2,502 matches
-
Mă-ta unde-i, fă? Fi-ți-ar mă-ta a...! Deșteptarea! a țipat el cât l-au ținut puterile. ... Că v-a luat mama dracu! Cei mai vechi dintre cei adunați acolo au sărit ca arși. Cu o iuțeală Învățată, s-au aliniat În fața paturilor. Am procedat la fel, Însă am fost deja atinsă cu vârful joardei, pentru că am coborât cu o clipă mai târziu. Mă ustura ca În ochi, dar, Încremenită de frică, nu am zis nimic. În acel
Mătăniile Alexandrei. In: Editura Destine Literare by Nicolae Balașa () [Corola-journal/Science/76_a_291]
-
psihice de neuitat („...sunt și ei de părere că e de ajuns să te ocupi suficient de temeinic de actualitate pentru a radia trecutul. N-aș avea nimic Împotrivă dacă rețeta ar fi norocoasă. Dar nu-i. Experiența m-a Învățat că lucrurile stau pe dos”), iar orice amintire anterioară experienței regimului - un semnal de alarmă anunțând suferința ce va urma („Ceea ce a existat Înaintea rupturii Ți se Înfățișează după ca și cum ar fi fost Încă de pe atunci - În mod ascuns și
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
de toate tipurile, heruvice, dar și polielee. Urmează un manuscris al lui Gheorghe Căciulă, dascăl la biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Muscel, unde dascălul său, Costache Popescu, a caligrafiat înainte de anul 1873, Antologhia sau floarea cântărilor peste an, predate și învățate, ale (lui) Popescu Costache de Georgie Căciulescu și legat în Sfânta Cetate Ierusalim, 1873, descris de Sebastian Barbu Bucur în volumul citat<footnote Sebastian Barbu Bucur Op. cit., pp. 105 - 107; footnote> și în volumul al III - lea al Tezaurului ce-
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
sufletesc! El nu ne face poeți, nici filosofi, nici oratori distinși. El ne învață și ne face din muritori, nemuritori, din oameni, Dumnezei; ne ridică de la pământ la acele locuri, ale căror margini se află dincolo de Olimp. Veniți, deci și învățați, voi, grecilor! Fiți ca mine, căci și eu eram ca voi; dar dumnezeiasca învățătură și puterea Logosului m-au convins ... Logosul aruncă din infernul cel mai adânc al sufletului în mod minunat patimile cele mai teribile - plăcerea neiertată și tot
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Păi, când ceri decupajul, asta e fie cenzură, cum era În comunism, fie vrei să judeci tu forma În care va fi povestit filmul și să admiți sau nu scenariul... Mi-am dat seama atunci că așa fusesem și noi Învățați să regizăm În școală, bătrâne. Păi, nu știi cum stăteam În bucătărie și cronometram fiecare dialog, Împreună cu schemele de decupaj În mână, ca să văd câte secunde durează fiecare... plus mișcările de cameră, că altfel nu știam dacă Îmi dau aștia
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
repetiții sau spectacole! Lucru necunoscut aici! Apoi, acordajul orchestrelor din Italia! Și cel de al nostru! În sfîrșit să nu mai vorbim de aceste lucruri! Apoi sus pe scenă: Maeștri substituți, adică corepetitorii! Fiecare cântăreț se prezintă la dirijor perfect învățat, pe dinafară! E lucru minunat! Mi-aduc aminte de Bebe [Petre Ștefănescu-Goangă, n.n.], care venea încă la repetiția generală la „Maeștrii” cu partitura în mână! Apoi tot aparatul scenic, dirijorii de pe scenă, maestrul de cor, asistat de doi dirijori ajutori
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
The story of Christian Music, 246. footnote>. Mozart scria tatălui său cu privire la concertele sale: Sunt pasaje aici și acolo din care cunoscătorii pot să dobândească satisfacții, dar aceste pasaje sunt scrise în așa fel încât cel care este mai puțin învățat nu poate să nu fie mulțumit, chiar dacă nu știe de ce<footnote Scrisoare trimisă de Mozart tatălui său în 28.12.1782; E. Blom, Mozart Letters (Harmonsworth, 1956); Andrew Wilson-Dickson în The Story of Christian Music, 246. footnote>. Responsabilitatea muzicienilor care
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Râvna sa, memoria fenomenală, ușurința extraordinară în însușirea celor mai diverse limbi i-au conferit o aură legendară, inspirând opere literare și memorialistice. Odobescu descrie în culori vii manifestația de simpatie și respect a tinerimii studioase din Blaj față de marele învățat, iar Iorga, într-o evocare patetică, îl trece printre "eroii neamului".
