356 matches
-
tăcerii, gol - iată elementele poeziei de dragoste la Mihaela Aionesei. Se știe că poetul scrie mai bine când e trist și nefericit. Jose Marti scria: “Dintr-o rană mai cumplită / iese versul mai frumos”, iar Bacovia spunea, la rândul lui: “Învinețit de gânduri / cu fața la pământ / omul începuse să vorbească singur”. Între nefericirea și tăcerea neagră a sufletului, trebuie să mai existe ceva, însă. Alfel, cu toții am fi copleșiți, îngenuncheați de amărăciune. Acel ceva este frumusețea, sublimul. Frumusețea care va salva omenirea
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_pe_trepte_de_frumos_spre_i_cezarina_adamescu_1337068293.html [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
Acasa > Poeme > Emotie > FLORILE IUBIRII Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 1953 din 06 mai 2016 Toate Articolele Autorului Doamne, florile iubirii poartă cicatrici, iartă-mă că le-am sufocat cu reproșuri, petalele le sunt învinețite de vânturi imprevizibile, Tălpi omenești le-au strivit. Clipă furioasă le-a îndoit tulpina, dar corola le e plină de viață și lasă parfum pe brațele zorilor - neatinse minuni. Lumina de Rai, mi-ai descompus-o în particule de dor
FLORILE IUBIRII de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_lavinia_niculicea_1462541450.html [Corola-blog/BlogPost/380431_a_381760]
-
nu ne povestești? Toți am făcut-o! se înfurie Leonardo. • Nu vreau! Nu doresc și gata! Vrei să te bat ca pe Anda? Am bătut-o de-am spart-o! Am tras-o de păr și am lovit-o! Am învinețit-o. Ai văzut cum arată? se răsti fata. Și apoi, mie îmi e mai bine decât cei din clasa vecină, cu părinți, dar care mânâncă o dată la două-trei zile. Părinții lor nu au serviciu și niciun alt ajutor. Trăiesc de
“DESTINE INTERSECTATE“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1454480565.html [Corola-blog/BlogPost/380193_a_381522]
-
pe acesta în gură, fiind el un om foarte econom. Un alt miez îi servi la ștersul buzelor pline de sos și urmă aceeași cale precum primul. Maitre dădu și el semne de slăbiciune și un mic puseu hepatic îl învineți puțin. Chelnerii păreau turnați în gheață! - Tăticu’, acili-șa mă nemeriși! Biata mama mai făcea tocană din piept dă pui așa gustoasă ca la voi. Uite, să știi că m-ai câștigat dă mușteriu! Brava! - Suntem deosebit de încântați de înaltele aprecieri
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403024099.html [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
la liberare. Bucuroși că s-a terminat armata ne trimite la companie pentru ca de acolo să luăm autobuzul până la tren, era un frig și o chiciură iar un vânt sufla cu o putere de-ți biciuia față până ți-o învinețea. Ajunși acolo îl văd pe comandantul de companie că se uită lung la mine și că mă cheamă la el trimițându-mă la tuns ( așa de mult țineam ca părul să-mi fie mai mare, să fiu și eu frumos
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE VI de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_vi.html [Corola-blog/BlogPost/370960_a_372289]
-
interpretărilor realiste ale curentului literar, împletit în sugestia și viziunea măiastră a poetului, care se simte copleșit de toată lupta cu nevoile omului de pe Pământ. El are puterea să-l vadă oriunde în Univers și să-i urmărească existentul, pentru că „învinețit de gânduri, cu fruntea în pământ, / Omul începuse să vorbească singur...”. Îi vede durerea și teama prin manifestarea plecării frunții în pământ, însă îi simte și neîncrederea din suflet că se va putea schimba ceva în viața lui fără de care
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Arta_a_sensului_codificat_in_stefan_lucian_muresanu_1372257437.html [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
