Bobota, sub președinția lui Ioan Jarda, vicepreședinte al reuniunii. La această adunare s-a ales un nou secretar primar al reuniunii, în locul lui Ioan Chitta, în persoana lui Ioan Copos, învățător în Șoimuș. De asemenea
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
apărută la Sibiu, carte importantă pentru relevarea trecutului școlilor românești. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în Banat și în Transilvania, existau scoli comunale și școli confesionale. Una dintre problemele importante ce s-a discutat în sinoadele și în conferințele învățătorești a fost cea legată de ortografie. Învățătorii și preoții înclinau spre ortografia fonetică și începuseră a se folosi de ea în acte oficiale și în învățământ. Nicolae Popea, episcopul de mai târziu al Caransebeșului, spunea: "„Noi, românii de dincoace de
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
stat, ci de comunitățile religioase. {EminescuOpX 196} Proiectul în sine n-ar avea nici o gravitate dacă n-ar reprezenta implicite un scop îndoit, acela de-a maghiariza populațiunile de altă limbă și de-a pune totodată la discrețiunea ministrului personalul învățătoresc al școalelor confesionale. Pentru a preântâmpina lovirea pe care această lege ar fi adus-o școalei confesionale, mai ales celei elementare, o deputațiune de mireni și clerici, condusă de Esc. Sa Miron Romanul, mitropolitul românilor greco-răsăriteni din Ungaria și Transilvania
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cercetări științifice și se mulțumește cu apropriarea rezultatelor ultime, cu esența științei. Iată dar adevărata menire a burselor: a crea specialiști {EminescuOpXI 197} în ramuri de știință care n-aduc mare câștig bănesc, a crește pe învățătorii nației - și breasla învățătorească nu-i în nici o țară avută; cariera e - esceptînd poate Englitera - pretutindenea ingrată. Astfel am văzut sub ministerul conservator trimițîndu-se câțiva tineri în străinătate - însă pentru a studia dreptul, medicina sau ingineria? Nu. D. Tocilescu a fost trimis pentru filologia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de caracter și de patriotism, triste și neînvinse rămășițe ale epocei fanarioților cari nu pot fi nici șterse nici înlăturate prin miile de fraze democratico-politice cari întunecă văzduhul și mințile; în Austro-Ungaria cel puțin, întru cât s-atinge de sferele învățătorești și clerice, caracterul e mai intact, dar aci se opun alte greutăți: ici tendențe de maghiarizare, colo de germanizare, toate zădarnice, după a noastră părere, dar toate având de rezultat moral împiedecarea culturii poporului, de rezultat material sărăcia sau stagnațiunea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
contrarie nu ni s-a dat pîn-acuma și nici se poate da prin citarea unor autorități supuse la atâtea îndoieli. [ 9 august 1880] [""ROMÎNUL" PROPUNÎND... "] "Romînul" propunând ștergerea limbei latine din clasele inferioare ale liceelor, e natural ca și sferele învățătorești să fie uimite de-o așa reformă, propusă ca din senin prin două articole ale unui ziar politic, fără ca cestiunea să fi fost dezbătută de cătră oameni speciali. [ 10 august 1880] ["CE AJUTĂ TOATE DECLAMAȚIILE... Ce ajută toate declamațiile când
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
asupra ei, căci autorul, după cât știm, va da edițiilor sale viitoare toate schimbările câte i s-ar propune de cătră învățătorii practici și competenți. Căci numai astfel se și crează o adevărată literatură didactică: prin munca comună a întregului corp învățătoresc. O carte relativ mai bună puindu-se în școale, învățătorii bagă de samă care părți ale materiei sânt prea greu formulate pentru priceperea copiilor, își fac observările, iar autorul în urmă preface ceea ce recunoaște el însuși că e prea greu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în Iași a profesorilor școlilor secundare, „a căror metodă ar putea servi de model învățătorilor rurali și a căror prelegeri le-ar putea îmbogăți cunoștințele”. Cu acest prilej, al conferințelor, constată Eminescu „lipsa absolută de mijloace pedagogice, lipsa unei foi învățătorești în România”, faptul că învățătorii „cei mai buni chiar știu ceea ce au învățat în școală, mai mult nu... Ei n-au ce ceti, chiar dac-ar voi”. Un tablou deloc încurajator. Și nu acestea sunt cele mai importante dificultăți în
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
În primele secole Biserica a experimentat câteva abordări ale educației creștine. Școlile catehumenice se ocupau de noii convertiți, pregătindu-i pentru primirea botezului și pentru viața în biserică, în timp ce școlile catehetice asigurau o pregătire avansată. II.2. Catehumenatul Începutul misiunii învățătorești, pentru noi, îl face Mântuitorul Iisus Hristos. El „a învățat prin viu grai” mulțimea care-L împresura însetată după cuvântul Său. El este cel dintâi catehet. Sfinții Apostoli și după ei toți Sfinții și Părinții Bisericii au văzut în Mântuitorul