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
încet și sonorul, cuvîntul. Dar mai ales aș vrea să opresc vîntul. De cîte ori îți suflă în pînza unei rochii Se dezlipesc retine și sîngerează ochii. Natură Fluturii mei cu cap vidia Stîrnesc în natură groaza, invidia. Florile mele învățate să sîngere O asupresc cu uimire, cu înfrîngere. Lacrimile mele de diamant îi deschid răni, din care curge neant. Fulgere globulare, ochii mei închid în ei Și retopesc toată natura, Ca în privirea ta s-o dau de-a dura
Un nou poet: Constantin Crețan by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12135_a_13460]
-
ce o stîrniseră cuvintele mele, spuse într-o doară. Am luat de la început pledoaria mea, care, cu toate că voiam să-i dau altă tonalitate, nu-și schimba forța. Lovinescu mă asculta cu un interes îngăduitor, parcă aș fi recitat o poezie învățată cîndva, în copilărie. I se părea pesemne atrăgătoare propunerea mea pe care i-o prezentasem atît de insolit. Deodată ca sub o putere străină de el, scăpată de sub control, l-am auzit rostind cu o hotărîre care m-a uimit
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
Ilie se zmuci să scape dar nu reuși. Îl luă pe celălalt la palme, ca să nu-i bage baioneta în burtă. La început îl plezni așa, la iuțeală, peste fălci, cum fac ofițerii. Omul însă nu-i dădea drumul. Părea învățat să rabde. Văzînd ceva ca asta începu să-i tragă metodic. Îl pleznea cu dreapta și-l cumpănea cu stînga, înghiontindu-l cînd îi mai rămînea timp și în capul pieptului. Atîta insistă fără nici un rezultat în chestia asta, încît
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
VOI ÎNVINGE", AUTOR PROF.DIR. DR. COL.(R) TOMA A. LEOVEANU Autor: Baki Ymeri Publicat în: Ediția nr. 2106 din 06 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului (Această carte apare postmortem, sub îngrijirea fiului autorului, Drd.Dr. Ionuț Horia T. Leoveanu) Lecția învățată, asumată și dată mai departe Păstrarea vie a oamenilor și a faptelor, literar tradusă prin memorialistică, este aceea care ne aduce în centrele de forță ale existenței. Nu am fi de-adevăratelea în prezent și nu am avea repere pentru
DANIEL MARIAN DESPRE CU CREDINŢA CĂ VOI ÎNVINGE , AUTOR PROF.DIR. DR. COL.(R) TOMA A. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380669_a_381998]
-
permit eu să zic, domnul Andrei Pleșu are păreri emoționante: , Nu spunea securiștilor altceva decât ne spunea nouă, celor apropiați, sau, în străinătate, lui Cioran, lui Ierunca și celorlalți." Dacă îl vom compara azi pe Constantin Noica, pe marele nostru învățat trecut prin Biblioteca din Fanar, cu doamna Muscă, de pildă, gospodina bravă și sinceră, cu scrisul dumneaei așa de caligrafic, nu știm ce să mai zicem... în România, dizidența superioară se făcea câteodată cu acceptul autorității, având de la ea o
Noblețea apărării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10310_a_11635]
-
acea înțelepciune de a aborda fiecare partitură deopotrivă cu prudență și cu implicare. Aceasta înseamnă că "Pasdeloup" și-a prezervat cu tenacitate și acribie tinerețea de-a lungul deceniilor, deprinzând știința remanierii și restructurării la timp, știință care ar trebui învățată constant și care lipsește atâtor orchestre cu pretenții. O "Séquence paraliturgique" pusă pe muzică de Giovanni-Battista Draghi, alias Pergolese, compozitorul cu o existență atât de meteorică, mort la 26 de ani, cel care a durat un Stabat Mater pe cât de
Din Paris în Paradis by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10316_a_11641]
-
Buganda, cea a pigmeilor, geometria fractală, entrelacs-urile hipnotice de pe manuscrisele irlandeze, grafica lui Escher, pictura lui Cezanne și Miró, sculptura lui Brâncuși, poezia lui Sándor Weöres. Este o muzică bogată, complexă, scrisă de un musicus doctus, de un muzician foarte învățat (ŤMă interesează totul: științele naturii, lingvistica, istoria, politica.ť), dar totodată de un mare artist, ultrasensibil la emoția umană, capabil să o exprime cu claritate, atât în sunete, cât și în cuvinte ("Pentru mine muzica nu e o insulă, ci
"Ligeti is dead!" by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10334_a_11659]
-
Poliția Terrei”! Comunismo-stalinismul a existat, în secolul XX, ca experiment local, REUȘIT (prin martirizarea, exterminarea, “frângerea cerbiciei”, în lagărele și temnițele României Crucificate), pentru ca in veacul XXI, “mengelii” omenirii să aibă curajul de a ieși...intru aplicarea terestră a celor învățate, testate și “reușite”, în special în “poligonul românesc”. ...Firește, zona spirituală cel mai greu de învins este aceea religioasă (a se vedea, în zilele noastre, “experimental lui Moise din Buzău, cu “scoaterea icoanelor din mediul public”) - de aceea, și conținutul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Poliția Terrei”! Comunismo-stalinismul a existat, în secolul XX, ca experiment local, REUȘIT (prin martirizarea, exterminarea, “frângerea cerbiciei”, în lagărele și temnițele României Crucificate), pentru