el însuși, pentru că dialogul se poartă între văzut și nevăzut. La Bacovia, „pustiul” întotdeauna a creat în vers nemurire și a lărgit orizonturile gândirii dilatând în nemurire existența. Noaptea este „amară” pentru că dorul „tăcuse orice cânt”, întunericul dezvăluie umbre și învinețește gândurile care apasă fruntea poetului-om „în pământ”. În concluzie, termenul „altfel” ne destăinuie existența unui sine necunoscut, poate chiar depărtat de fiindul teluric al celui care este dat să creeze, să lege ideile de cuvânt. București, 19.08.2013
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Arta_a_sensului_codificat_in_stefan_lucian_muresanu_1372257437.html [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
soldăței în timpul defilării. Având pașii mai mici, la un moment dat Dalia zgribulită de frig, îl călcă pe Ștefan pe picior. - Scuză-mă. Nu a fost cu intenție. Te-a durut? - Au, ce mă doare... Cred că mi l-ai învinețit, glumi el mimând durerea. - Nu mai râde de mine. Bine, uite, dacă vrei, îți recompensez suferința cu un pupic. Ce zici, este un preț corect? - Doar cu un pupic? Dar ce mă doare... se văita el în continuare. - Bine... răule
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496339780.html [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
facă în necaz și încercau să fure știuleți din lanul de la marginea pădurii, crezând că vor fi protejați de șanțul de netrecut, de tufele de boziu, cucută, lumânărică, dracilă și lemn câinesc! Năluca a sărit halucinant peste tufe, peste șanț, învinețind cu năpârca picioare, mâini și spinări! Cojile de sânge uscat erau arătate ca niște medalii de război! Nicu, fratele meu mai mare, a fost campionul vânătăilor atunci! Abia a ajuns acasă, cu cămașa lipită de crăpăturile pielii! Mama a înmuiat
DE SILVIA OLTEANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408115652.html [Corola-blog/BlogPost/353119_a_354448]
-
În momentul următor, când mai voiam să spun ceva, un pumn greu, de caratist îmi străfulgeră ochii și șiroaie de sânge începuseră să mi se prelingă fără oprire din nas și din obrazul stâng al feței, care începuse să se învinețească. Din momentul acela am început să-l urăsc de moarte, să mă rog să nu mai fie pentru că tot ceea ce făceam depindea de semnătura lui; consideram pe atunci, că se voia stăpânul meu însă greșisem foarte mult față de el, la
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Lumina_zadarnicita_in_intuneric_stefan_lucian_muresanu_1338625286.html [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
aia ... și ce vînzatoare bună mai eram eu la magazinul de feronerie ... da' prietenele ... ele m-au mîncat ... ce să fac eu cu sufletul meu?! Micuța ștorfi Evrika mi-a luat serviciul și de la restaurant am plecat, pentru că mi-a învinețit fundul nenorocitul ăla de șef de sală... ce se dădea la mine, da' de mai mult de atîta nu era în stare ... Lisa Kieffer vorbea continuu, Estera o privea cu blîndețe, eu conduceam cu atenție, ocolind vacile care se înțepeneau
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_62_67_ioan_lila_1341239997.html [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
medical. 6. Vânătăi sau sângerări care nu se mai opresc Leucemia și unele tipuri de cancere pot afecta capacitatea organismului de coagulare a sângelui și de a transporta oxigen, ceea ce cauzează sângerări excesive și echimoze. Dacă ai observat că te învinețești excesiv în ultima vreme sau că vânătăile nu se vindecă în mod corespunzător, discutați cu medicul dumneavoastră despre această. Semnele care anunța cancerul la stomac 7. Oboseală excesivă Oboseală generală sau slăbiciunea poate fi un simptom al multor boli diferite
CANCER. Semne ale maladiei care te trimit imediat la medic by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105040_a_106332]
-