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
după cuvântul Său. El este cel dintâi catehet. Sfinții Apostoli și după ei toți Sfinții și Părinții Bisericii au văzut în Mântuitorul Hristos pe adevăratul lor Dascăl. I-au urmat învățătura în duh și în faptă. Ei au continuat activitatea învățătorească a Mântuitorului, la început prin viu grai și mai apoi și în scris. Cateheza urmează îndată predicii misionare, pregătind sufletele convertiților pentru primirea Tainei Sfântului Botez. Ea își ia putere la Pogorârea Sfântului Duh, exteriorizându-se în vorbirea Sfântului Petru
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
așezat de la început pentru a asculta”. În predarea adevărului revelat, profesorul de religie va folosi expunerea și variantele ei, ținând cont și de faptul că această metodă a fost folosită cel mai des de către Mântuitorul Iisus Hristos, în activitatea Sa învățătorească. III.2.1.1.1. Povestirea Povestirea este expunerea orală de către profesor a unor întâmplări, fapte, evenimente reale petrecute într-un anumit timp și spațiu, cu scopul însușirii noilor cunoștințe, dezvoltării unor sentimente și formării atitudinii pozitive la elevi. Întrucât
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
năsăudene, în fapt o veritabilă enciclopedie, amplă monografie, ieșită de sub tipar în două decenii, este structurată pozitivist, propunându-și să reconstituie toate componentele culturii locale, de la personalități la modești dascăli și țărani fruntași, de la instituții, școli grănicerești, tipografii la reuniuni învățătorești și muzee, de la scriitori la condeieri, de la memoria istoriei la memoria prezentului, de la reviste cu impact cultural la efemere publicații școlare ș.a.m.d. Toate cele șapte volume cuprind atât studii și însemnări cultural-istorice, cât și portrete ale reprezentanților zonei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
La fel s-a întâmplat și în timpul celui de-al doilea război mondial, activitatea acestor cercuri reluându-se în anul școlar 1945/1946. După reforma învățământului din 1948, aceste cercuri de studii s-au transformat în cercuri pedagogice. Cercurile culturale învățătorești și apoi cercurile pedagogice au jucat un rol pozitiv în viața școlii primare și mai apoi în viața școlii gimnaziale din satele comunei noastre. Prin ședințele lor, au fost instrumente puternice de perfecționare pedagogică, mijloc eficient al schimbului de experiență
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ȘCOALA BASARABEANĂ, publicație apărută la Chișinău, lunar, din aprilie 1933 până în octombrie 1938 și, cu întreruperi, până în 1942. Poartă subtitlul „Revistă de cultură pedagogică și apărarea intereselor învățătorești” și este organ al Asociației Învățătorilor din municipiul Chișinău și județul Lăpușna. Întemeietor și prim-redactor este Ion Cioabă (până în 1937), iar redactori Vl. Neaga, Panait Crihan, Ion Bădărău (Bogdan Istru), Vasile Luțcan, C.V. Roșca. Revista publică în fiecare număr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289564_a_290893]
-
și cultură generală a învățătorilor din județul Cluj”. Director este Vasile Chintoanu, redactor responsabil, Nicolae Găgescu, administrator, Damian Popescu. Comitetul de redacție: Nicolae Găgescu, Vasile Patriciu, Augustin Dordai, Dumitru Tăuțan, Vasile F. Călugăru. Revista își propune să antreneze energiile corpului învățătoresc în acțiunea de culturalizare. Rubrici: „Cronici”, „Cărți”, „Reviste”, „Teatru”, „Informații”, „Fapte”. Semnează versuri V. Copilu-Cheatră, Gabriel Țepelea (Lunei), Victor Ilieșiu, Radu Stâncă (Invitație la dans, Olimpică). Proza publică V. Copilu-Cheatră (Mămăligari), Nicolae Albu, Leontin Brudașcu, Alexandru Popescu, iar publicistica, Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287083_a_288412]
-
trădat de către discipol. Și discipolul poate fi Înșelat sau uzurpat de către magistru - Într-un chip, am spune,... magistral! Dar despre acest subiect, În rândurile de mai jos. 1.7. Și magiștrii pot deveni „uzurpatori”! Cel mai mare trădător În materie Învățătorească este cel care vine Înspre această meserie neavând o chemare anume, din Întâmplare sau mânat de slavă deșartă. Dar tot uzurpator este și cel care nu-și asumă riscurile unei frumoase Împărtășiri și generoase risipiri, care, prin acțiunile sale, nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
afecțiunea, dar și ostilitatea, iubirea, ca și ura. Învățătorul este un fel de „tată” fondator, ale cărui prime privațiuni față de „fiu” vor fi răzbunate mai târziu, prin descărcare anxioasă și agresivitate. „Crima” eliberatoare Îl face pe discipol să continue opera Învățătorească - dar fără Învățător! Mai târziu, vag și edulcorat, Își va aminti și de acesta, pentru că nostalgia după timpurile apuse potolește ura, iar dorul după efigia Învățătorului reînvie. Într-o cheie psihanalitică, tatăl (Învățătorul) este văzut ca un obstacol În calea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]