ca in veacul XXI, “mengelii” omenirii să aibă curajul de a ieși...intru aplicarea terestră a celor învățate, testate și “reușite”, în special în “poligonul românesc”. ...Firește, zona spirituală cel mai greu de învins este aceea religioasă (a se vedea, în zilele noastre, “experimental lui Moise din Buzău, cu “scoaterea icoanelor din mediul public”) - de aceea, și conținutul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Care este diferența dintre un medium și un văzător? „Toți oamenii posedă în- tr-un grad mai mare sau mai mic abilități de medium înnăscute, dar perfecționarea acestor deprinderi, la fel ca și în cazul limbilor străine, trebuie să fie coordonată, învățată. De fapt, toți cei care și-au însușit această metodă au dat dovadă de o acuratețe mult mai mare decât cea a unor senzitivi de tip «medium» care nu au fost antrenați. Care este procentul de reușită a acestei tehnici
Agenda2003-43-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281637_a_282966]
-
Apoi, o dată cu adăugarea unor noi elemente care trebuie însușite de către student, se va ajunge la o țintă complexă pe zi. Metodologia Metodologia de pregătire a fost adoptată din cea folosită de serviciile de inteligență ale forțelor speciale ale S.U.A. și învățate doar de către indivizi atent selectați din rândul comunității operațiunilor speciale. Durata pregătirii este de aproximativ 6 luni, în cursul căreia protocoalele de bază și intermediare vor fi introduse sub forma de lecturi, modele de lucru, și întrebări directe adresate instructorului
Agenda2003-43-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281637_a_282966]
-
Elevii pot alege oricare limbă modernă la bacalureat, indiferent că este limba 1, a doua sau a treia de studiu (regim normal, intensiv, bilingv sau opțional), întrucât nu se specifică în ce regim și nici câți ani de studiu trebuie învățată acea limbă modernă în liceu. Însă programa de bacalaureat cuprinde pentru oricare limbă modernă materia celor patru ani de liceu, iar elevii trebuie să se pregătească conform acesteia. Același lucru este valabil și în cazul limbii moderne alese de candidat
Agenda2003-45-03-45-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/281685_a_283014]
-
filosofii esoterice, nu cere ritualuri pregătitoare, un cadru anume sau o postură neobișnuită. MT nu este un talent special, ci simpla activare a potențialității de care fiecare sistem nervos este făcut să se bucure. De aceea, MT poate fi ușor învățată și practicată de oricine. MT este o metodă, un mijloc, o tehnică ce oferă sistemului nervos o odihnă foarte profundă. După 15-20 de minute de MT, corpul și mintea obțin o odihnă de trei ori mai mai profundă decât după
Agenda2004-2-04-senza4 () [Corola-journal/Journalistic/281936_a_283265]
-
a fost precedată de Hotel Europa, tot un roman, la care se fac, de altfel, numeroase referiri în Pont des Arts. Scriitorul a redescoperit artă simplității. Este, bineînțeles, o simplitate îndelung exersata, care nu are nimic naiv. Sofisticatele tehnici narative învățate sau inventate de-a lungul timpului de autor au primit de data aceasta comandă de a sintetiză firescul. Eliberat de complexe, capabil să fie el însuși (adică blazat și malițios) pe parcursul a peste trei sute de pagini și stăpân pe mijloacele
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
de fete și la universitate, unde aveam un curs de limbă și literatură romanșă prezentat însă tot în germană. Ca scriitor, romanșa îmi venea din stomac, nu din cap și oricât de bine știu germana, ea este doar o limbă învățată. Pentru mine, un limbaj de lemn pe care trebuie să-l controlez din când în când în Duden. Scriind literatură în germană aș fi dat la iveală un "produs fabricat." Eram la început conștient și de faptul că în germană
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
jartiere, numai domnișoara Melania urcată pe masă/ trăgea cît putea catifelele chinezești dintre cizmele și bocancii/ dintre picioarele și spinările asudate. Sînul ei tînăr/ buzele ei spunîndu-le tuturor cu blîndețe/ gata, destul, e de-ajuns, nu mai am! Trupul deplin învățat/ cu poftele ei feminine s-a lăsat captivat de aceste volume/ șoldul ei asemănător animalelor tinere de pe mătasea de rochii de vară/ suplinind îngerii asexuați din întreaga Renaștere/ se fofilează cîteva clipe în învălmășeala comună/ și devoră în moliciunile lui
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
Gasset, economia. Mai puțin, nu mai mult - acesta este explicit, chiar răspicat, mesajul lui y Gasset. Mai puține pagini de citit, mai puține ore de studiu. Oare și mai puțini studenți? Răspunsul e negativ, y Gasset crede într-o societatea învățată, nu erudită, un fel de confrerie a profesioniștilor în care fiecare știe exact ce are de făcut. Singura cultură generală de care au nevoie acești profesioniști este mai curînd schematică, necesară în măsura în care rostul ei este să-i confere individului o
Întrebări complicate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17324_a_18649]