și iartă-ne nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri” Ultimele clipe ale Bătrânului An zburau îngrozite de inerentul lui sfârșit. Nemilosul Timp îl târa în ultima zi, ca pe un leș. Toate minutele și secundele sale, ciufulite și învinețite de atâta zbatere, țipau tăcut în dispariția lor. Pe mine și pe celelalte miliarde de semeni ai mei de pe planeta Pământ nu ne impresiona deloc tragedia Bătrânului An, căruia îi curgeau lacrimile după clipele pierite în neantul Timpului. Degeaba ne
APROAPELE MEU, AUROLACUL de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1420214064.html [Corola-blog/BlogPost/350087_a_351416]
-
dau drumul aici și nu știu cum te vei descurca. - Cum să mă lași? și fata se prinse și mai strâns de gâtul lui. Cum avea fața aproape de gura lui, tânărul nu evită să-i și aplice un sărut pe buzele sale învinețite de teamă mai mult decât de frig. - Golanule! spuse Cristina smucindu-și capul și îi dădu drumul băiatului, rămânând pe cont propriu. Văzând că nu mai atinge cu talpa nisipul, bătea apa cu mâinile să iasă la suprafață, țipând că
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_stan_virgil_1390363047.html [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
ostilităților”: - Atenție, “flăcăi”, comanda la mine! Când fluier, atacați! Când s-a auzit fluierătura de atac au început să zboare și geacurile peste bănci. Trosneau penarele din lemn, se spărgeau călimările, sticluțele cu apă, dar și capetele ori nasurile. Se învinețeau ochii, se juleau mâinile și picioarele, se zgâriau fețele, toate într-o “ordine perfectă”, dirijată de fluierul “domnului” Dode. Nu se auzea niciun “văleu!”, niciun “aoleu!”, niciun țipăt, niciun geamăt. Numai izbituri, numai icnituri, numai lovituri scrâșnite, ce mai, se
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456939849.html [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
Mereu îmi simt capul plin. O fi creierul meu mare? Sau e doar plin cu idei de tot felul? Mă pun la somn că e devreme. Poate mai stăm și mâine până la ora asta. Poate mai batem câmpii... Până îi învinețim! Poate... Poate la vară... Printre toate celălalte!
Sau de ce nu e bine să scrii noaptea by http://www.zilesinopti.ro/articole/560/sau-de-ce-nu-e-bine-sa-scrii-noaptea [Corola-blog/BlogPost/96901_a_98193]
-
Și asta din pricina unei vorbe în doi peri rostită de Toader Șoican: - Iată uite, bă, s-a întors și viteazul nostru legionar!, zise acesta într-una din zile, de parcă atunci l-ar fi văzut. Fostul plutonier se înroși, apoi se învineți la față. - Tu vorbești, bă învârtitule?!, îi replică el cu amărăciune. - Dacă nu mă învârteam eu și alții ca mine, trăgeai de mâța de coadă și atunci și acum. Legionarii nu mănâncă? Dar nemții? Unii s-au dus, alții sunt
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1484268442.html [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
pântecul ei nu mai voia să mă găzduiască... Și am apărut pe aceasă lume plângând... Așa plâng mai toți copiii, de durere, poate, când trec prin strâmtoare, sau de bucurie că au scăpat de acea strâmtoare...Și spre seară mă învinețisem și au crezut că mă pierd și au chemat preotul și m-au botezat...Și nu m-au pierdut...Asta îmi povestise mama atunci când o rugasem insistent să-mi spună cum a fost în ziua când m-am născut. Și
AMINTIRI CU PARFUM DE ALTĂDATĂ, ÎNTR-UN POEM ÎN PROZĂ SEMNAT VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_cartea_mamei_amintiri_cu_parfum_de_altadata_intr_un_poem_in_proza_semnat_vavila_popovici.html [Corola-blog/BlogPost/359286_a_360615]
-
lungi perfect epilate, și-i spuse gângurit: - Fata mea, vino mai târziu pe la mine să discutăm mai pe larg această idee... Apoi băli de plăcere și ciocni o cupă cu Bachus care era, ca de obicei, făcut praștie. Hera se învineți, dar cum era o mare doamnă nu spuse nimic. Doar gândi: băăă, numa’ pe pațachina asta n-a crăcit-o, pân’acu’ bese-n sac ăsta al meu! Ia, să iau eu niște măsuri! Privi într-un anumit fel către
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396800330.html [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
cardio. „Domnul doctor, ieri am fost pe afară să mai rezolv niște lucruri, să mai cumpăr una-alta pentru soție și am căzut pe gheață. Mă doare de nu mai pot piciorul dar e bine, nu e rupt. S-a învinețit el puțin acolo la șold, o să treacă. E greu, dar mulțumesc lui Dumnezeu că pot să merg până aici, să o văd pe Ioana. E ziua ei azi. Să mâncați toți ciocolată.” Ei sunt împreună de la 16 ani. Vorbeau unii
Ciocolată pentru domnul doctor by https://republica.ro/ciocolata-pentru-domnul-doctor [Corola-blog/BlogPost/337775_a_339104]
-
electroșocuri, inima a început să funcționeze din nou. Efemeră salvare. Nu după mult timp, inima lui s-a oprit iar. Medicii își pierduseră speranța că il mai pot salva. Inima lui nu mai bătea de aproape 3 minute. Corpul se învinețise, se înnegrise. Doctorii au tras un cearșaf alb peste el. Dar părinții, care urmăreau evenimentele de la geam, de pe balcon, când au văzut cearșaful alb peste băiatul lor, au intrat disperați în salon implorându-i pe doctori să mai încerce încă
KOSTEA KUZMENCO de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1395212420.html [Corola-blog/BlogPost/347911_a_349240]
-
pântecul ei nu mai voia să mă găzduiască... Și am apărut pe aceasă lume plângând... Așa plâng mai toți copiii, de durere, poate, când trec prin strâmtoare, sau de bucurie că au scăpat de acea strâmtoare...Și spre seară mă învinețisem și au crezut că mă pierd și au chemat preotul și m-au botezat...Și nu m-au pierdut...Asta îmi povestise mama atunci când o rugasem insistent să-mi spună cum a fost în ziua când m-am născut. Și
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/_cartea_mamei_de_vavila_popovici_un_cantec_despre_mama_intrupat_intr_un_roman_eseu.html [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
soldăței în timpul defilării. Având pașii mai mici, la un moment dat Dalia zgribulită de frig, îl călcă pe Ștefan pe picior. - Scuză-mă. Nu a fost cu intenție. Te-a durut? - Au, ce mă doare... Cred că mi l-ai învinețit, glumi el mimând durerea. - Nu mai râde de mine. Bine, uite, dacă vrei, îți recompensez suferința cu un pupic. Ce zici, este un preț corect? - Doar cu un pupic? Dar ce mă doare... se văita el în continuare. - Bine... răule
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396715790.html [Corola-blog/BlogPost/341866_a_343195]
-
de un ofițer sovietic, mi s-a atras atenția că locul este minat și de nu mă retrag la timp pot să mă confrunt cu un set de palme fulgerătoare pe care i le-a aplicat Xeniei de i-a învinețit obrăjorii, că dacă aș fi avut o armă, în momentul acela, îl împușcam fără să clipesc. Am plecat cuprins de tristețe și de ură împotriva celui care o pedepsise (un tâlhar) pe fata cu ochii de stele, Xenia mea dragă
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_experi_marin_voican_ghioroiu_1377837581.html [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
dau drumul aici și nu știu cum te vei descurca. - Cum să mă lași? și fata se prinse și mai strâns de gâtul lui. Cum avea fața aproape de gura lui, tânărul nu evită să-i și aplice un sărut pe buzele sale învinețite de teamă mai mult decât de frig. - Golanule! spuse Cristina smucindu-și capul și îi dădu drumul băiatului, rămânând pe cont propriu. Văzând că nu mai atinge cu talpa nisipul, bătea din mâini apa să iasă la suprafață țipând că
UMBRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Umbra.html [Corola-blog/BlogPost/372644_a_373973]